TOP obiceiuri ciudate de Craciun in Europa

TOP obiceiuri ciudate de Craciun in Europa

0 226
Craciunul nu inseamna pentru toti oamenii de pe glob acelasi lucru. Nu la toti vine acel Mos Craciun, imbracat in haine rosii si cu barba lunga si alba ca omatul. Unele popoare, mai indepartate sau mai apropriate de meleagurile noastre, au o cu totul si totul alta conceptie fata de evenimentele celebrate in preajma sarbatorilor de iarna.
Astfel, la italieni, nu exista brazi de Craciun. Italienii decoreaza cu fructe mici piramide din lemn.
In Caracas, capitala Venezuelei, se obisnuieste ca strazile sa fie blocate pentru ca venezuelenii sa ajunga la biserica pe patine cu rotile.
In brazii din Ucraina se pune deseori ca decoratiune un paianjen artificial si o panza de paianjen. Panza de paianjen gasita in dimineata de Craciun poarta noroc.
Un obicei britanic de Craciun spune ca dorinta exprimata in timp ce se prepara budinca de Craciun se va indeplini numai daca ingredientele sunt amestecate in sensul acelor de ceasornic. Cina traditionala de Craciun, in vechea Anglie consta dintr-un cap de porc preparat cu mustar.
In Japonia e neadecvat sa trimiti felicitari de Craciun de culoare rosie, pentru ca in aceasta tara anunturile funerare sunt de obicei imprimate pe hartie rosie.
Norvegienii isi ascund maturile in ajunul Craciunului pentru ca spiritele rele sau vrajitoarele sa nu le fure si sa le foloseasca drept mijloc de transport.
In Statele Unite ultimul ornament care se agata in pomul de Craciun este un glob in forma de castravete murat, de obicei transmis din generatie in generatie. Acest „castravete” este ascuns intr-un loc in care nu poate fi vazut cu usurinta, cu atat mai mult cu cat este verde. Copilul care gaseste, in dimineata de Craciun, muratura din pom primeste un cadou in plus si se spune ca va avea noroc in anul ce vine.
Cele mai ciudate obiceiuri de Craciun par sa se gaseasca in Catalania. In fiecare an se alege un Bustean de Craciun (Tió de Nadal), cunoscut popular drept „Caga tió” – „busteanul care defecheaza”. Este vorba de un bustean de vreo 30 de centimetri lungime, gol pe dinauntru, cu patru picioruse din lemn si la unul din capete desenata o fetisoara zambitoare, cu o caciulita rosie facuta dintr-un ciorap (o miniatura a caciulii traditionale catalane, „arretina”). Accesoriile acestea au fost insa adaugate la traditionalul bustean de-abia in ultimii ani, pana atunci fiind vorba de un bustean obisnuit.
Incepand cu sarbatoarea Imaculatei Conceptiuni, la 8 decembrie, catalanii dau „de mancare” in fiecare zi busteanului cate o mica bomboana sau ciocolata, invelindu-l cu o paturica, pentru a nu-i fi frig noaptea. In seara sau in ziua de Craciun, busteanul este pus cu un capat in semineu si i se cere sa scoata bomboanele pe partea cealalta. Pentru a fi convins sa elimine dulciurile pe care le-a mancat, busteanul este batut cu un bat, in timp ce se intoneaza cantece specifice pentru Tió de Nadal.
Dulciurile „inghitite” de bustean sunt un simbol al darurilor aduse de cei trei magi la Nasterea Domnului. Ultimul lucru care iese din bustean este un hering sarat sau o capatana de usturoi ori o ceapa.
Krampus – al carui nume deriva din cuvantul vechi germanic „Krampen” (gheara). Conform traditiei, tinerii se costumeaza in Krampus in primele doua saptamani ale lunii decembrie, in special in seara de 5 decembrie, si bat strazile speriind copiii cu lanturi si clopote ruginite. In unele zone rurale, Krampus are un manunchi de nuiele cu care loveste trecatorii, in special pe tinerele fete.
Costumul de Krampus consta intr-o masca de lemn, coarne si o piele de oaie. Tinerii de la sate se intrec in a crea cea mai ingrozitoare masca de Krampus in fiecare an. In timp ce Mos Craciun are grija de copiii buni, Krampus are grija, bineinteles, de copiii rai.
Zwarte Piet (Petru cel Negru) este ajutorul (sau chiar sclavul) lui Mos Nicolae (Sinterklaas) in Olanda, cu care soseste pe acelasi vapor, cei doi aparand alaturi in procesiunile de Craciun.
Incepand din 1850, copiii care nu sunt cuminti in timpul anului sunt amenintati cu venirea lui Petru cel Negru, care ii va duce in Spania, unde traieste Mos Craciun, conform traditiei olandeze. In ultimele decenii, olandezii au avut grija sa mai domoleasca aspectele rasiste ale traditiei. Acum, Petru cel Negru nu mai este un sclav, ci un cosar, negru din cauza funinginii.
Tot in Catalania, scenele traditionale pentru decorare ce prezinta nasterea lui Isus, in iesle, sau intregul oras Bethleem includ, pe langa Maria si Iosif, pastorii si magii, o mica statueta a unui „cacacios” – „caganer” in catalana.
Obiceiul este prezent insa si in Salamanca si Murcia (unde se numeste „cagone”), la Napoli („cacone” sau „pastore che caca”) si Portugalia („cagöes”). Caganerul – statueta cu pantalonii in vine care defecheaza – este de obicei ascuns undeva mai in spatele scenei. Nu se cunosc originile traditiei, dar primele „vestigii” gasite dateaza din secolul XVII, iar Biserica Catolica tolereaza acest obicei. Copiii cauta in dimineata de Craciun mica statueta in scena nasterii, iar cel care o gaseste primeste un cadou in plus.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.