TICHIA DE MARGARITAR A NEAMULUI
Astfel se va incepe construirea, in spatele Casei Poporului, a Catedralei Sufletului Romanesc. Nici Vadim Tudor nu gasea un nume mai maret.
Lucrarile la constructie vor dura sase ani, iar? “produsul finit” va putea fi admirat din orice colt al Capitalei, caci cupola se va inalta pana pe la vreo 80 de metri, ca sa fie cat mai aproape Ceruri. Costurile se vor ridica la circa 400 milioane de euro, banii fiind colectati din donatii si sponsorizari.
Se doreste ca fiecare zona a tarii sa se regaseasca in aceasta constructie, asa ca pe frontispiciu vor fi pictate manastiri representative din toate regiunile patriei.
In catedrala vor putea intra circa 5.000 de personae – adica aceia ce poseda conturi grase prin banci si au facut pe sponsorii – iar in fata intrarii se va lasa un loc liber cat mai mare – pentru fraierii de rand – unde sa se adune lumea la evenimente deosebite.
Nu stiu daca, pe moment, poporul roman are nevoie si este in stare sa suporte o asemenea constructie.
Eu stiu, de mic copil, de la bunica mea, ca relatia cu Dumnezeu trebuie sa fie una decenta, pentru ca Dumnezeu dainuie in suflet, nu in toalele de pe om. Si nu inteleg de ce acele 66-67 milioane euro/an nu sunt folosite in scopuri mult mai nobile, cum ar fi ajutorarea batranilor nevoiasi prin construirea de camine decente sau construirea de simple locuinte cu strictul necesar pentru cei ramasi, din motive independente de ei, pe drumuri. Nemaivorbind de ajutorul pe care il solicita, din priviri triste, o multime de copii.
Si daca Biserica Ortodoxa Romana ar fi facut asa ceva, sunt sigur ca e insasi s-ar fi apropiat cu mult mai mult de Dumnezeu decat construind un colos cu care sa se laude doar firea unor oameni.
Dan Bota
