UE – în pragul dezastrului: la summitul de mîine toată lumea se va certa cu toată lumea
UE se prezintă dezastruos înaintea summitului informal de mîine al Consiliului European, din Belgia.
În loc să arate unitate și soluții concrete pentru independența strategică față de SUA, cei 27 de lideri se pregătesc pentru noi ciocniri majore, iar dezbinarea pare cuvîntul care definește cel mai bine starea blocului comunitar.
Viitorul Europei arată sumbru, marcat de vechi falii care se adîncesc tocmai cînd criza transatlantică declanșată de amenințările lui Trump la adresa Groenlandei ar fi trebuit să oblige la solidaritate, după cum punctează o analiză din Politico de azi.
Criza Groenlandei – declanșată la începutul anului 2026 prin amenințările directe ale președintelui american de a controla teritoriul danez, inclusiv prin posibile tarife vamale masive asupra UE – a fost descrisă de diplomați ca un „moment Rubicon” după care nu se mai poate întoarce la status quo-ul anterior.
Ursula von der Leyen a vorbit atunci despre nevoia urgentă de independență europeană, iar liderii au promis unitate pentru a reduce dependența de Washington. Realitatea de azi este însă opusă: frontul unit se crapă spectaculos, iar dezacordurile vechi revin cu violență.
Franța lui Emmanuel Macron insistă pe împrumuturi comune europene (eurobonduri) pentru a finanța proiecte industriale și de apărare ambițioase, pe politici „Buy European” care să prioritizeze industriile UE în subvenții și achiziții publice, și pe protecție economică reală.
Macron a avertizat că amenințările și intimidările din partea SUA continuă zilnic și a amenințat chiar cu suspendarea programului franco-german de tanc de luptă, după blocaje în proiectul comun de avion de vînătoare.
Germania lui Merz respinge imediat și categoric ideea împrumuturilor comune, considerînd-o o distragere de la adevărata problemă: productivitatea slabă a Europei.
Berlinul, aliat cu Italia, promovează dereglementarea masivă, ”o frînă de urgență” la noi legislații UE (care ar permite capitalelor să blocheze propuneri de la Bruxelles) și refuză orice viraj protecționist care ar complica comerțul.
Țările nordice și baltice resping vehement „Cumpără european”, argumentînd că ar adăuga birocrație inutilă tocmai cînd UE încearcă să se dereglementeze. Diplomați din state medii numesc propunerile lui Macron visare cu ochii deschiși, iar alții subliniază că dereglementarea nu poate fi alfa și omega politicii europene – dependențele de lanțuri de aprovizionare externe rămîn ignorate.
Reformele esențiale – uniunea piețelor de capital, finalizarea pieței unice fragmentate, o adevărată capacitate de apărare europeană – zac blocate de ani sau decenii din cauza intereselor naționale. Manfred Weber, liderul PPE, amintește că aceste idei stau pe masă de mult, dar liderii evită costurile politice interne.
Un diplomat UE rezumă brutal: „Avem diagnosticul, avem rețeta, dar n-am fost încă la farmacie.”
Mîine, summitul informal, la care în sfîrșit participă și Nicușor Dan cel dispărut din 24 ianuarie, nu va produce decizii obligatorii, ci doar direcții politice largi pentru Comisie, în vederea summitului din martie. Totuși, atmosfera este deja explozivă: falii franco-germane, nord-sud, liberali vs. intervenționiști, țări „frugale” vs. altele mai ambițioase. Multe capitale ezită să irite Washingtonul prin politici protecționiste care ar afecta exporturile către SUA.
În timp ce Estonia îndeamnă la unitate și decizii ferme („prin forță Europa va avea poziție solidă”), iar Polonia subliniază nevoia de creștere economică pentru a evita șocuri externe, realitatea este că UE pare incapabilă să treacă de la retorică la acțiune. Criza Groenlandei a expus vulnerabilitățile, dar în loc să unească, a scos la iveală o Uniune profund divizată, fără viziune comună și fără voință reală de reformă. Viitorul Europei, în fața unei Americi imprevizibile și a concurenței cu China, arată mai întunecat ca niciodată. (
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: inpolitics.ro
