Tot mai multe infractiuni se strang in „portofoliu” lui Iohannis!
Investigaţia noastră scoate la iveală un lucru pe care nu l-a sesizat nimeni: Klaus Iohannis nu a încasat doar partea de chirie din contractul cu Raiffeisen Bank, ci întrega sumă de 580.000 euro, inclusiv cota de 50% care i se cuvenea coproprietarului Ioan Baştea, aceasta din urmă nefiind declarată niciodată. O demonstrează chiar documentele din „Dosarul caselor”!
Cu alte cuvinte, suma încasată abuziv de Klaus Iohannis numai din chiria de la Reiffeisen Bank este de 580.000 euro! Această sumă rezultă din Contractele devenite deja publice:
– 2001-2006: chiria era de 20.000 dolari/an, suma totală fiind de 100.000 dolari
– 2007-2015: chiria era de 60.000 euro/an, suma totală fiind de 480.000 euro.
Din 2015, cînd Iohannis a fost deposedat de imobilul din str. Nicolae Bălcescu nr. 29 prin Sentinţă judecătorească, Reiffeisen Bank a consemnat chiria de 120.000 euro pentru doi ani într-un cont special.
TOŢI BANII, INCLUSIV AI LUI BAŞTEA, AU INTRAT ÎN CONTUL LUI KLAUS IOHANNIS
Ani de zile, după ce subiectul caselor lui Iohannis a fost deschis de jurnalistul Marius Albin Marinescu încă din vremea cînd actualul preşedinte al ţării era doar primar al Sibiului, toată lumea a luat de bune declaraţiile de avere ale lui Klaus Iohannis, din care rezulta faptul că el a încasat doar jumătate din chirii, cealaltă jumătate revenindu-i lui Ioan Baştea, în calitate de coproprietar.
Însă, analizînd cu atenţie documentele oficiale, ancheta noastră jurnalistică a scos la iveală faptul că în contul lui Klaus Iohannis nu a intrat doar jumătate din sumă, ci întreaga chirie cuvenită celor doi proprietari! Acest lucru este precizat chiar în Contractul iniţial încheiat în anul 2001:
Documentul este cît se poate de explicit: s-a convenit asupra unei chirii de 20.000 dolari pe an pentru următorii 5 ani, plătindu-se anticipat suma de 60.000 dolari, restul banilor urmînd să fie viraţi anual. Este vorba, deci, de suma de 100.000 dolari în cei cinci ani de contract.
Citind însă cu atenţie documentul, observăm că această chirie de 100.000 dolari nu a fost virată în două conturi, respectiv 50.000 pentru Iohannis şi 50.000 dolari pentru Ioan Baştea, ci doar în contul 7068872101 de la Reiffeisen Bank, al cărui titular era Klaus Iohannis!
Iohannis avea dreptul să încaseze întreaga sumă din contract în baza unei „Procuri generale” pe care i-a dat-o Ioan Baştea încă din 8.05.1999:
Aşadar, aceste două documente, „Contractul de închiriere” şi „Procura generală” consemnează cîteva chestiuni foarte clare:
– Klaus Iohannis era împuternicit de Ioan Baştea nu numai să încheie Contractul cu Reiffeisen Bank, ci şi să încaseze banii
– În „Contractul de închiriere” se precizează că întreaga sumă s-a virat doar în contul 7068872101, care era administrat de Klaus Iohannis.
Marea problemă este că, în aceste condiţii, Klaus Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, era obligat să declare TOATE sumele pe care le-a încasat, deci 100.000 dolari, nu doar suma de 50.000 dolari care era partea sa! Astfel, în „Declaraţiile de avere” din anii 2001-2006 trebuia să se regăsească suma de 100.000 dolari încasată de la Raifeissen Bank, iar dacă i-ar fi restituit suma de 50.000 dolari lui Ioan Bşatea, aceasta trebuia să se regăsească, de asemenea, în „Declaraţiile de avere”, fiind necesare şi documente care să arate că Iohannis i-a dat efectiv acei bani lui Ioan Baştea!
Că Iohannis a încasat întreaga sumă de 100.000 dolari este lucru cert, iar faptul că nu a declarat integral acest venit trebuie să fie anchetat de organele statului, căci sîntem în faţa unor fapte deosebit de grave care pot duce la acuzaţii de evaziune fiscală, de spălare de bani, de fals în declaraţii etc!
ÎN AL DOILEA CONTRACT, S-A ÎNCERCAT ACOPERIREA EVAZIUNII FISCALE, DAR IOHANNIS S-A ÎNFUNDAT ŞI MAI MULT
Şi lucrurile nu s-au oprit aici. După primii 5 ani de contract, în anul 2006 Raiffeisen Bank a prelungit înţelegerea cu Klaus Iohannis şi Ioan Baştea printr-un „Act adiţional” pentru încă 10 ani, valoarea totală a chiriei fiind de 600.000 euro:
Ce observăm, însă, la acest „Act adiţional” la „Contractul” iniţial din 2001? După cinci ani ai Contractului, dîndu-şi, probabil, seama că este mult prea evident faptul că a încasat întreaga sumă de 100.000 dolari pe care a declarat-o doar parţial ca venit, Klaus Iohannis a adăugat un nou pasaj care – credea el – îl scuteşte de acuzaţia încasării unor venituri nedeclarate!
Pasajul este de-a dreptul ridicol: „Plata chiriei pentru primii trei ani în sumă de 180.000 EUR se va face anticipat, ÎN CONTUL PRORPIETARILOR, în 5 zile lucrătoare de la încheierea prezentului act adiţional, FIECARE PROPRIETAR PRIMIND CÎTE O JUMĂTATE DIN SUMĂ”!
Este absolut penibilă această încercare de muşamalizare a unei operaţiuni de evaziune fiscală clasică, întrucît:
– 1. Şi în acest „Act adiţional” se vorbeşte tot despre unicul „CONT AL PROPRIETARILOR”, nu despre „conturile proprietarilor”, suma fiind încasată integral tot de Klaus Iohannis în baza acelei „Procuri generale” prezentate mai sus!
– 2. Faptul că se menţionează în acest „Act adiţional” că fiecare proprietar va primi cîte o jumătate din sumă este complet irelevant, căci banca a virat întreaga sumă în contul administrat de Iohannis, iar de acolo înainte era doar obligaţia lui Iohannis să-i trimită banii lui Ioan Baştea în SUA!
– 3. Şi în urma acestui „Act adiţional”, Iohannis trebuia să declare întreaga sumă încasată la „venit”, urmînd ca, dacă i-a trimis banii lui Baştea, să menţioneze acest lucru în „Declaraţiile de avere”, mai ales că, din anul 2014, devenise Preşedintele României!
Practic, acest „Act adiţional” din 2006 nu face altceva decît să sublinieze faptul că Iohannis era conştient că e la început a încasat întreaga sumă din chirie, declarînd însă doar jumătate din aceasta!
Pentru cealaltă jumătate, organele statului trebuie să demareze urgent o anchetă, mai ales că, aşa cum au arătat cei de la Rise Project într-o anchetă din 2015 (https://www.riseproject.ro/articol/averea-familiei-iohannis-rentele-nedeclarate/), ar mai fi probleme fiscale cu alţi 115.000 euro chiar şi în ceea ce priveşte „jumătatea” lui Iohannis din diverse chirii, aşa cum se vede în acest tabel sintetic:
PARLAMENTUL ESTE SINGURA INSTITUŢIE CARE POATE SĂ CEARĂ CONTROLUL AVERII PREŞEDINTELUI
Fără îndoială, această anchetă jurnalistică pune şi problema unei cercetări a averii lui Klaus Iohannis. Numai că, se pare, parlamentarii nu ştiu că o asemenea cercetare nu se poate face în timpul mandatului de Preşedinte decît la solicitarea lor! Acest lucru este precizat în Legea 115/2006 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, unde, la art. 25, se scrie că, în timpul mandatului, controlul averii preşedintelui se poate face doar la solicitarea lui sau „pe baza hotărîrii Parlamentului României, adoptată cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”:
În acest „război” declarat dintre Preşedinte şi „Penalii din Parlament”, este de-a dreptul ciudat că parlamentarii nu ştiu ce armă teribilă le pune la îndemînă legea 115/2006. Toţi cer instituţiilor statului să verifice sumele încasate de Klaus Iohannis din chirii, dar nu ştiu că întreaga procedură se poate declanşa doar în baza unei Hotărîri a Parlamentului!
Vă daţi seama ce spectacol ar fi şi pentru opinia publică dacă parlamentarii vor face ceea ce trebuie în privinţa declanşării acestei proceduri? Să-l vedem pe Klaus Iohannis dînd socoteală chiar în faţa „penalilor” pentru felul în care şi-a dobîndit averea, despre sumele ilegale încasate, despre banii nedeclaraţi etc? Mai ales că lucrurile prevăzute de Legea 115/2006 sînt simple:
– Parlamentul se reuneşte pentru a solicita cercetarea averii Preşedintelui
– Preşedintele poate să vină şi să dea explicaţii în faţa parlamentarilor
– Parlamentul adoptă o Hotărîre prin care solicită organelor statului declanşarea anchetei.
Dacă în privinţa suspendării Preşedintelui pentru încălcarea Constituţiei părerile sînt diverse, în privinţa cercetării modului în care Preşedintele şi-a dobîndit averea n-ar trebui să fie nici o ezitare din partea parlamentarilor, căci este vorba despre sute de mii de euro, bani publici, pentru care nimeni nu trebuie să închidă ochii, mai ales atunci cînd este vorba despre cineva care îi numeşte „penali” pe toţi cei care se află într-o anchetă al cărei final nu este stabilit!
Americanii au o vorbă: „Follow the Money” (urmăreşte banii). Asta am făcut şi noi în această anchetă jurnalistică în care am scos la iveală situaţia extrem de complicată în care se află Klaus Iohannis, prin faptul că sînt suspiciuni grave faţă de cîteva sute de mii de euro ce nu se regăsesc în „Declaraţiile de avere” atît din vremea cînd era doar primar al Sibiului, cît şi din perioada cînd a devenit Preşedintele României.
De aici înainte este treaba Parlamentului să se întrunească în şedinţa comună a celor două Camere şi să adopte o Hotărîre prin care să încuviinţeze ancheta organelor statului pentru cercetarea modului în care preşedintele Iohannis şi-a dobîndit averea.
