Tiganul paratrasnet
Fenomenul migratiei tiganilor in Vestul care ii atrage pe romani ca un magnet a trecut oarecum nebagat in seama de paznicii demografici. Fiind ei nomazi de la natura, era normal sa se plimbe toata ziua de colo-acolo, in ciuda tentativelor de sedentarizare pe care statul roman zice ca le desfasoara ca politica de stat.
Inrudita cu practica plimbarii peste granite este si cea a instalarii corturilor acolo unde li se nazare, fara sa intrebe pe nimeni daca locul apartine cuiva sau daca e voie sa campeze cu satra. Asa s-au trezit marile orase sau comunitati mai mici din Occident cu cate-o tabara de balaoachesi in coasta. Niste locatii insalubre pe care localnicii nu mai vor sa le tolereze prin preajma, ingroziti de obiceiul tiganesc de a ciordi tot ce le cade sub mana, atunci cand nu atenteaza la buzunarele trecatorilor prin metode mai pasnice precum cersitul.
Indiferent cu ce se ocupa in tarile in care au ajuns, este clar demult ca i-au adus la exasperare pe bastinasi. Care ii vor afara cu tot dinadinsul.
Pana ca autoritatile sa gaseasca o solutie multumitoare situatiei lor, de ei se ocupa gruparile extremiste ce activeaza in teritoriile invadate acum de hoarde de tigani. Grupari asemanatoare celei care a revendicat recent incendiul care a dus la moartea a patru copii de tigani romani intr-o tabara improvizata in mahalaua orasului italian Livorno.
Faptul ca extremistii intervin acolo unde statul ar trebui sa controleze in vreun fel fenomenul este la fel de nelalocul lui ca si furia dezlantuita impotriva tiganilor de straini. Cand, de fapt, locuitorii zonelor invadate vor sa protesteze contra romanilor in general.
Sa nu ne amagim. Italia si Spania, tarile in care se inregistreaza in prezent cel mai mare numar de imigranti romani, sunt ingrozite de interlopi, faiantari si capsunari mai rau decat de concetatenii tigani ai acestora. Nu de cersitul agasant al puradeilor s-au saturat neaparat italienii, spaniolii si francezii, cat de amenintarea pe care o inspira infractorul si zidarul cu pielea deschisa. Unul pentru bunurile agonisite, celalalt pentru siguranta propriului loc de munca.
S-ar putea ca tiganii sa fie doar paratrasnetul care absoarbe in acest moment sentimentele deloc pacifice ale populatiilor din zonele pe care le-au cotropit concetatenii nostri in afara granitelor, la adapostul sintagmei blande migratia fortei de munca.
Dar astea sunt nuante de stabilit intr-un moment in care Romania scoate la export una din cele mai contestate garnituri a Ministerului de Externe. Si in care este condusa la Cotroceni de un presedinte care se sinchiseste cel mai putin de cutume si protocoale internationale.
Vifor Rotar
