Targul de fete de pe Muntele Gaina

Targul de fete de pe Muntele Gaina

0 52

Pe Muntele Gaina din Apuseni se organizeaza in fiecare an, in cea mai apropiata duminica de 20 iulie (Sfantul Ilie), cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber, „Targul de fete”.
Legenda spune ca inainte, cand motii se ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din baile de exploatare si se aseza in varful muntelui, unde era cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus (aflata la poalele muntilor) au vrut de multe ori sa o prinda, dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte.
„Targul de fete” a fost mentionat pentru prima data in anul 1816, dar este cu siguranta mai vechi. La inceputul targului, doi delegati din partea motilor din Vidra de Sus si doi delegati din partea crisenilor din Bulzesti trageau o linie de despartire intre moti si criseni.

Targul de fete din ziua Sfantului Ilie
In ziua de Sfantul Ilie, sau in prima duminica dupa ziua Sfantului Ilie, linistea de pe Muntele Gaina se intrerupe de „Targul de fete”, la care participa fetele de maritat sau fetele mari, care vor sa fie petite de feciori.
In zori de zi, pe toate dealurile curg moti si moate, criseni si crisene, toti in haine de sarbatoare. Pana la orele zece dimineata, afara de feciorii si fetele care vor sa-si afle aici perechea, toti ceilalti sunt ocupati cu vanzarea si cumpararea lucrurilor de casa si agricole, precum coase, streanguri, greble, oale si diferite poame aduse la targ.
Fetele care vor sa ia parte la acest targ se pregatesc ani intregi pentru ziua aceasta, fiindca ele trebuie sa ia cu ele si zestrea. Mama, bunica, matusa sau prietenele contribuie fiecare cu cate ceva la zestrea fetei mari. Zestrea, care se impacheteaza in lazi sculptate si cu flori colorate, se incarca pe cei mai frumosi cai ai familiei, la care se adauga cele mai frumoase vite si stupi de albine. Pe culmea Muntelui Gaina isi ridica fiecare familie care are fata de maritat, un cort propriu, in care se expune zestrea si alesii familiei asteapta pe petitori. Nu se intampla aproape niciodata ca vreo fata sa ia parte la acest targ cu zestrea sa si sa nu afle mirele dorit.
Feciorii, de asemenea, insotiti de familiile lor, aduc tot ce au mai bun, in special un chimir frumos, plin de argint si aur. Dupa ce si-au ales o mireasa urmeaza „incredintarea” publicului adunat, prin schimbarea de naframi, numite „credinte”. Dupa incredintarea celor ce si-au dat mana si dupa targuirea celor trebuincioase, lumea incepe sa pranzeasca, adunandu-se in jurul lautarilor. Dupa parerea motilor, numai o incredintare care s-a savarsit pe culmea Muntelui Gaina poate sa aduca noroc.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.