UE va avea un presedinte

UE va avea un presedinte

0 59

Presedintele ceh a inlaturat, prin semnatura sa pe Tratatul de la Lisabona, ultima piedica la intrarea in vigoare a acestuia. Prin urmare, din decembrie sau ianuarie UE va functiona dupa un nou Tratat.
Henry Kissinger a ramas celebru prin intrebarea sa: „Cand dau un telefon Europei, cine imi raspunde?”, remarcand ca partenerul de peste Atlantic nu are un omolog al presedintelui SUA. Ei bine, lucrurile nu trebuie fortate, insa acum, cel putin la nivel simbolic, UE va avea un presedinte. Sa fim mai exacti, Tratatul de la Lisabona infiinteaza, printre altele, functia de presedinte al Consiliului European. Oricare va fi numele lui, urmeaza a fi decis, acum are cine sa-i raspunda la telefon lui Obama.
Ce noutati aduce documentul semnat de liderii UE in 13 decembrie 2007?

Europa ca actor pe scena internationala
instrumentele de politica externa de care dispune Europa vor fi regrupate atat in ceea ce priveste elaborarea, cat si adoptarea noilor politici. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clara in relatiile cu partenerii sai din intreaga lume.
Uniunea va avea o personalitate juridica unica, ceea ce ii va intari puterea de negociere determinand-o sa fie mai eficienta pe plan mondial si un partener mai vizibil pentru tarile terte si organizatiile internationale.
Stabilirea unor functii clare de conducere si reprezentare a UE – Numirea unui Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, care va fi si unul din vicepresedintii Comisiei, va creste impactul, coerenta si vizibilitatea actiunii externe a UE.
Infiintarea noului serviciu european pentru actiune externa care va oferi Inaltului Reprezentant sprijinul necesar.
Progresele in domeniul politicii europene de securitate si aparare vor mentine unele modalitati decizionale specifice, facilitand totodata o cooperare consolidata in cadrul unui grup mai mic de state membre.

UE mai rapida si mai eficienta
Mmetode de vot si de lucru simplificate si o separare clara a competentelor Uniunii si a statelor membre
Votul cu majoritate calificata din Consiliu va fi extins la noi domenii politice, astfel incat procesul decizional sa se desfasoare mai rapid si mai eficient. Incepand din 2014, deciziile Consiliului vor avea nevoie de sprijinul a 55% dintre statele membre, reprezentand cel putin 65% din populatia europeana. Este sistemul „dublei majoritati”.
Creeaza postul de presedinte al Consiliului European, cu un mandat de doi ani si jumatate, „ales” de Parlamentul European la propunerea Consiliului.
Stabileste mai clar limitele atributiilor UE – UE are responsabilitate exclusiva in domeniile concurenta, politica monetara a zonei euro si politica comerciala, statele membre au competente in sanatate, educatie si industrie, iar competentele sunt impartite intre cele doua pe domenii precum piata interna, agricultura, transporturi si energie.
Noi sfere de cooperare: combaterea criminalitatii transfrontaliera, imigratia ilegala, traficul de femei si copii, droguri si arme, precum si cooperare pe domeniile schimbarilor climatice si energiei, serviciile de interes general, cercetare, spatiu, coeziune teritoriala, politica comerciala, ajutor umanitar, sport, turism si cooperare administrativa.

Intarirea si diversificarea participarii cetatenilor la luarea deciziilor UE
Parlamentele nationale si Parlamentul European au un rol consolidat, iar cetatenii au mai multe sanse de a se face auziti:
Cresterea rolului Parlamentului European – va avea noi atributii privind legislatia, bugetul Uniunii Europene si acordurile internationale. Prin faptul ca se va recurge mai des la procedura de codecizie in cadrul elaborarii politicilor europene – pe domeniul libertate, securitate si justitie – Parlamentul European se va afla pe o pozitie de egalitate cu Consiliul, care reprezinta statele membre, in ceea ce priveste adoptarea celei mai mari parti a legislatiei Uniunii Europene.
Rol sporit al parlamentelor nationale – implicarea parlamentelor nationale in consultari inainte de adoptarea legislatiei europene, astfel incat vor participa intr-o mai mare masura la activitatile UE, datorita principiului subsidiaritatii care le permite sa se asigure ca UE intervine doar atunci cand se pot obtine rezultate mai bune la nivel comunitar
Introducerea dreptului de initiativa legislativa pentru cetateni – un milion de cetateni din diferite state membre vor putea cere Comisiei sa prezinte noi propuneri politice
Retragerea din Uniune – Tratatul de la Lisabona recunoaste explicit, pentru prima data, posibilitatea ca un stat membru sa se retraga din Uniune.

UE mai solidara si aplecata spre respectarea drepturilor fundamentale
Carta Drepturilor Fundamentale obtine statut juridic obligatoriu – Tratatul de la Lisabona garanteaza libertatile si principiile inscrise in Carta drepturilor fundamentale si confera dispozitiilor acesteia forta juridica obligatorie. Se refera la drepturi civile, politice, economice si sociale.
Introduce o clauza de solidaritate intre statele membre pentru o serie de amenintari – Tratatul de la Lisabona prevede faptul ca Uniunea si statele membre actioneaza impreuna intr-un spirit de solidaritate in cazul in care un stat membru este tinta unui atac terorist sau victima unui dezastru natural sau provocat de mana omului. De asemenea, se subliniaza solidaritatea in domeniul energiei.
Uniunea va beneficia de o capacitate extinsa de actiune in materie de libertate, securitate si justitie, ceea ce va aduce avantaje directe in ceea ce priveste capacitatea Uniunii de a lupta impotriva criminalitatii si terorismului. Noile prevederi in materie de protectie civila, ajutor umanitar si sanatate publica au, de asemenea, obiectivul de a intari capacitatea Uniunii de a raspunde la amenintarile la adresa securitatii cetatenilor europeni.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.