Tampa, cel de fiecare zi – prima parte

Tampa, cel de fiecare zi – prima parte

0 102

Un munte care apartine de masivul Postavarul,? a ajuns sa fie inconjurat aproape in totalitate de municipiul Brasov.


Tampa are inaltimea de 960m sau (dupa unele surse, 995m), fata de nivelul marii fiind cu aproape 400 m deasupra nivelului orasului. Este alcatuit in principal din formatiuni calcaroase.


Este declarat rezervatie naturala, se intinde pe o suprafata de 150 ha. Aici au fost descrise pentru prima data doua endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis).


Pe versantul nordic orientat catre orasul vechi, se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii cu valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul de munte, frasinul, laricele, pinul etc.


Versantul sudic, care este puternic insorit si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu arbori au dat gres in mare parte.


De unde vine numele Tampa?


In limba maghiara muntelui Tampa i se spune Czenk, iar in germana Zinne. In cartea sa “Brasovul de alta data” Sextil Puscariu a pus problema etimologiei cuvantului Tampa astfel: „cum se face insa ca romanii, care au de obicei pentru muntii lor denumiri atat de plastice, ca Omul, Babele, Strunga si alte nume ce se intalnesc in Bucegii apropiati, sa fi dat in cazul acesta numele atat de nepotrivit ce aminteste de cuvintele “tamp” si “tampit”?”. El preia explicatia lui N. Draganu, potrivit careia sensul original al Tampei e cel de „stanca abrupta”, cum sunt cele din varfurile muntelui (Tampa mare si Tampa mica). Cuvantul este stravechi in limba noastra, din epoca preromana, gasindu-se si in dialectele meridionale italiene.


?Pe Tampa se poate ajunge pe mai multe cai: exista 25 de serpentine, taiate in 1837 de catre Ocolul silvic al Brasovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetatii Brasovia sau drumul pentru masina de „la iepure”. Cei neobisnuiti cu drumetiile lungi pot lua telecabina, care face legatura intre Cabana-restaurant Casa Padurarului de la poale si Restaurantul Panoramic, aflat pe coama muntelui, in mai putin de trei minute. Privelistea din varful Tampei ofera o splendida panorama asupra orasului, iar in zilele senine se poate observa intreaga depresiune.


Pe latura nordica, spre oras, incepand de la varful Tampa mare (960 m), coborand spre varful Tampa mica (925 m), exista un zid avand grosimea de 0,80 m pe o portiune de aproape 200 m. Aproximativ la mijloc, zidul este atins din exterior de un drum vechi, azi abia de recunoscut, care traversa diagonal panta Tampei venind dinspre Curmatura, dintre Tampa si Dealul Melcilor.


Primele urme de civilizatie.


Cele mai vechi urme de civilizatie de pe Tampa dateaza din vremea dacilor. Arheologii au descoperit pe Tampa o fantana cu oase din vremea lor, ceea ce demonstreaza ca aici s-a practicat un cult pagan. In urma sapaturilor arheologice, se pare ca stramosii nostri, avand credinte uranianiene (zeii lor isi aveau salas in cer), au ridicat pe Tampa altare pentru sacrificii.


Restaurantul din Grota Bethlen (1890).


In pestera din stanca Tampei a fost amenajat pe la 1890 un restaurat cu berarie, ce ulterior avea sa primeasca denumirea de Bethlen, dupa un ministrul maghiar care vizitase Brasovul in 1891. Zi de zi, arendasul care stapanea popasul pentru turisti urca cele 25 de serpentine ale Tampei, alaturi de magarusul sau cu sticlele de bere si apa minerala in spinare. Seara, multi ramaneau sus sa admire orasul luminat noaptea. Extins printr-o terasa deasupra prapastiei in 1905, dupa 1948 restaurantul s-a numit „Cabana Tampa”.


In urma cu treizeci de ani, pe data de 23 martie, din vina personalului, cabana a ars in intregime. Astazi se mai pastreaza doar terasa ce ofera o superba panorama asupra orasului si urme ale „cazilor” de piatra folosite pentru racirea sticlelor in mica pestera. In anul 2001 Consiliul Judetean Brasov a montat inauntru o cruce din marmura, iar in 2006 a remontat in dreapta terasei literele ce compun numele municipiului (dupa ce anterioarele, din 2004, fusesera smulse de vant), asigurandu-le iluminatul artistic pe timp de noapte.


Apeductul Brasovului.


Potrivit inscriptiei aflate pe constructie, „Apaductul Municipiului Brasov a fost executat in anii ?1891-1892 dupa planurile si sub conducerea Inginerului-Sef al orasului, Christian ?Kertsch”, cel care va construi si vila cu acelasi nume din centrul Brasovului (astazi daramata, inainte de a fi daramata aici a functionat Inspecrotatul? Scolar;?pe locul ei se afla cladirea “Modarom”? de langa ?Hotelul ”Capitol”).


Apa era adusa, prin tevi de otel si tigla, de la mare departare, de dupa muntele Tampa. Situatia deplorabila in care se aflau tevile, precum si costurile ridicate de inlocuire a retelei, au obligat municipalitatea sa alimenteze apeductul cu apa din oras. Totusi, multi oameni continua in zilele noastre sa creada ca iau „apa de izvor” de la apeduct si vin sa isi procure cantitati insemnate… Astazi, mergand pe langa munte inspre Rapa dracului, se mai pot observa conductele de tigla sfaramate, precum si o placa memoriala ridicata altui inginer al orasului, P. Bartusch.


Cabana-restaurant Casa Padurarului (sec. XX)


Renovat de curand, dupa ce a suferit un incendiu, “Casa Padurarului” este un restaurant rustic asezat la poalele Tampei, aproximativ la jumatatea aleei pietonale de acolo. Construit la inceputul sec. XX, servea ca popas brasovenilor care se plimbau pe Promenada de sub Tampa. De langa aceasta locatie porneste telecabina care, in mai putin de trei minute, face legatura cu restaurantul Panoramic, aflat pe culmea muntelui.(va urma partea a doua)

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.