TURCA Sl CERBUL, SUBSTITUTE ALE ZEULUI DIONYSOS

TURCA Sl CERBUL, SUBSTITUTE ALE ZEULUI DIONYSOS

0 83

Zeita in ipostaza zoomorfa, substituita de feciorul cetei masculine care imbraca masca bovina la colindatul de Craciun, se numeste Turca, femininul de la taur. Turca se naste la confectionarea mastii cu acelasi nume, petrece si se desfata impreuna cu ceata de feciori, anturajul sau divin, si moare violent, prin lovire cu ciomagul, impuscare sau inecare, pentru a renaste la Anul Nou.
Turca actiona independent de membrii cetei de feciori, nu se supunea ordinelor Vatafului, se amuza speriind femeile si copiii, musca cu ciocul asistentii curiosi care se apropiau de ea, facea loc si aparau membrii cetei in timpul colindatului, solicita plata (darul) atat cat considera ca i se cuvine.
Turcasul, feciorul care imbraca masca, nu avea voie sa vorbeasca si nu insotea membrii cetei cand mergeau la biserica sau cu colindatul la preot, inainte de a muri, Turca joaca solitar, in centrul satului, dansul sau fara egal fiind numit Jocul cel Mare (Transilvania de Sud).

De Anul Nou, obiceiul Mosutilor si Babelor
In noaptea de Anul Nou, baietii le faceau Mosuti fetelor nemaritate, mai trecute, pe care fie ca nu le petea nimeni, fie ca parintii cautau feciori mai bogati, fie erau ele mai nazuroase. De obiecei, Mosutul era razbunarea pusa la cale de un fecior respins sau parasit. Mosutii erau niste papusi…
In noaptea de Anul Nou, baietii le faceau Mosuti fetelor nemaritate, mai trecute, pe care fie ca nu le petea nimeni, fie ca parintii cautau feciori mai bogati, fie erau ele mai nazuroase. De obiecei, Mosutul era razbunarea pusa la cale de un fecior respins sau parasit.
Mosutii erau niste papusi mai mari facute din haine barbatesti vechi si rupte in care se indesau paie, iar pe cap li se punea o sapca rea sau o palarie rupta. Era un fel de sperietoare.
Mosutul se agata intr-un pom sau copac din gradina, curtea sau din apropierea casei, noaptea tarziu. De obicei Mosutul se prindea la inaltime cat mai mare ca sa fie greu de dat jos. Uneori, ca sa ingreuneze luarea Mosutului, copacul era uns cu balega.
Cei care treceau pe drum si vedeau Mosutul, radeau si faceau comentarii ironice zile la rand, ducand vestea in tot satul. Si fetele faceau Babe, pe care le puneau cu ajutorul unor copii pe care si plateau in apropierea caselor feciorilor mai trecuti.
Babele li se puneau la feciori de Boboteaza. De multe ori se scria numele fetei sau feciorului caruia i se punea ori texte hazlii care faceau inconjurul satului.
„Astazi nu ies din discoteca si nu se suie intr-un copac noaptea, nici sa le dai aur”.

Umblatul cu Malanca
Umblatului cu malanca i se mai spune si a merge la malancuit, a malancui si colinda ce se canta altadata la fereastra:
«Gospodarilor de casa,
Slobozii malanca-n casa,
C-afara ploua de varsa…»,

Malanca se mai aude si astazi, in zona Bucovinei, la Fratautii Noi (pa langa localitatea Radauti), acompaniata fiind de fluier sau vioara.
In jurul Sucevei si Pas­canilor – zona in care se intalneste mai des termenul de malanca – aceasta denumire coexista cu altele ca: hurta, turca sau turcii – malancitul, ca si uratul cu plugu mare sau buhaiu, care se fac la fereastra. Malanca mai intai vine de ureaza la fereastra – un alt flacau care spune cuvintele dupa o melodie acompaniata la fluier» sau «imbla cu clopot si ura la fereastra intai, pe urma intra in casa de joaca».
Tot in malanca mai intra si jienii, Bujor, mirele si mireasa cu alaiul lor. In anul cand se face deodata cete de jieni si de Bujor, pentru a sesiza diferenta dintre ele, una din benzi se imbraca in costumele nationale locale, iar cealalta – de regula Bujorenii – in haine militare. Alaiul nuntii poate fi numeros sau redus la cateva personaje, dupa numrul tinerilor ce doresc sa participe in alaiul ei sau care n-au avut timp si posibilitati sa-si confectioneze o masca si un costum care sa le permita sa intre in randul frumosilor sau uratilor.
Mirele e mai mic de statura si gras, mireasa inalta si slaba, cu voal alb, coronita si flori de mireasa in mana. Batajelu umbla cu batul impodobit cu flori de hartie – albe si rosii – si basma inflorata prinsa in cuie. Preotul are cu el caldarusa si busuiocul cu care sfinteste casatoria.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.