Traditii de Boboteaza

Traditii de Boboteaza

0 82

Traditii de Boboteaza


La Boboteaza, datina cea mai importanta era Iordanul sau Sfintirea cea mare a apei. Se spune ca oricine ar fi intrat in aceasta zi in apa este aparat de toate bolile.
Sfintirea apei se facea intr-un loc special amenajat langa o fantana sau o apa curgatoare, aici fetele urmarind cu infrigurare momentul in care iesea popa din biserica; daca vedeau prin preajma un flacau calare pe un cal alb, norocul lor, aveau 100% sanse sa se marite in anul respectiv! Se crede ca, atunci cand preotul arunca in apa crucea, dracii ies din apa si o iau la fuga.

Momentul luarii agheasmei provoca o imbulzeala generala, cauza constand intr-o credinta conform careia agheasma luata inaintea altora e „mai buna pentru dragoste, cinste, maritare”. Din aceasta agheasma beau toti ai casei, punandu-se chiar si in mancarea vitelor; agheasma ramasa era pastrata intr-un sapusor la icoane, fiind, se zice, „lecuitoare de orisice boala”. Chiar si copiii morti nebotezati puteau fi botezati, daca mamele lor carau sapte ani la rand, de la sapte biserici, agheasma mare si le stropeau mormintele. Ne putem da seama cat de mare era increderea in puterea vindecatoare a apei sfintite, daca s-a ajuns pana la astfel de practici.

Poporul considera ca pana la Boboteaza e dricul iernii; de acum crapa gerul si iarna e pe duca. Ploaia la Boboteaza prevesteste o iarna lunga, timpul frumos anuntand o vara pe masura; daca bate crivatul este semn ca vor fi roade in bucate, iar de curge din streasina se spune ca se va face vin bun.

Rezumand, putem spune ca la Boboteaza, ca sarbatoare traditionala, se regasesc practici specifice zilelor de reinnoire a timpului, cele mai multe fiind dedicate purificãrii mediului inconjurãtor, in special a apei.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.