Tomberonul ca metoda contraceptiva
Mediul rural si cel citadin pot fi descrise comparativ intr-o sumedenie de moduri. In acord cu toate criteriile – de la bunul simt la ultimele aprecieri economice, culturale, psihologice – orasul conduce detasat competitia cu satul. Firesc, natural, nici o surpriza sa descoperi ca mentalitatea dezvoltata la oras are alta natura – superioara, de regula – decat cea de la tara.
O statistica recenta si doua evenimente tragice petrecute in mediul satesc contrazic ceea ce opinia publica crede despre cele doua ambiente in care isi duce viata comunitatea brasoveana. Situatiile de mai sus privesc femeia – de la cea? mai frageda varsta pana la maturitate – si relatia ei cu ipostaza de mama in care o pune viata, fara sa o gaseasca pregatita pentru trairea maternitatii.
Barometrul de opinie „Viata in cuplu“, publicat in urma cu cateva zile de Fundatia Soros, constata ca 50% dintre romance recunosc ca au facut avort la cerere. Dintre acestea, 28% au facut unul 32% doua, 26% intre trei si cinci iar 12% mai mult de cinci avorturi de-a lungul vietii. Dintre cele 230.000 de solicitari de intreruperi de sarcina in Romania anului 2006, mai mult de 10% au venit din? partea unor tinere sub 19 ani, in timp ce aproximativ 700 dintre gravide nu implinisera inca 16 ani. Romania se plaseaza astfel pe un macabru loc intai in Europa la numarul avorturilor si al deceselor cauzate de intreruperile de sarcina.
La Brasov, datele statistice sunt la fel de ingrijoratoare ca cele inregistrate la nivel national. Din cele 6.200 de intreruperi de sarcina solicitate in 2006, peste 30% au fost suferite de minore. In ciuda campaniilor si programelor de educatie sexuala derulate inclusiv in scoala, avortul se dovedeste cel mai frecvent mijloc de contraceptie la care recurg minorele si adolescentele brasovence.
Satul si orasul sunt prezente si in aceasta statistica alarmanta, concurand la o sinistra intaietate. Datele spun ca – si aici intervine anomalia de care vorbeam – tinerele de la oras apeleaza la expulzarea fatului in proportie mai mare decat cele ce locuiesc la tara. In ciuda accesului mai mare la informatie, inclusiv contraceptiva, de care beneficiaza fetele de la oras.
Sigur, veti spune, tentatiile din mediul citadin sunt infinit mai mari iar viata este, in general, mult mai complexa. Spatiul citadin este, de regula, demonizat intr-atat incat mediul rural pare sa fi ramas singura oaza de buna cuviinta si trai in acord cu normele morale. In comparatie cu imaginea de loc de perditie si pervertire a moravurilor tinerei generatii pe care o are orasul, satul mai joaca inca rolul de pastrator al unei farame de buna crestere si moralitate.
Contradictia vine din nou sa spulbere preconceptiile despre sat si oras. Cronica unor fapte cumplite savarsite recent au maculat imaginea neintinata a modului in care se traieste la tara sentimentul paternal. Un cuplu de dezaxati din Moldova isi tineau copiii legati cu lanturi in casa. In urma cu zece zile, o femeie din Voila si-a inecat la rau pruncul de doi ani, pe care l-a tinut sub apa pana si-a dat duhul, asa cum obisnuiesc taranii sa se dezbare de puii de caine sau pisica pe care nu-i doresc in batatura. Saptamana trecuta, la Spitalul de Copii a fost adusa o copila de doi ani din Maierus, lovita, arsa cu tigara si abuzata sexual de concubinul maica-sii, aflata la curent cu atrocitatile comise de amant.
„La tara” inceteaza sa mai insemne locul ferit de invazia metehnelor si deviatiilor specifice spatiului citadin. Sentimentele paternitatii si maternitatii sunt vecine cu animalitatea, presupusa a fi abandonat orasul odata cu interdictia construirii cotetelor pe langa blocuri. Din pacate, nu e nevoie sa rascolesti statistici tragice despre felul in care se practica la bloc debarasarea de copiii nedoriti. Uneori, ajunge sa ridici un capac de WC sau de tomberon.
Vifor Rotar
