Traditii de aur la Bran – placa dentara si actul de intabulare
Una dintre etichetele folclorice cu care toata lumea, straini si localnici, este de acord zice ca Branul este o localitate densa de trecut istoric. Fermecatoarea asezare de la granita? judetului Brasov are in patrimoniu un peisaj natural magnific, traditii mostenite din vremurile de aur ale oieritului, dar si o mentalitate locala foarte pronuntata, gratie careia poti sa recunosti fara gres un branean dintr-o suta de tarani. Deasupra obiceiurilor si datinilor frumos impaturite in lada de zestre a locului se lafaie niste apucaturi care revendica si ele un statut folcloric si un loc printre bijuteriile de spiritualitate taraneasca.
Daca ati avut de-a face cu branenii intr-un fel sau altul stiti despre ce vorbesc. Folclorul modern, care il concureaza cu mult succes pe cel autentic, se refera la dantura localnicilor si la numarul de infatisari la tribunal. Se zice ca un branean nu e un adevarat fiu al locului daca nu are cativa dinti de aur in gura si macar trei-patru procese cu rudele pentru pamant. Pe langa activitatile consacrate de traditie intr-o asezare de munte cum e Branul, locuitorii se dedica cu pasiune transhumantei la tribunal, unde si-au citat toate rubedeniile posibile pentru cel mai neinsemnat petic de pamant. Avocatul si notarul sunt figuri intrate definitiv in patrimoniul local; portretele sau diplomele lor profesionale si-au castigat loc de cinste in casele branenilor, alaturi de icoane si carpetele cusute de mana strabunicilor.
N-as sti sa spun de cand dureaza mania procesuala a bastinasilor si daca este un produs 100% branean cum? e branza in coaja de molid. Poate ca oamenii ar fi ramas niste ciobani in suflet daca locurile superbe ale comunei nu trezeau bucurestenilor avuti patima imobiliara. Se stie ca locuitorii sunt de multa vreme in minoritate fata de comunitatea in plina expansiune a proprietarilor de vile, veniti mai ales din Regat.
Zilele trecute am vazut la lucru in Bran, intr-un cabinet notarial, o mostra de pasiune funciara, din cele ce se intampla cu zecile in fiecare zi. Victime si protagonisti in acelasi timp, cateva babatii si un grup de mosnegi cu aparente cumsecade. Oamenii venisera la notar sa semneze o tranzactie cu cativa investitori straini, care doreau sa cumpere teren in zona. Un alt aspect absolut de neinteles. La cat e de apriga vanatoarea de pamant prin partile locului, te si miri ca mai poate exista, inghesuit pe undeva, vreun teren pe care sa nu fi pus nimeni ochii acum. Babute condamnate la statul in prispa si contemplatul dealurilor agita acum in maini certificate de proprietar mototolite, hartii scrise de mana sau scheme topografice rarite de vreme si isi frang oasele prin tribunale sau cabinete de avocati si notari sa se certe, daca nu chiar sa se ia la bataie cu oricine le-ar contesta actele fara valoare.
Braneanul vrea astazi sa tranzactioneze, asa cum ii placea altadata sa-si plimbe oile peste plai. Vechile relatii intre vecini sau rude au acum numar de dosar si termene de infatisare. Buna vecinatate ori convietuirea pasnica in familie se indexeaza cu doze mari de suspiciune, pizma, ura, cupiditate.
Cred ca mutatia la care au fost supusi localnicii ar merita oricand sa faca obiectul unui studiu serios de folclor despre degradarea mentalitatii taranesti. Freamatul popular al „Zilelor Branului” este o muzica firava pe langa fosgaitul de bancnote al „Orelor imobiliare” ale comunei, celebrate zilnic in toate casele localnicilor, fara exceptie.
Incununarea suprema a bascularii traditiilor seculare in practici imobiliare s-a produs insa cu ocazia recentei tentative de achizitionare a Castelului Bran de catre CJ Brasov, in urma unui montaj financiar dubios si scandalos. Tranzactia ce era sa coste comunitatea brasoveana fabuloasa suma de 60 de milioane de euro, cand cel mai scump castel liber la vanzare de pe Valea Loirei in Franta nu face mai mult de cinci milioane, este girul istoriei ca totul poate fi tranzactionat la Bran.
Avocati, notari, judecatori, parati, reclamanti – noii custozi ai traditiei branene – la treaba! Adica, la proces!
Vifor Rotar
