Tags Posts tagged with "Titlurile saptamanii"

Titlurile saptamanii

Promoţia cu numărul 160 a celei mai prestigioase unităţi de învăţământ din judeţ a terminat clasa a XII-a. În prezenţa părinţilor, rudelor, prietenilor şi profesorilor, absolvenţii celor 6 clase de-a XII-a şi-au ridicat premiile pentru rezultatele şcolare dar şi pentru olimpiade sau concursuri naţionale şi internaţionale

Promoţia cu numărul 160 a celei mai prestigioase unităţi de învăţământ din judeţ a terminat clasa a XII-a. În prezenţa părinţilor, rudelor, prietenilor şi profesorilor, absolvenţii celor 6 clase de-a XII-a şi-au ridicat premiile pentru rezultatele şcolare dar şi pentru olimpiade sau concursuri naţionale şi internaţionale.
Sala festivă a Colegiului Andrei Şaguna a fost neîncăpătoare pentru cei care au vrut să asiste la emoţionanta ceremonie de absolvire a clasei a XII-a. Rând pe rând, elevii claselor terminale au fost chemaţi pentru a fi răsplătiţi pentru munca depusă pe parcursul anilor de liceu.
În faţa sălii festive au ajuns elevii care au obţinut medii peste 9 adică cei cu premiul I, II, III şi menţiuni. La Colegiul Andrei Şaguna, asta înseamnă aproape toată clasa. Ropote de aplauze au curs minute în şir pentru şeful de promoţie, Dragoş Manea, absolventul care a primit multiple diplome şi premii, a coordonat activitatea televiziunii Colegiului, TELE AS. Dragoş le-a oferit colegilor săi o surpriză muzicală, un rezumat al celor 4 ani de liceu.
Dragoş trebuie să plece acum la studii în Bucureşti dar promite că se va întoarce la Colegiul Andrei Şaguna ca profesor de matematică.
Constanţa Bordea, director adjunct al Colegiul Naţional s-a declarat foarte mândră de generaţia cu numărul 160, căreia i-a urat, alături de colegii profesori, mult noroc în viaţă.
La finalul festivităţii, actuali sau foşti elevi, profesori şi bunici au cântat în cor imnul colegiului, care a răsunat a 160-a oară în sala de ceremonii.

Vifor Rotar

 

Drumarii au inceput sa transporte cu utilajele cantitati impresionante de zapada, de pe DN7C Transfagarasan, pentru deszapezirea carosabilului, acest drum urmand sa fie redeschis pe 1 iulie, anunta Agerpres, citand Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

In imaginile furnizate de CNAIR se poate vedea ca sunt zone unde zapada depaseste cinci metri inaltime pe Transfagarasan. „DN7C-Transfagarasan este inchis pe tronsonul Piscu Negru (km 104, judetul Arges) – Balea-Cascada (km 130+800, judetul Sibiu) – pana in data de 30 iunie 2017, cu posibilitate de prelungire”, potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Politiei Romane.

DN 7C – Transfagarasan, care asigura legatura intre judetele Arges si Sibiu, este inchis oficial opt luni pe an,  intre 1 noiembrie si 1 iulie, pe sectorul de drum cuprins intre kilometrul 104 (Piscu Negru – judetul Arges) si kilometrul 131 (Balea Cascada – judetul Sibiu), pe celelalte portiuni circulatia fiind permisa tot timpul anului.

In judetul Sibiu se poate circula in prezent, pe Transfagarasan, doar pana la Balea Cascada. Cat timp Transfagarasanul este inchis, accesul turistilor si localnicilor de la Balea Cascada la Balea Lac, in Muntii  Fagaras, se face cu telecabina. Deszapezirea Transfagarasanului

Transfagarasanul este drum construit in urma cu peste 40 de ani, ca sa treaca peste zona de creasta a Masivului Fagaras, cel mai inalt lant muntos din Romania. Soseaua urca pana la o altitudine de 2.042 de metri in caldarea glaciara Balea, fiind al doilea drum din Romania, ca inaltime, dupa Transalpina, care strabate Muntii Parang si ajunge pana la 2.145 de metri in pasul Urdele. 

Transfagarasanul are doua benzi de circulatie, o lungime de aproximativ 92 de kilometri, iar din cauza celor peste 800 de serpentine si a drumului in rampa, viteza medie cu care pot rula masinile este de cel mult 40 de kilometri la ora.

Drumul incepe din comuna Arefu, in judetul Arges, la kilometrul 61 al DN7C, si se termina in comuna Cartisoara (Sibiu), la intersectia cu DN1. Pe intregul traseu sunt construite 27 de poduri si viaducte, dar si cel mai lung tunel din Romania (887 de metri), Tunelul Balea. Aerisirea tunelului se face natural datorita curentilor de aer extrem de puternici.

0 761

22 de vizite ale unor comisii formate din mai multe persoane au avut loc la arhiva SIPA (fostul serviciu secret care supraveghea activitatea din Justitie) dupa inchiderea serviciului, prima vizita datand din iunie 2007, potrivit listei publicate joi de Ministerul Justitiei. Printre membrii comisiilor care au intrat in arhiva SIPA se numara fostul sef al Agentiei Nationale de Integritate, Horia Georgescu, senatoarea PNL Iulia Scantei, in prezent vicepresedinte al Senatului si judecatorul Marius Iosif.

Arhiva SIPA a fost desfiintata in anul 2006 printr-o hotarare a Monicai Macovei, la acea vreme ministrul Justitiei.Comunicarea Ministerului Justitiei arata cam pe langa sesecretizarea listei vizitatorilor (pe care o vedeti mai jos), ministerul va desecretiza raportul 0097/17.04.2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana și Georgescu Horia) si raportul 0096/ 17.04.2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana, Georgescu Horia, Boboc Monica și Mânzală Dan), prin care „Comisia a identificat nereguli cu privire la evidența, păstrarea, procesarea, multiplicarea și distrugerea informațiilor secrete de stat, în contradicție cu prevederile HG 585/2002”.

Comunicatul oficial al Ministerului Justitiei:

Arhiva SIPA – o pată pe obrazul justiției române!

Arhiva  SIPA  a fost desființată prin HG nr. 127/26.01.2006.
După desființarea arhivei, un număr de 22 de „vizite” au fost consemnate în 22 procese verbale întocmite „cu ocazia sigilării/desigilării spațiilor în care a fost depozitată arhiva”.
Cele 22 procese verbale consemnează data vizitei, Ordinul ministrului justiției prin care a fost permis accesul în arhivă, componența comisiei, semnătura membrilor comisiei, precum și mențiunea „După verificarea și inspectarea stării documentelor în vederea desfășurării pe viitor a lucrărilor comisiei s-a procedat la sigilarea ferestrelor, resigilarea ușilor celor două camere precum și a ușii de acces la acestea”, indicându-se și numărul sigiliului folosit.

01.06.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Scântei Laura-Iulia
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

06.06.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Armean Doina
Scântei Laura-Iulia
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

14.06.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Armean Doina
Istrati Andreea
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

20.06.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Armean Doina
Istrati Andreea
Scântei Lura-Iulia
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

28.06.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Scântei Lura-Iulia
Mânzală Dănuț-Marian
Istrati Andreea
Tiliban Nicolae

05.07.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Scântei Laura-Iuliana
Mânzală Dănuț-Marian
Istrati Andreea
Tiliban Nicolae

13.07.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Armean Doina
Istrati Andreea
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

20.07.2007
Iosif  Marius
Armean Doina
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

01.08.2007
Armean Doina
Scântei Lura-Iulia
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

31.08.2007
Iosif  Marius
Scântei Lura-Iulia
Georgescu Horia
Tiliban Nicolae

07.09.2007
Bura Vasilica
Armean Doina
Georgescu Horia
Istrati Andreea
Tiliban Nicolae

14.09.2007
Bura Vasilica
Armean Doina
Istrati Andreea
Mânzală Dănuț-Marian
Tiliban Nicolae

04.10.2007
Ungureanu Tiberiu
Popescu Marian-Cornel
Iosif  Marius
Fîntână Eugen-Mihai
Tiliban Nicolae
Căruntu Constantin

02.11.2007
Iosif  Marius
Georgescu Horia
Istrati Andreea
Tiliban Nicolae

05.11.2007
Iosif  Marius
Georgescu Horia
Istrati Andreea
Tiliban Nicolae09.11.2007
Iosif  Marius
Georgescu Horia
Bura Vasilica
Armean Doina
Istrati Andreea
Scântei Lura-Iulia
Tiliban Nicolae

28.11.2007
Iosif  Marius
Georgescu Horia
Istrati Andreea
Ignuță Valentin

05.12.2007
Iosif  Marius
Bura Vasilica
Georgescu Horia
Boboc Monica
Istrati Andreea
Mânzală Dănuț-Marian
Ignuță Valentin
Ungur Florian

24.01.2008
Iosif  Marius
Ungureanu Tiberiu
Popescu Marian-Cornel
Oană Iuliu-Maximilian
Radu Mihaela
Postelnicu Ionel
Tiliban Nicolae

10.04.2008
Iosif  Marius
Scântei Iulia
Georgescu Horia
Răduță Cornel
Ungureanu Tiberiu
Tiliban Nicolae

22.04.2008
Iosif  Marius
George David
Iulian Spînu
Tiliban Nicolae

13.12.2013
Andronache Florian-Teodor
Ștef  Marius
Oltenaș Adrian
Tiliban Nicolae

II
În condițiile legii se va proceda la desecretizarea Rapoartelor cu nr. 0097/17.04.2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana și Georgescu Horia), respectiv nr. 0096/ 17.04.2008 (semnat de către Iosif Marius, Scântei Laura Iuliana, Georgescu Horia, Boboc Monica și Mânzală Dan), prin care „Comisia a identificat nereguli cu privire la evidența, păstrarea, procesarea, multiplicarea și distrugerea informațiilor secrete de stat, în contradicție cu prevederile HG 585/2002”.

III
În aceleași condiții vor fi desecretizate și procesele verbale întocmite de către comisiile din care au făcut parte:
Claudiu Octavian Secașiu,
Marius Oprea,
Cristian Danileț,
Doru Dobocan,
Florian Ungur, numiți prin Ordinul MJ nr.790 din 20.03.2006
Paul Dumitriu, numit prin Ordinul MJ nr. 185 din 19.01.2007
Iosif Marius,
Bura Vasilica Mihaela,
Scântei Laura Iuliana,
Oltean Sorin,
Mânzală Dănuț Marian, numiți prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007
Georgescu Horia, numit prin Ordin MJ nr.2175 din 27.08.2007
Istrati Andreea, numită prin Ordinul MJ nr. 1489 din 11.03.2007
Scântei Laura Iuliana, numită prin Ordinul MJ nr. 1348 din 31.05.2007

Mocuța Gheorghe,
Dorel Fronea,
Boboc Monica,
George David,
Iosif Marius,
Doina Armean,
Mânzală Dănuț Marian,
Spânu Iulian, numiți prin Ordinul MJ nr. 1130 din 15.04.2008
Tănăsescu Gabriel,
Ragea Radu Constantin,
Ungureanu Tiberiu Firinel, numiți prin Ordinul MJ nr. 1823 din.30.06.2008

IV
Din documentele pe care le deținem nu rezultă activitățile desfășurate în 2006.

București, 25 mai 2016

Ministrul Justiției
Prof.univ.dr. Tudorel TOADER

0 559

Traficanţii de bonuri de ordine şi solicitanţii de servicii de urgenţă sunt vinovaţi de mare parte din aglomeraţia de la Paşapoarte şi Înmatriculări auto. Şefii celor două servicii spun că fac tot ce ţine de ei pentru combaterea cozilor, dar au prea puţini angajaţi. Ca să evite înghesuiala, braşovenii sunt rugaţi să nu solicite servicii de urgenţă decât atunci când acestea sunt absolut necesare

Traficanţii de bonuri de ordine şi solicitanţii de servicii de urgenţă sunt vinovaţi de mare parte din aglomeraţia de la Paşapoarte şi Înmatriculări auto. Şefii celor două servicii spun că fac tot ce ţine de ei pentru combaterea cozilor, dar au prea puţini angajaţi.
Ca să evite înghesuiala, braşovenii sunt rugaţi să nu solicite servicii de urgenţă decât atunci când acestea sunt absolut necesare. Se pare că doar deschiderea unui punct de lucru la Făgăraş ar mai putea degreva activitatea serviciilor de pe strada Turnului.
Deşi numărul celor care solicită eliberarea unui paşaport sau care au treabă la serviciul de înmatriculări auto a crescut serios la Braşov, numărul angajaţilor a scăzut în ultimii ani. Dacă în 2015 au fost 30.000 de cereri de înmatriculare, anul trecut s-a ajuns la 38.000. La fel, în primul trimestru al acestui an au fost cu 1.500 de solicitări mai multe decât anul trecut.
Serviciul de înmatriculări şi permise de conducere procesează între 1.100 şi 1.200 de cereri pe zi, în condiţiile în care, din cei 21 de angajaţi, 4 sunt în concediu de odihnă sau medical. Înghesuiala care se creează la ghişee se datorează, în bună măsură, şi traficanţilor de bonuri de ordine, împotriva cărora conducerea serviciului a luat, în sfârşit, măsuri.
Oriana Albert Ani, împuternicit şef SPCIA, spune că a fost restricţionat accesul la bonurile de ordine pentru persoanele care sunt cunoscute că au ca tendinţa să le comercializeze.
Cam aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la serviciul paşapoarte, unde numărul de angajaţi este mult prea mic faţă de volumul de muncă.
În plus, la Serviciului Paşapoarte, în fiecare zi, între 50 şi 80 de paşapoarte temporare nu sunt ridicate, astfel că urgenţa nu se justifică în aceste cazuri.
Deschiderea unui punct de lucru la Făgăraş ar rezolva multe dintre problemele cu care se confruntă cele două servicii, crede prefectul Marian Rasaliu, care a solicitat săptămâna trecută la Bucureşti înfiinţarea acestui serviciu.
Cea mai mare problemă în deschiderea punctului de lucru o constituie personalul. Dacă se va găsi o soluţie şi pentru resursa umană la Făgăraş, braşovenii nu vor mai fi nevoiţi să vină cu noaptea în cap pentru un bon de ordine la unul din cele două servicii din oraş

Vifor Rotar

0 502

Mai multe ţări din NATO au fost solicitate să desfăşoare în regim de urgenţă trupe de luptă în România. 4000 de militari, cu transportoare blindate şi elicoptere de atac vor fi desfăşuraţi pe teritoriul României. Efectivele fac parte din Forţa de Reacţie Întrunită Foarte Rapidă a NATO (VJTF) ce include forţe militare din 9 ţări ale Alianţei.

Noble Jump este unul dintre acela mai mari exerciţii ale NATO din acest an care se va desfăşura în Poligonul Cincu unde vor ajunge cei 4000 de militari care vor sosi din bazele militare ale Alianţei din Marea Britanie, Germania, Olanda, Spania, Polonia, Norvegia, Albania, Bulgaria şi România. Cele mai multe dintre efective sosesc pe calea aerului dar echipamentele grele de luptă vor ajunge în România pe cale ferată sau pe mare.

Exerciţiul Noble Jump reprezintă pentru NATO o provocare majoră pe segmentul logistic întrunit care va testa capacitatea aliaţilor de a furniza sprijin militar cu o forţă de luptă oricând şi oriunde este nevoie. Înainte ca trupele să fie mutate în România acestea trebuie să fie puse în stare de alarmă şi în prezent acest proces de activare se desfăşoară în rândul statelor care contribuie cu efective la VJTF.

radu-dobritoiu

Utilizând o procedură ce are la bază o planificare militară bine conturată, cartierele generale ale NATO fac apel la ministerele apărării naţionale din statele membre şi activează detaşamentele puse deja la dispoziţie ca forţe cu un înalt grad de mobilitate şi reacţie.

Forţa de Reacţie Întrunită Foarte Rapidă a NATO (VJTF) este pregătită şi capabilă să desfăşoare o forţă combatantă extrem de bine pregătită pentru mobilizare în câteva zile pentru a preveni orice agresiune militară „ce va urma”. În acest an, această operaţiune complexă va fi condusă de Brigada 20 Blindate din Marea Britanie: The Iron Fist Brigade sub coordonarea Cartierului General Întrunit de la Napoli.

Generalul-locotenent Alain Parent, locţiitorul comandantului Comandamentului Întrunit de la Napoli, care are comanda exerciţiului din acest an din România, a declarat:
Noble Jump este piatra de hotar pentru noi în acest an. Este primul exerciţiu major prin care vom observa cum efective semnificative cu tehnică de luptă vor traversa Europa şi vor furniza pentru noi argumente pentru a demonstra că suntem capabili să desfăşurăm rapid forţe militare oriunde este necesar pentru a preveni un conflict.

Potrivit site-ului Comandamentului Întrunit de la Napoli, generalul Alain Parent a mai declarat că:
Faza de alarmare din cadrul exerciţiului reprezintă un element cheie în instruirea de care avem nevoie pentru a ne sigura că procedurile noastre sunt corecte şi sunt mulțumit să declar că aceste manevre militare se derulează până acum conform planificării.

Într-o declaraţie pentru Radio România Actualităţi, comandantul Comandamentului Forţelor Întrunite din Armata României, generalul-maior dr. Lucian Foca a declarat că: Aplicaţia militară Noble Jump 2017 este un exerciţiu cu termen scurt de notificare, planificat de Comandamentul Forţelor întrunite de la Napoli, în scopul testării capacităţii operaţionale a elementelor forţelor NATO cu nivel înalt de interoperabilitate şi verificare a capabilităţior implementării planului pentru asigurarea capacităţii de acţiune a NATO în România şi Bulgaria.

Noble Jump este un exerciţiu în derulare în acest moment şi este coordonat de NATO prin Comandamentul Forţelor Întrunite de la Napoli. „Alerta” va fi declanşată în noaptea de 25 spre 26 mai. Exerciţiul militar se va desfăşura până pe 16 iunie. Momentul culminant al dislocării va fi exercițiul cu trageri de luptă care se va desfășura în Centrul de instruire de la Cincu.

Sursa: romania-actualitati.ro

0 510

Dunca a pretins că şi-ar fi dorit ca o sală polivalentă să fie la Braşov, dar lipsa aeroportului face imposibil acest lucru, în condiţiile în care federaţiile naţionale solicită competiţii internaţionale federaţiile internaţionale, acestea întreabă de infrastructură.

Ministrul Tineretului şi Sportului recidivează cu ignorarea Braşovului în proiectele de anvergură. Marius Dunca facea o criză de isterie la începutul anului la Braşov, când poruncea Consiliului Judeţean să-şi bage minţile în cap şi să nu mai ceară bani pentru Aeroportul Braşov-Ghimbav.
La finele săptămânii trecute, Dunca s-a aflat din nou la Braşov, într-o vizită electorală mascată într-o întâlnire cu oamenii de afaceri locali. Care au mai aflat o dată că Braşovul nu va avea autostrada, dar nici măcar o sală de sport polivalentă. Motivul este foarte simplu: nu avem aeroport, pe care acelaşi Dunca nu îl susţine nici în ruptul capului.
La finele săptămânii trecute, Dunca venea la Braşov, însoţit de ministrul Turismului, Mircea-Titus Dobre. Destinaţia celor doi era Râşnovul, pentru a-l susţine pe candidatul ecologist al Alianţiei Râşnovul Tău la funcţia de primar; pe drum au făcut o escală la Braşov, pentru a le transmite oamenilor de afaceri locali că lipsa aeroportului de la Braşov are repercusiuni serioase chiar şi în domeniul sportiv.
Dunca a pretins că şi-ar fi dorit ca o sală polivalentă să fie la Braşov, dar lipsa aeroportului face imposibil acest lucru, în condiţiile în care federaţiile naţionale solicită competiţii internaţionale federaţiile internaţionale, acestea întreabă de infrastructură.
Tocmai infrastructura braşoveană pe care Dunca nu o susţine prin niciun fel de proiecte sau finanţări. A avut, în schimb, aceleaşi dojeni pentru încetineala cu care se derulează proiectul aeroportului la Braşov.
Cert este că, chiar şi în lipsa aeroportului şi a autostrăzii spre munte, turiştii dau buzna în judeţul Braşov, cel mai vizitat din ţară. Pentru a degreva zonele turistice sufocate de vizitatori, ministrul Turismului Mircea-Titus Dobre propune o dezvoltare în evantai a infrastructurii turistice în jurul judeţelor Prahova şi Braşov.
Singura consolare ar fi lucrările la DN73, care deserveşte zona Râşnov – Bran – Moieciu – Fundata, despre care cei doi miniştri au anunţat că este în lucru şi de la Braşov şi de la Câmpulung.
Oficialii au discutat şi problema canalizării şi a unei posibile ocolitoare pentru Bran, a cărei execuţie ar putea fi preluată de CNAIR.
Ministrul Turismului a vorbit şi despre realizarea unui master plan naţional privind turismul, preconizat să fie finalizat în jurul datei de 1 iulie, dar a anunţat şi că, în actualul ciclu de finanţare 2014 – 2020 nu există fonduri pe infrastructură turistică.

Vifor Rotar

 

0 432
Trei sferturi dintre romani considera ca tara se indreapta intr-o directie gresita din cauza coruptiei, iar 85% dintre romani considera ca institutia publica unde fenomenul este cel mai raspandit este Parlamentul, arata un sondaj privind „Perceptiile si atitudinile populatiei privind conflictul de interese”, lansat de Agentia Nationala de Integritate (ANI) si Institutul de Politici Publice.
Totodata, sondajul arata ca 86% dintre persoanele chestionate sustin ca nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, iar 78% dintre romani considera conflictul de interese, oricum ar fi definit acesta, un act de coruptie. Cu toate acestea, realitatea alegerilor din 2016 contrazice cel putin ideea ca romanii nu ar vota persoane cercetate.
Sondajul de opinie arata ca 75% dintre persoanele chestionate considera  ca tara se indreapta intr-o directie gresita, iar pentru ca lucrurile sa mearga mai bine in tara cei mai multi considera ca trebuie rezolvata problema corpuptiei, respectiv 72%.

sondaj conflict de interese

86% dintre omani nu ar alege un primar cercetat, dar doar 50% dintre respondenti sunt interesati de problema conflictului de interese.
50% dintre respondenti se declara interesati sau foarte interesati de problema conflictului de interese, in timp ce 17% nu sunt deloc interesati in legatura cu acest subiect. Cu toate acestea, doar 6% spun ca sunt foarte bine informati, iar 33% bine informati despre problema conflictului de interese.
Totodata, indiferent de modul in care definesc conflictul de interese, 78% dintre cei chestionati considera ca acesta este un act de coruptie.
Mai mult, potrivit sondajuluim, 86% dintre persoanele chestionate sustin ca nu ar vota pentru un primar cercetat pentru conflict de interese, in timp ce 43% sustin ca persoana care se afla intr-un conflict de interese ar trebui demisa din functie, iar 36% considera ca pentru acelasi lucru persoana ar trebui trimisa in judecata.
Parlamentul, casa conflictului de interese

Dintre institutiile evaluate nominal in cadrul cercetarii, cele in randul carora conflictul de interese este cel mai raspandit, in opinia respondentilor, sunt: Parlamentul (86%), Guvernul (85%) si Primariile (78%). La capatul clasamentului se afla scolile (34%), Biserica (37%) si mediul privat (40%).

Daca ar cunoaste un caz de conflict de interese, 53% dintre respondenti sustin ca ar comunica despre el persoanei sau institutiei abilitate. Dintre acestia, 48% s-ar adresa ANI sau DNA si tot 48% s-ar adresa conducerii institutiei. Dintre cei carenu ar sesiza cazul nimanui, spun ca nu ar face acest lucru pentru ca nu ar ajuta la nimic (32%), pentru ca acest lucru le-ar crea probleme (31%) sau pentru ca nu este responsabilitatea lor (22%).

Sondajul de opinie a fost realizat fata in fata, pe suport de hartie,  intre 10 si 24 martie 2017, pe un esantion de 1.085 de subiecti de 18 ani si peste si a fost implementat prin Programul de Cooperare Elvetiano-Roman . Selectia gospodariilor a fost realizata prin metoda drumului aleatoriu. Marja de eroare este de +/-3%.

Romanii au votat cercetati penal

Conflict de interese sau nu, realitatea a aratat in 2016 ca unii dintre romani au ales, pentru a le reprezenta orasul, persoane care la vremea alegerilor locale erau cercetate penal.

Astfel, reamintim ca, in 2016, in municipiul Baia Mare, Catalin Chereches care a fost ales primar desi la vremea respectiva se afla in arest preventiv pentru luare de mita.

Primarul Sectorului 6 Bucuresti, Gabriel Mutu, a fost ales desi era cunoscuta urmarirea penala intr-un dosar care viza evaziunea fiscala si spalarea de bani proveniti din infractiuni. 

Lia Olguta Vasilescu a fost aleasa primar al Craiovei, desi la vremea respectiva era urmarita penal pentru luare de mita, spalare de bani sau folosirea autoritatii sau influentei in scopul obtinerii de bani.

Catalin Flutur a fost ales primar al municipiului Botosani, desi era urmarit penal din 2015, fiind acuzat de abuz in serviciu. Acesta a fost trimis in judecata in mai 2017.

Mircia Muntean a fost ales primar al Devei, desi a fost condamnat definitiv pe 24 septembrie 2013 de Inalta Curte de Casatie si Justitie la patru ani de inchisoare cu suspendare pentru savarsirea infractiunii de abuz in serviciu, intr-un dosar din 2004, in care a fost acuzat ca a incheiat tranzactii ilegale de terenuri cu un traficant de masini de lux.

Acestea sunt doar cateva dintre persoanele care au fost alese pentru a conduce primarii desi erau urmarite penal.

Sursa: Hotnews

0 486
Cele 37 de banci active pe piata romaneasca au incheiat primul trimestru din acest an cu active nete de 393,7 miliarde lei (86,5 miliarde euro), pe fondul reducerii creditelor neperformante si mentinerii unui raport constant intre profit si active, arata datele publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), potrivit news.ro
Indicatorul-cheie ROA (return on assets), care reprezinta raportul dintre profitul anualizat si active, a fost in primul trimestru din acest an de 1,26%, identic cu nivelul din primul trimestru al anului trecut, ceea ce inseamna ca bancile romanesti au obtinut profituri cumulate de circa 1,2 miliarde lei in primul trimestru al acestui an.
Activele bancilor din Romania au crescut cu 6,3% in ultimul an, de la 370,2 miliarde lei in martie 2016, insa au ramas la un nivel apropiat de cel de la finalul anului trecut, de 393,6 miliarde lei.
La 31 martie 2017, rata medie a creditelor neperformante la nivelul intregului sector bancar a coborat la 9,36%, de la 9,62% la finalul anului trecut si 13,52% in martie 2016.
De asemenea, rata solvabilitatii la nivelul sectorului bancar a urcat la finalul lunii martie la 19,8%, de la 19,68% in decembrie 2016, si este semnificativ peste nivelul minim solicitat de normele bancare, de 8%, arata datele publicate de BNR.
In 2015, bancile au obtinut un profit cumulat de 4,68 miliarde lei, corespunzator unui randament al activelor (profit raportat la activele totale) de 1,24%, comparativ cu 1,08% – profit de 4,25 miliarde lei – in 2016.
La finalul lunii martie, pe piata romaneasca operau 37 de banci, din care opt au statut de sucursale ale unor banci cu sediul in alte state membre ale Uniunii Europene.
Sistemul bancar romanesc ramane dominat de capitalul extern, bancile cu actionari straini detinand 90,9% din active la finalul primului trimestru din acest an, fata de 90,3% in martie 2016, mai arata datele BNR.

Înscrierile pentru prima sesiune a examenului de bacalaureat vor începe luni şi se vor încheia pe 26 mai, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Cursurile claselor a XII-a se vor finaliza pe 26 mai, iar Bacalaureatul va începe pe 6- 7 iunie cu evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în Limba română.

În zilele de 8 şi 9 iunie va avea loc evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pe 9, 12 şi 13 iunie – evaluarea competenţelor digitale, iar pe 14 – 16 iunie evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională.

Prima probă scrisă la Limba şi literatura română va fi susţinută pe 26 iunie, a doua zi proba la limba şi literatura maternă  – probă scrisă.

Pe 28 iunie va avea loc proba obligatorie a profilului, pe 30 iunie proba la alegere a profilului şi specializării.

Pe 5 iulie vor fi afişate rezultatele până la ora 16,00 şi depuse contestaţiile între orele 16,00 – 20,00.

Între 6 şi 9 iulie vor fi rezolvate contestaţiilor, iar rezultatele finale vor fi publicate pe 10 iulie. florin-lepadatu

0 519

Teodor Meleşcanu, face o afirmaţie interesantă într-un interviu pe site-ul DC News. Dacă un candidat la prezidențiale s-ar autodenunța că este ofițer sub acoperire ar săvârși o infracțiune. „Obligația lui este să nu divulge niciodată calitatea pe care o are. Această obligație rămâne și după ieșirea din cadrul serviciului, fie prin trecerea în rezervă, fie prin pensionare. Nici când nu mai ești ofițer acoperit… nu ai voie să spui că ai fost ofițer acoperit. Pe de altă parte, consider că nu este o rușine să îți servești țara. Este o cinste, dar și o onoare. Dacă accepți acest lucru și devii ofițer acoperit, trebuie să accepți și constrângerile”.

Vă spun si eu care e diferenţa între patriot şi ofiţer acoperit. Patriotul lucrează pentru ţară în orice condiţii, pe gratis, din dragoste de patrie, iubire de neam şi cu credinţă în Biserică. El nu poate fi cumpărat cu o „pungă de arginţi” şi se sacrifică pentru România, fără să aştepte recompense de la societate, ba, în schimb primeşte lovituri sub centură şi etichete de naţionalist sau legionar.În schimb, ofiţerul acoperit îşi face „meseria de patriot” pe bani, nu puţini, el primeşte îndemnizaţii, diurne, călătorii de la bugetul statului, devenind în timp un fel de mercenar.
Faţă de patriot, ofiţerul acoperit, îndulcit la bani poate fi cumpărat uşor, tot pe bani, de un alt serviciu secret, devenind „cârtiţă” al unei ţări inamice sau „prietene”. Aşa că teoria lui Teodor Meleşcanu că... ofiţerii acoperiţi îşi servesc ţara, dar doar pe bani, nu ţine şi mă lasă rece. Ei slujesc de fapt pe cine îi plăteşte. Tare curios aş fi dacă „secreţii” nu ar mai primi bani, diurne şi alte beneficii materiale ar mai fi patrioţi? Şi-ar mai iubi ţara?

De aceea, nu cred că un ofiţer acoperit plătit în diverse forme de către instituţii secrete ale statului, este patriot. El este doar un slujbaş, care poate fi corect faţă de ţara ce-l plăteşte. A fi patriot însemnă să-ţi slujeşti necondiţionat ţara, fără bani sau alte foloase materiale, din pură conştiinţă şi dragoste de neam şi de Biserică. Ofiţerul acoperit sau agentul secret sunt doar angajaţi în sujba unor instituţii ale statului şi punct. Tocmai aici constă diferenţa între a fi patriot sau ofiţer acoperit: patriotul îşi iubeşte ţara şi se sacrifică pentru ea în mod gratuit, iar ofiţerul acoperit o face doar pentru bani.

(Ionuţ Ţene)

0 478

„Oamenii trebuie iubiti si lucrurile folosite.
Haosul lumii de azi e din cauza ca iubim lucrurile si folosim oamenii”
Dalai Lama

Când banii nu vor mai exista decât în bănci, toate cumpărăturile și plățile vor fi cunoscute și monitorizate de acestea, iar pentru orice sumă pe care veți dori să o achitați, veți fi nevoiți să „faceți  cerere” prin intermediul cardului către bancă, iar ea va fi aprobată sau NU de aceasta. Tot banca va putea dispune „suspendarea, anularea plăților sau a cardului” inclusiv a întregii sume pe care o aveți în cont! Pentru a vă redobândi drepturile, va trebui sa dați banca în judecată, cu toate cheltuielile și riscurile  respective, dar nu veți mai avea cum, căci nu veți mai dispune de niciun fel de bani! Practic, „veți fi terminați”.
Economistul Martin Armstrong susține că în luna mai a acestui an a avut loc la Londra o „întâlnire secretă prin care se vizează eliminarea banilor lichizi”, la care au participat reprezentanți ai Băncii Centrale Europene și ai Rezervei Federale americane.
Armstrong, care este cunoscut pentru faptul că a prezis cu succes căderea bursieră cunoscută ca Black Monday din 1987, precum și colapsul financiar rusesc din 1998, și-a exprimat uimirea față de faptul că niciun canal de știri nu a anunțat populația asupra existenței acestei conferințe.
Mi se pare șocant faptul că sunt singurul care scriu despre întâlnirea secretă de la Londra. Kenneth Rogoff, de la Universitatea Harvard, și Willem Buiter, Economist-șef la  Citigroup, se vor adresa băncilor centrale pentru a pleda în favoarea eliminării banilor lichizi, pentru a aduce mai aproape ziua în care nu vom putea cumpăra sau vinde nimic fără o aprobare din partea guvernului.”
Când am căutat pe Google să văd cine a mai scris despre acest subiect, spre surprinderea mea, Armstrong Economics apare în fruntea listei de căutări. Alții mă citează pe mine și chiar am descoperit că vestea s-a răspândit până la Banca Centrală din Nigeria. Dar nu îmi trebuie să mai găsesc și alte rapoarte care să-mi confirme despre întâlnirea care se va desfășura la Londra, căci sursele mele sunt directe.”, scria Armstrong în luna mai, cu puțin timp înainte ca această conferiță să aibă loc. 
Armstrong a adus în atenție respectiva întâlnire la începutul lunii mai, atunci când a dezvăluit faptul că reprezentanți ai Rezervei Federale americane, ai Băncii Centrale Europene, precum și participanți din partea băncilor centrale din Elveția și Danemarca vor participa cu toții la o „conferință de proporții la Londra” în cadrul căreia Kenneth Rogoff, de la Universitatea Harvard University, și Willem Buiter, Economist-șef la Citigroup, vor susține anumite prezentări.
Am face bine să dormim cu ochii întredeschiși, căci nașterea acestei societăți fără bani lichizi se petrece mai repede decât s-a preconizat. Care este scopul acestei întâlniri secrete? Ceva nu este în ordine aici”, conchide Armstrong.

În ultimul timp au avut loc în mod repetat discuții și acțiuni în sensul eliminării banilor lichizi. Willem Buiter, despre care Armstrong spunea că va vorbi în cadrul acestei întâlniri secrete, a susținut recent eliminarea totală a banilor lichizi cu scopul de a „rezolva problema băncilor centrale referitoare la dobânzile negative”.
Anul trecut, Kenneth Rogoff a militat la rândul lui în favoarea „eliminării banilor în numerar” pentru a pune capăt „evaziunii fiscale și activităților ilegale”, precum și pentru a-i împiedica pe oameni să retragă bani atunci când dobânzile sunt aproape zero.

Atunci când toți banii vor exista doar în conturile bancare – monitorizați sau chiar direct controlați de guvern –, autoritățile vor putea să ne încurajeze să cheltuim mai mulți bani atunci când situația economiei se va îmbunătăți sau să cheltuim mai puțin atunci când ea este defectuoasă.”
Folosind un ton asemănător, Jim Leaviss, fost economist din cadrul Băncii Angliei, a scris un articol pentru London Telegraph în decursul lunii mai, în care a menționat faptul că o societate fără bani lichizi va exista numai „atunci când toată lumea va fi forțată să cheltuie bani doar electronic, dintr-un cont aflat într-o bancă condusă de guvern”, care va fi „monitorizată sau chiar direct controlată de guvern”.
Marile bănci din Marea Britanie, cât și din SUA deja consideră că retragerea sau depunerea de sume moderat de mari de bani este o activitate suspectă. În martie au apărut știri referitoare la faptul că Departamentul de Justiție le ordonă angajaților băncilor să cheme poliția atunci când întâlnesc persoane care retrag sume de 5.000 de dolari sau mai mari de atât.

Între timp, în Franța au fost pregătite noi măsuri care vor intra în vigoare din septembrie și care îi vor limita pe cetățenii francezi să facă plăți de peste 1.000 de euro în bani lichizi. Armstrong sugerează că „poliția financiară” ar putea să pună în aplicare această nouă lege „percheziționând persoanele din trenurile care sunt în trecere prin Franța pentru a vedea dacă acestea transportă bani lichizi, iar în cazul în care vor fi găsiți le vor fi confiscați”.
După cum remarcă Armstrong, eliminarea numerarului cu scopul de a epuiza economiile micilor întreprinzători, pentru a evita efectele dezastruoase ale politicii de tip Keynesian dusă de băncile centrale, reprezintă pur și simplu o dovadă de totalitarism economic.
„În mintea unui tiran economic, eliminarea banilor lichizi reprezintă obținerea Sfântului Graal”, scrie Michael Krieger. „Obligarea maselelor de oameni prin decret oficial să folosească un sistem digital de tranzacții financiare, oferă un control total datorită posibilității de a controla toate tranzacțiile din cadrul economiei, precum și a posibilității de a bloca plățile dacă un cetățean nefericit îndrăznește să depășească limita.”

Sursa: infowars.com

Seism de 4,5 în România, resimțit și în Bulgaria şi în Republica Moldova

Inițial, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică Pământului a anunțat pe site-ul său o magnitudine de 4,7.

Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică Pământului (INCDFP) anunță că la ora 23:02 s-a produs în România un cutremur cu magnitudinea 4.5 pe scara Richter, la adâncimea de 168.925km.

Inițial, INCDFP a anunțat pe site-ul său o magnitudine de 4,7.

Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: Slănic-Moldova(22km), Târgu Secuiesc(23km), Covasna(27km), Dărmănești(35km), Tîrgu Ocna(38km).

Mi;carea telurică s-a resimțit şi în mai multe oraşe din sud-estul ţării, în nordul Bulgariei şi în Republica Moldova.

În ultimii doi ani, în România au avut loc peste 25 de seisme cu magnitudine peste 4.

În 8 februarie, în Vrancea s-a produs un cutremur cu magnitudinea 5, care a fost resimţit şi în Bucureşti.

 

1 976
„Noi vom continua să investim în aeroport, astăzi aeroportul clujean are deja importante venituri proprii în urma investiţiilor judeţului, iar profitul cu care rămâne îl poate investi în modernizarea aeroportului. Ceea ce trebuie să facem noi imediat este să extindem actualul terminal de plecări prin construirea la nivelul etajului a unor spaţii noi, suplimentare, de aşteptare, pentru orele în care sunt foarte multe zboruri şi este aglomeraţie în sălile de aşteptare. Pasagerii vor fi îndrumaţi de aici pe scări rulante ,către platformele betonate şi transportaţi  la aeronave. Practic vom dubla spaţiile de aşteptare. În egală măsură se lucrează la platforma betonată dinspre Apahida, pentru ca mai multe aeronave să poată gara acolo şi cu asta deservim mai multe companii”, a afirmat marţi, Alin Tişe, în emisiunea ZIUA Live.

Şeful judeţului a dat detalii şi despre intenţiile viitoare ale Consiliului Judeţean Cluj cu privire la aeroport. „Deja lucrăm la un proiect pentru următorii 5-7-10 ani, în care vom veni cu o proiecţie pentru ce înseamnă acest aeroport pentru 5, 7, 9 milioane de pasageri, care este o chestiune pe termen mediu şi lung. Va trebui să gândim un proiect unitar care să treacă dincolo de mandatele unor preşedinţi. Un nou terminal face parte din acest proiect, bineînţeles cu prelungirea pistei”, a spus Alin Tişe.Amintim că în luna aprilie 2017, pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, s-a înregistrat un trafic de 223.034 pasageri, în creștere cu aproximativ 80% față de aceeași lună a anului 2016, ceea ce constituie un record privind numărul de pasageri deserviți pe durata unei singure luni calendaristice.

Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj a fost menționat în cel mai recent raport al ACI Europe, ca urmare a creșterii spectaculoase a traficului de pasageri în primul trimestru din 2017. Astfel, față de aceeași perioadă a anului trecut, traficul de pasageri pe Aeroportul Cluj a crescut cu aproximativ 60%.În primul trimestru al anului 2017 pe Aeroportul Internaţional Avram Iancu Cluj au fost înregistrați 516.953 pasageri, iar în primele trei luni din 2016 au fost raportați 324.096 pasageri.
Preşedintele CJ Cluj a mai afirmat că aeroportul culege astăzi roadele unor investiţii făcute la timp de-a lungul anilor de către Consiliul Judeţean Cluj la această regie aflată în proprietatea sa:
Mă refer la cele două terminale, mă refer la pistă, mă refer la platformele betonate, la tot ceea ce s-a făcut de-a lungul timpului, practic atunci când aeroportul nu-şi putea asigura din lipsă de pasageri un buget consistent. Atunci, Consiliul Judeţean Cluj a investit foarte mulţi bani, în defavoarea altor investiţii,dar azi cu f,mare folos financiar si civic pentru municipiu ,pentru judet,pentru intreaga zona, a explicat presedintele Alin Tişe.  Noi am decis de-a lungul timpului ca o mare parte a bugetului judeţului să meargă an de an la infrastructura de la aeroport. A fost un proiect reuşit pentru că a avut continuitate, dincolo de numele şi de partidul care a condus consiliul judeţean. De exemplu terminalul doi a fost construit în primul meu mandat, de asemenea şi pista a fost începută în primul meu meu”

O sa facem aici o cronica lunara in oglinda din alte orase,pentru in…formarea/re…formarea critica a domnilor presedinti Adrian Vestea si George Scripcaru ,raspunzatori directi asupra esecurilor administratiei brasovene privind AEROPORTUL,Vom dezvalui ritmul de melc al lucrarilor la Brasov,  si  o cronica a „cauzelor” si shmecheriilor  pentru care Aeroportul brasovenilor n-a fost decat o grandioasa pacaleala electorala a ultimului deceniu!

Radu Dragos

0 782

Industria de aparare din Romania. O industrie care duduia la propriu si la figurat si aducea sute de milioane de dolari pe vremea lui Ceausescu, dar care dupa 1990 a fost pusa pe butuci, mai mult la propriu decat la figurat.

Industria de aparare din Romania – inainte de 1989
Inainte de 1989 Romania ocupa pozitia a noua in lume in ceea ce priveste exporturile de armament; exportam orice, de la nave de lupta la aeronave, artilerie grea si armament de infanterie – la inceputul anilor ’80 Romania exporta armament in valoare de 670 milioane de dolari iar Ceausescu se lauda cu faptul ca acoperea doua treimi din necesarul de armament si munitie al armatei romane din productia interna.
„Epoca de aur” a regimului Ceausescu a coincis cu epoca de aur a industriei de armament romanesti. Ce s-a intamplat dupa ’89?

Industria de aparare din Romania. O industrie care duduia la propriu si la figurat si aducea sute de milioane […]

Industria de aparare din Romania – dupa 1989
Industria de aparare din Romania a intrat treptat intr-un declin dupa 1989. In prezent ne laudam cu un varf de 177 milioane de Euro exporturi inregistrate in 2013, adica aproape pe sfert cat facea „dictatorul” Ceausescu in anii ’80… Motivele? Cateva din ele:

  • management defectuos – nu toti cei care au pastorit aceasta industrie au stiut si ce sa faca in pozitia lor; unii nu au avut interesul, altii au fost legati de maini (la propriu, chiar!), altii pur si simplu si-au dorit un loc caldut de unde sa iasa la pensie.
  • reducerea cererii interne – odata cu reducerea numarului de militari, industria de aparare din Romania a scazut si ea productia destinata consumului intern.
  • apartenenta la NATO – dupa trecerea la standardele NATO, industria de aparare din Romania a devenit caduca – nu mai avea nimeni nevoie de Kalashnikoave, acum trageau cu HK, SIG, Steyr sau M249.
  • nevoia de comisioane – oamenii politici au nevoie de comisioane, pentru partid sau pentru buzunarele proprii. In ambele cazuri, comisioanele nu se fac din contractele cu firme romanesti de armament (pentru ca acelea apartin statului roman si nu ai cum sa scoti un leu de la ele), ci cu firmele straine de armament (private), dispuse sa plateasca comisioane pentru eventualele contracte pe care le-ar obtine. Au platit nemtii pentru obtinerea contractelor grecesti (cazuri dovedite), realizati cum umbla comisioanele strainilor prin buzunarele decidentilor romani? Din acest motiv, in loc sa dezvoltam industria proprie, preferam sa facem contracte cu strainii. Simplu…

Cazul PATRIA – producatorul de vehicule blindate finlandez vs. SAUR-ul romanesc
Daca Romania are sa se laude cu ceva in materie de armament, atunci obiectul laudei se cheama SAUR, fie ca vorbim de variantele 1, 2 sau 3 (in dezvoltare). SAUR este un transportor de trupe blindat care asigura protectie ocupantilor sai in timpul transportului pe teritoriul ostil pana la nivelul 3 conform standardului STANAG si care poate fi echipat cu armament usor si greu pentru riposta sau atac.
SAUR este un proiect al Automecanica Moreni, parte a ROMARM, apreciat de catre straini dar mai putin de catre politicienii romani. Motivul vi l-am expus mai sus.
SAUR arata cam asa…

SAUR 1

…in timp ce PATRIA arata cam asa:
Vi se pare ca seamana? Asa li s-a parut si delegatiilor mil

Patria AMV

itare straine care ne-au vizitat fabricile de armament si la vederea proiectului SAUR au exclamat: Patria!
Ei bine, nu e Patria, doar aduce a Patria, dar face la fel de mult.
De ce am ajuns la Patria? Ei bine, in contextul in care MApN a scos la licitatie un contract pentru furnizarea a 600-700 de TAB-uri (de tipul SAUR, sa ne intelegem) pe care oricum Romania le putea produce in ograda proprie, si-au bagat coada finlandezii de la Patria care au declarat ca sunt gata sa furnizeze armatei romane

Pai cum vine asta?
O tara, sa ii spunem Romania, detine capacitatea de a produce Transportoare Auto Blindate, sa le spunem SAUR. Armata tarii respective, i-am spus Romania, in loc sa cumpere pur si simplu aceste TAB-uri de la producatorul de armament local, scoate la licitatie contractul si se pregateste sa negocieze cu un alt producator, strain de aceasta data, dintr-o alta tara, sa ii spunem Finlanda, care produce el un fel de TAB, sa ii spunem Patria AMV si care spune ca oricum va produce TAB-urile respective in Romania.
Voi mai intelegeti ceva?

Ce e clar este ca…
…in ceea ce priveste dotarea propriei armate, Romania nu mai decide de mult ce si cat sa cumpere sau de la cine. Daca am luat noi avioane multirol la mana a doua, maine-poimaine ne trezim ca vom cumpara de la finlandezi TAB-uri produse in Romania.
Cetateanul de rand se uita la mai marii tarii si are impresia ca ei decid. Exclus. Romania face ce i se ordona.
Capisci?

Sursa: http://politicscam.ro/ industria-de-aparare-romania/

0 574

O reparaţie necesară, pentru revigorarea sportului de performanţă : Executivul a aprobat în şedinţa de joi, o serie de măsuri în ceea ce privește organizarea și finanțarea sportului de performanță, prin modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000. Sportivii își vor putea desfășura activitatea în baza unui contract de activitate sportivă, în care va fi stipulată valoarea drepturilor bănești aferente activității sportive prestate de către sportivul de performanță sau de către alte persoane juridice sau fizice implicate în activitatea sportivă, respectiv modalitățile și termenele de plată.
Modelul-cadru al contractului de activitate sportivă va fi stabilit prin Ordin comun al ministrului Tineretului și Sportului, ministrului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și ministrului Muncii și Justiției Sociale, cu posibilitatea completării cu clauze specifice negociate de către structura sportivă cu sportivul, conform normelor stabilite prin autoritățile publice locale. Veniturile realizate din Contractul de activitate sportivă se încadrează în categoria veniturilor din activități independente prevăzute de Codul Fiscal.
Introducerea contractului de activitate sportivă reprezintă una din modificările aduse Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, prin ordonanța de urgență aprobată în ședința de astăzi.
Potrivit prevederilor actuale ale legii educației fizice și sportului, structurile sportive de drept public, organizate ca servicii în cadrul administrației publice locale, nu pot încheia raporturi juridice specifice activității sportive cu sportivii de performanță și există riscul blocării activității sportive de performanță, prin înghețarea anului competițional 2017-2018, din imposibilitatea de finanțare a activității sportive de către administrația publică locală.
Astfel, modificarea Legii educației fizice și sportului vizează asigurarea unui cadru legal coerent și a condițiilor necesare demarării anului competițional 2017-2018 la nivel național și internațional. Noile reglementări vin în sprijinul activităților și structurilor sportive pe plan national, asigurând condițiile legale pentru finanțarea activității sportive organizate la nivelul administrației publice locale, în contextul în care anul bugetar nu coincide cu anul sportiv competițional.
Actul normativ creează cadrul legal necesar administrației publice locale pentru acordarea sumelor de la bugetul local pentru:
– finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale;
– finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă;
– finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive naționale corespondente;  – finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele şcolare judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;
– finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înaltă performanță sportivă;
– premierea, în condiţiile legii, a performanţelor deosebite obţinute la competiţiile sportive interne şi internaţionale oficiale.
O altă noutate constă în stabilirea unui plafon maximal de 5% din bugetul aprobat pentru autoritatea publică locală care poate fi alocat cheltuielilor structurii sportive cu activitatea sportivă, ca ordonator de credite aflat în subordinea unității administrativ-teritoriale. Totodată, potrivit noilor reglementări, autoritățile publice centrale au posibilitatea să includă sume pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflat în subordinea sa. Având în vedere condițiile specifice de desfășurare a activităților sportive, o altă prevedere stabilește că încheierea contractelor individuale se face în mod direct, prin acordul părților.
Actul normativ aprobat instituie cadrul legal pentru stabilirea condițiilor, criteriilor, procedurii și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, prin hotărâre a autorității deliberative a administrației publice locale.
D.D.

Numarul: 7912 | Data: 2025-12-16


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT