UCRAINA ARE CE ȘI-A DORIT (1)
Asta i se potrivește cel mai bine Ucrainei. După cel de-al II-lea război mondial, ucrainenii au fost recompensaţi cu anexarea teritoriilor Transcarpatia, sudul Moldovei de est (Basarabia), Galiţia poloneză şi cu o parte din Bucovina românească, în 1945, după care, în 1954, Ucraina Sovietică a primit şi Crimeea.
După destrămarea URSS, Ucraina a păstrat în componența ei toate aceste teritorii. Practic, Ucraina este, în estul Europei, echivalentul Iugoslaviei: un construct, o formă statală artificială, înglobând etnii diverse şi fostele teritorii ale acestora, deci zone cu potențial pentru o politică de învrăjbire, de dezorganizare, de conflict şi de haos.
Înțelegerea între Federația Rusă și USA a fost ca Federația Rusă să-și retragă trupele din fostul RDG – pentru a permite reunificarea Germaniei – și din fostele țări comuniste Cehia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Letonia, Estonia, Lituania, țări care urmau să-și câștige autodeterminarea.
Toate acestea însă cu respectarea angajamentului că NATO nu se va extinde spre Est, țările amintite, inclusiv România și Ucraina, urmând să asigure zona tampon între NATO și Federația Rusă. Rusia și-a făcut partea. După căderea Uniunii Sovietice, Ucraina s-a trezit în postura de a fi a treia putere nucleară din lume, având stocuri de arme nucleare mai mari decât ale Regatului Unit, Franței și ale Chinei împreună. 1900 de focoase nucleare au fost transferate pe teritoriul Rusiei pentru a fi distruse între 1994 și 1996.
În schimbul renunțării la arsenalul nuclear, Rusia, USA și UK s-au angajat – prin Memorandumul de la Budapesta – să respecte independența, suveranitatea și frontierele la zi ale Ucrainei. Ce-ar fi trebuit să facă Ucraina, dacă ar fi avut niște lideri sănătoși la cap? Să-și păstreze un statut de neutralitate între cele două puteri nucleare. Să devină o Elveție a Estului. Ar fi beneficiat atât de pe urma relațiilor economice cu Rusia – având bună parte din economie interconectată cu cea rusă – cât și de pe urma deschiderii către economia UE. Fiind o piață de 51 mil. locuitori, având al doilea teritoriu ca întindere după Rusia, bogat în resurse, întrunea toate condițiile pentru a deveni un partener economic de dorit pentru occidentali. Or ce-a făcut Ucraina?
A mâncat-o unde nu trebuie. După ce NATO a încălcat înțelegerea cu Rusia și a înglobat fostele țări comuniste, aducând trupe și tehnică militară până la granițele Rusiei, s-a trezit că vrea și ea atât în UE cât și-n NATO.
Orchestrat de rețelele sorosiste, Euromaidanul din 2013, care a dus la căderea președintelui și a guvernului, punând în loc forțele pro-occidentale, a stârnit furia Rusiei. Da, mă?, a zis Putin. Păi stați așa, atunci! Ia dați-ne voi înapoi teritoriile care nu v-au aparținut, pe care vi le-am făcut cadou. Că n-ați intrat în URSS cu ele. Și printr-o operațiune fulger și-a luat înapoi Crimeea, Donbas-ul și Luhansk-ul. E mai bine așa?
Neutri nu v-a plăcut să fiți. V-a trebuit Euromaidan? V-a vrăjit Biden? Biden era vicepreședinte în mandatele Obama, pe atunci. El a suținut și întreținut euromaidanul. Direct.
După care s-a instalat acolo Hunter, fi-su, care a făcut afaceri colosale. Iar când procurorul-șef a deschis un dosar penal, Biden l-a sunat pe președintele marionetă pus de ei să-l schimbe. Ceea ce s-a și întâmplat. E, mai toți analiștii români se fac că au orbul găinilor.
Toate analizele lor sunt foaaaarte „echidistante”. Nu introduc în procesare niciunul dintre elementele menționate. O Ucraină neutră, cum ar fi fost firesc și fair play să rămână, ar fi păstrat și azi integritatea sa teritorială. Deși artificial creată, am spus. Ar fi fost spre binele și prosperitatea ei. Și mai fac ceva ticăloșii de pe aici și cei occidentali. Se fac că nu văd cum Ucraina este singurul stat din Europa care a dat o lege, în 2017, prin care calcă în picioare drepturile minorităților naționale: române, maghiare, poloneze, slovace, lituaniene ș.a. Interzice învățământul în limbile vernaculare, activitățile culturale prin care își exprimă și conservă identitatea etnică, tradițiile culturale.
Or ca să devii eligibil pentru NATO, respectarea statului de drept, a drepturilor omului sunt valori fundamentale. Pentru asta și a avut NATO intervenții militare în alte state care le-au încălcat, nu? Să elibereze popoarele de sub dictaturi.
E, toată lumea e oarbă când vine vorba de Ucraina, cel mai corupt stat european, cu o economie oligarhică. Păi nu pute de la o poștă aici? Pentru cine mai are „nas” și minte.
Și acum Ucraina ar mai vrea să și provoace o conflagrație de proporții, să sufere și alții pentru ea. Noi abia ce-am semnat un tratat de cooperare militară cu ei. Puși de parteneri.
E bine, trebuie să-i ajutăm să-și păstreze teritoriile noastre anexate și să-i discrimineze în continuare pe cei 500.000 de români trăitori acolo. Nicio condiție nu le-am pus.
Ce să cauți tu între Rusia și Ucraina? Nici măcar nu e țară NATO.
PS. E greu să rămâi obiectiv în lumea de azi, care suferă de o decadență morală terifiantă. Occidentul, până mai ieri etalon în materie de democrație și de morală politică, a devenit un monstru. Când faci o analiză, trebuie să te pui și-n locul adversarului. Are și el interese, nu doar tu.
Sursa: IonCoja.ro
[…] Astăzi, însă, Ucraina este un stat independent si poporul ucrainian poate sa-si asume responsabilitatea propriului trecut. Dar astăzi trecutul este falsificat pe scara larga, așa ca președintele Putin a ordonat Ministerului Apărării al Rusiei sa ridice secretul de stat de pe documentele privind genocidul ucrainian. Documentele sunt terifiante si arata ca Ucraina anilor 1940-1945 a fost mai nazista decât Germania nazista si mai odioasa si mai fanatica decât SS-ul german si decât Gestapoul. Armata Ucraineană avea regimente întregi de calai care se ocupau numai cu uciderea la ordin a populației civile de alte naționalități. Se exterminau sate si orașe întregi de ruși. Voluntarii erau extremiști de dreapta si cruzimea lor era înfricoșătoare. Când prindeau ruși ori evrei îi schingiuiau înainte de a-i omorî. Asta în numele apărării Ucrainei. Cele mai multe atrocități au fost comise de naziștii ucraineni în Ucraina de Sud-Est (Donețk, Lugansk, Harkov etc). Adică taman în locurile unde astăzi actuala Armata Ucraineană trage cu tunurile în satele si orașele rușilor, așa cum făcea în anii 1941-1943. Opinia publica indusa azi în eroare de o propaganda mincinoasa nu știe ca rușii din Republica Populara Donețk si Republica Populara Lugansk si-au declarat independenta în acest an si cer ajutorul Rusiei tocmai de teama ca evenimentele din 1941-1945 sa nu se repete si rușii sa fie exterminați de ucraineni. Fasciștii ucraineni au ucis în anii 1941-1943 un număr de 5.200.000 (cinci milioane doua sute de mii) de civili din Ucraina (naționalități conlocuitoare, mare parte din ei de etnie rusa) si au omorât aproape 900000 (noua sute de mii) de evrei. Numărul polonezilor uciși a fost de 200.000 (doua sute de mii). Au fost executați peste 400.000 (patru sute de mii) de militari sovietici care fuseseră luați prizonieri de germani sau se predaseră. În acest fel omorurile săvârșite de bandele naționaliste ucrainene întrec cu mult numărul victimelor nazismului german si plasează Ucraina pe locul I între statele naziste. Cuprinși de fanatism si de admirația pentru Hitler, aproape trei milioane de bărbați ucraineni în putere au cerut sa plece în Al Treilea Reich ca sa muncească voluntar pentru nemți în fabricile si pe ogoarele nemților, numai ca Armata Germana sa poată extermina tot poporul rus.La 30 iunie 1941 batalionul fascist Lvov sub comanda lui R. Sukovici a executat cu glonț în ceafa trei mii de polonezi ucraineni, inclusiv trei oameni de știința cunoscuți pe plan mondial.În zilele care au urmat batalionul a mai executat un grup de șapte mii de ruși compus din femei, bătrâni si copii. În timp ce femeile si copii erau executați prin tăierea gâtului cu cuțitele, în curtea ”Catedralei Metropolitane Sfântul Andrei” mitropolitul catolic ucrainian ținea un serviciu divin de mulțumire rugându-se pentru ”victoria armatei sfinte a lui Adolf Hitler”. Biserica Catolica Ucraineană a binecuvântat toate crimele si masacrele diviziei naziste ucrainene „Galicina”. Aceasta a comis în septembrie 1941 masacrul si genocidul de la Babi Yar, o râpa din apropierea Kievului. Aici au fost aduși în septembrie 1941 peste 50.000 (cincizeci de mii) de evrei din clasa de mijloc, trei mii de tigani si circa 40.000 (patruzeci de mii) de civili ruși (mare parte femei si fete) pe care SS-iștii ucraineni i-au dezbrăcat la pielea goala apoi au început sa violeze femeile si fetele neținând cont ca parintii si rudele lor erau de fata. După violuri s-au dedat la scene de coșmar. Rusoaicelor si evreicelor le tăiau sânii si le presărau sare pe râni, iar pe bărbați îi castrau pe viu. Unora dintre prizonieri li se tăiau brațele care apoi erau fripte pe grătar. Atrocitățile au atins o asemenea culme abominabila ca soldații germani, revoltați, au refuzat sa mai participe la masacru si s-au retras, lăsându-i pe călăii ucraineni sa duca la capăt genocidul. Prizonierii au fost omorâți la modul cel mai bestial cu arme de foc descărcate în gât sau stomac (ca sa moara în chinuri) sau loviți în cap cu topoarele ori cu sapele. După terminarea masacrului trupurile au fost aruncate în râpa si râpa acoperita cu pământ. Batalionul de masacru condus de fascistul ucrainian Vojnovski a omorât 350.000 (trei sute cincizeci de mii) de ruși în marea majoritate femei si copii si peste 160.000 (o suta șaizeci de mii) de evrei. La aceste omoruri au dat o mâna de ajutor țăranii ucraineni fasciști si muncitorii ucraineni fasciști care aveau o ura atât de mare fata de evrei si ruși încât s-au dedat la acte de canibalism. Pentru faptele lor ei au primit medalii si ranguri naziste iar Vojnovski a primit gradul de maior în Armata Germana. Ucrainianul Sutnevici care ucisese si el circa trei mii de evrei a primit doar gradul de căpitan în Armata Germana. În satele Lipniki, Certozi, Mikulici, Vladimir, bandele de ucraineni ucideau copii rușilor si polonezilor luându-i de picioare, învârtindu-i si dându-i cu capetele de pereți. Daca erau prea mulți copii, aceștia erau aruncați de vii în fântâni si părinții erau aruncați după ei, apoi fântânile acoperite cu pământ. Au fost ucise în acest fel numai într-un singur județ 15.000 (cincisprezece mii) de persoane. Ura ucrainenilor împotriva rușilor si a evreilor era așa de mare încât daca o fata ucraineană se căsătorise cu un evreu sau cu un rus, atunci tatăl sau fratele ei o violau. Zeci de tinere nesuportând o astfel de umilință au alergat si s-au înecat în Nistru. Cele care nu se sinucideau erau prinse si spintecate de cei care le violaseră (adică de tații si frații lor) în felul următor: li se baga vârful cuțitului în vagin si erau spintecate de jos în sus. Toate aceste lucruri se petreceau în anii 1941-1945 în Ucraina Socialista. Adică în mijlocul unui popor care deși trăise 20 de ani în ideea prieteniei între popoare promovata de socialism, a uitat într-o noapte toate aceste idei si a devenit la fel de primitiv si sălbatic precum oamenii cavernelor. Astăzi, după 20 de ani de existenta sub deviza valorilor europene si în spiritul european al promovării minorităților naționale, pe care ei singuri le clamează, ucrainenii si-au reluat marșurile naziste pe străzile din Kiev, se mândresc cu genocidul săvârșit asupra evreilor, polonezilor si rușilor, iar Armata Ucraineană trage cu tunurile în blocurile de locuințe, în școlile si spitalele din orașele rusești din sud-estul Ucrainei. Este limpede ca indiferent sub ce deviza ar trai poporul ucrainian, nazismul si fascismul nu pot fi eradicate din Ucraina. Este interesant sa vezi ca român, ca întreaga noastră clasa politica si toți conducătorii noștri fraternizează azi cu clasa politica ucraineana fără sa vadă ca Ucraina tine azi între granițele ei teritorii românești care totalizează încă o Republica Moldova pe care ea, Ucraina o ocupa în mod nejustificat si cu binecuvântarea politicienilor din București, aserviți Occidentului. Oare de ce nu sufla politicienii noștri români nici o vorbulița despre acest teritoriu? În al treilea rând, citind aceste documente nu trebuie sa crezi ca Israelul nu va cere Ucrainei despăgubiri pentru crime si genocid. În mod normal, aceste despăgubiri ar trebui sa ajungă la circa 200 de miliarde de euro. Israelul va cere aceste despăgubiri, dar așteaptă ca apele sa se limpezească în Ucraina. Adică sa vadă cine va rămâne între granițele Ucrainei. Deocamdată, numai Crimeea, Donețk si Lugansk si-au declarat independenta si au devenit republici ruse libere. Acestea nu se considera parte a statului ucrainian si, evident, nu vor plăti despăgubiri. Aici e vorba de clasele conducătoare, care au fost la putere si nu de oamenii de rând, care nu au nicio legătură cu politica. Ei au reprezentat, întotdeauna, o masa de manevra pentru politicienii din trecut ca si din prezent. Ucraina ar trebui să se mute la ea acasă iar noi ar trebui să fim mai hotărâti cu cei care ne umilesc!Vezi și UCRAINA ARE CE ȘI-A DORIT (1) […]