CLOSE
Tags Posts tagged with "Titlurile saptamanii"

Titlurile saptamanii

1 768

După venirea la putere, în Germania, a lui Adolf Hitler, politica externă a guvernului de la Budapesta s-a raliat deschis revizionismului militarist-revanşard promovat de noul regim politic instalat la Berlin. Odată cu nominalizarea în fruntea guvernului ungar a liderului fascist Gyula Gömbös de Jafka, revizionismul pe seama României, Cehoslovaciei şi Iugoslaviei a devenit politică oficială de stat a Ungariei.
Noul regim fascist a creat în Ungaria şi în ţările limitrofe un sistem complex de organizaţii paramilitare,  în fapt terorist-diversioniste. Aceste organizaţii aveau menirea să cuprindă  segmente cât mai largi ale populaţiei maghiare minoritare  în teritorii revendicate de Budapesta de la ţările vecine.
Totodată, aceste organizaţii paramilitare cultivau în rândul populaţiei minoritare maghiare din Cehoslovacia, România şi Iugoslavia spiritul revanşard, în vederea facilizării acţiunilor ulterioare ale armatei ungare.
Serviciile de informaţii ale statului ungar au asigurat asistenţa de specialitate organizaţiilor subversive, inclusiv baza logistică, fiind totodată beneficiarele informaţiilor obţinute cu sprijinul acestora. „Ungaria, la fel ca şi Germania nazistă, şi-a organizat activitatea grupurilor fascist-revizioniste pe baze totale, la nivel de stat, începând cu cabinetul regentului Horthy şi până la ultima verigă a organizaţiilor militarist-revanşarde, de spionaj şi teroare“
Toate organizaţiile paramilitare constituite în Ungaria aveau în structura lor secţii care se ocupau cu activităţi speciale, în primul rând cu activitatea de spionaj.

 Formaţiuni paramilitare sovine: „
Ordinul Vitejilor“ („Vitézi Rend“) „Ordinul„a fost constituit imediat după Primul Război Mondial de către regentul Horthy Miklos în scopul de a cultiva tradiţiile războinice ale naţiunii maghiare. Emblema ordinului era „Sfânta Coroană a regelui Ştefan“ şi avea ca simbol obiectivul urmărit: „Recucerirea Carpaţilor“. Conducătorul ordinului era însuşi regentul.”Ordinul Vitejilor” a fost un preţios auxiliar al guvernului ungar pe linia maghiarizării  minoritarilor. Astfel, prin împroprietărirea cu loturi de pământ a membrilor Ordinului (aşa-zisele „loturi vitejeşti“ – „vitézi telkek“)7 autorităţile de la Budapesta au colonizat unguri în teritoriile „alipite“.Cel mai activ organ de propagandă al Ordinului Vitejilor era „Grupul Zrinyi“ – care activa pe terenul propagandei militare publicând broşuri şi colecţii de cântece patriotice cu caracter revanşard ce vizau îndeosebi România. Grupul edita periodicul „Magyar Katona Ujsag“ („Ziarul militar maghiar“).

„Uniunea Foştilor Combatanţi” („Orszagos Tüzharcos Szövetség“) A luat naştere la sfârşitul Primului Război Mondial şi îi grupa pe toţi cetăţenii unguri care făcuseră parte din armata austro-ungară. Lor li se mai adăugau şi membrii aşa-ziselor „trupe libere“ (contrarevoluţionare) care au acţionat în perioada anilor 1919-1920. Principalele obiective ale Uniunii vizau menţinerea şi cultivarea spiritului ostăşesc maghiar şi a camaraderiei între foştii combatanţi, precum şi a ordinii interne în stat. În acest sens ea supraveghea minorităţile din Ungaria şi sprijinea armata regulată. Edita hebdomadarul „Magyar Front”. A acţionat  în Transilvania după Dictatul de la Viena. S-a contat pe faptul că membrii organizaţiei vor acţiona pentru reconstituirea Ungariei Mari în frontierele ei medievale.În anul 1940, Uniunea cuprindea circa 1.200 de organizaţii comunale, iar un an mai târziu numărul lor a crescut cu alte 781 de grupări totalizând circa 300.000 membri.În general, misiunea principală a acestei organizaţii a constat, îndeosebi după rapturile teritoriale care au avantajat Ungaria, în a asigura siguranţa internă faţă de o eventuală mişcare de eliberare a popoarelor înglobate cu forţa în noua Ungarie Mare, creaţie a lui Hitler şi Mussolini (îndeosebi a românilor, sârbilor şi slovacilor), de a observa permanent starea lor de spirit şi de a semnala în timp util orice reacţie a minoritarilor serviciului de contraspionaj al corpului de armată ungar dislocat în zonă.

„Uniunea Generală Maghiară de Apărare a Rasei“!! („Orszagos Magyar Fejvedo Szovetség“) sau „Garda zdrenţăroşilor“ („Rongyos Gárda“) A fost creată în perioada desfăşurării lucrărilor Conferinţei de pace de la Paris din elemente provenite din rândul aşa-ziselor „trupe libere” care au acţionat în anii 1919-1920 sub conducerea maiorului Héjjas Iván.Numele de „zdrenţăroşi“ provenea de la echipamentul extrem de eterogen şi uzat pe care l-au purtat în acei ani trupele amintite, ai căror membri făcuseră parte din diverse arme şi unităţi.Membrii organizaţiei erau recrutaţi, de regulă, dintre elementele care se dovediseră a fi lipsite de orice urmă de scrupule în executarea unor misiuni delicate, cu stagiul militar satisfăcut, ofiţeri activi, în rezervă sau de rezervă, grade inferioare, cunoscători a cel puţin o limbă „minoritară” – evident, până în 1918. Majoritatea timpului aceştia îşi desfăşurau activităţile cotidiene, doar în perioadele de tensiune cu vreun stat „succesoral” erau chemaţi prin ordine ale statului major al armatei, reinstruiţi sumar în mânuirea armelor automate şi trecuţi clandestin în grupe de 30 până la 300 de persoane peste frontieră pentru a răscula populaţia minoritară maghiară, a ataca persoane oficiale şi a distruge lucrările de artă (poduri, viaducte, tunele) şi comunicaţiile rutiere sau feroviare anume desemnate.

Garda Zdrenţăroşilor a fost folosită cu succes cu prilejul dezmembrării Cehoslovaciei (după primul Diktat de la Viena, de la 2 noiembrie 1938), în ajunul ocupării Ruteniei de către Ungaria, prin producerea de agitaţie în rândul populaţiei civile slovace de către bande înarmate, care au culminat cu acte de terorism, crime şi diversiune. Ulterior, aceste trupe au participat atât alături de armata germană la războiul împotriva Poloniei (simbolic, la atacul asupra Poloniei au participat 400 de membri ai Gărzii), cât şi în războiul ruso-finlandez alături de trupele finlandeze, ultima fiind singura acţiune onorabilă. De asemenea, un detaşament din Garda Zdrenţăroşilor a fost utilizat la reprimarea revoltei sârbilor din Bacica, din ianuarie 1942 când, sub comanda inspectorului de poliţie pensionar Scheibold Imre, a săvârşit cele mai abominabile crime de pe teritoriul Serbiei, care depăşeşte cu mult, prin cruzime, acţiunile similare ale germanilor din trupele SS care au acţionat pe teritoriul fostei Iugoslavii.

În Transilvania, activitatea Gărzii Zdrenţăroşilor a variat ca intensitate în funcţie de evoluţia raporturilor internaţionale şi de versiunile care circulau cu privire la revizuirea Tratatului de pace de la Trianon. Astfel, în prima jumătate a anului 1939, când revizuirea tratatului era considerată şi prezentată de oficinele ungare 

 

ca iminentă, organele româneşti de informaţii şi contrainformaţii au stabilit, prin mijloace specifice muncii, că „Rongyos Garda” (Garda Zdrenţăroşilor) îndemna, prin diverse promisiuni, pe tinerii maghiari din Transilvania să se înroleze în rândurile ei pentru a se pregăti în vederea anexării acestei vechi provincii româneşti la Ungaria.Obiectivele vizate de această organizaţie teroristă erau: atacarea trupelor regulate, atentate împotriva personalităţilor oficiale, organizarea de formaţiuni paramilitare în rândul minoritarilor maghiari şi spionaj în favoarea Ungariei. 

„Vânătorii turanici“ („Turáni Vadászok“) – activă între anii 1939-1940 ea a acţionat pe raza judeţelor Bihor, Cluj, Sălaj, Maramureş, Mureş şi Satu-Mare. Organizaţie a fost creată în anul 1932 pentru instruirea militară camuflată a tineretului ungar, eludând astfel prevederile Tratatului de la Trianon care opreau Ungaria să deţină o armată mai mare de 30.000 de militari. În acest fel, el a pus indirect la dispoziţia guvernului un fel de gardă naţională organizată după sistemul unităţilor de asalt de tip „S.A.” ale Partidului Naţional-Socialist German (Nazist).Organizaţia avea circa 80.000 de membri grupaţi într-o organizaţie centrală şi organizaţii teritoriale: judeţene, de plasă şi comunale.
După primul Dictat de la Viena (2 noiembrie 1938), armata ungară fiind reorganizată pe baza serviciului militar obligatoriu, importanţa acestei organizaţii a scăzut. Ulterior, după anexarea succesivă a unor teritorii din Cehoslovacia, Iugoslavia şi România, guvernul a oficializat această organizaţie ca o componentă a armatei ungare.Doi ani mai târziu, după anexarea nordului Transilvaniei, ea a primit noi atribuţii. Astfel, pe lângă activitatea propagandistică şi contrainformativă, ea a fost îndrituită şi cu formarea de echipe teroriste menite să pregătească terenul în vederea derulării, în bune condiţiuni, a operaţiunilor militare ce urmau să se desfăşoare la momentul oportun, în sudul Ardealului în vederea anexării lui la Ungaria.În cazul unuiconflict armat ungaro-român, misiunea organizaţiei avea ca obiective: să infiltreze în România echipe special instruite cu scopul de a desfăşura intense acţiuni de agitaţie, alarmare şi defetism, de distrugere a lucrărilor de artă, a obiectivelor militare şi economice; să asigure spatele armatei horthyste şi liniile ei de comunicaţii pe măsură ce aceasta ar fi înaintat în adâncimea teritoriului românesc;să identifice şi să lichideze persoanele care nu prezentau încredere.

Uniunea asociaţiilor camaradereşti „Turul” (Bajtarsi Eguesületek Szövetsége) A fost o organizaţie naţionalistă paramilitară a studenţilor şi intelectualilor tineri care grupa circa 30.000 membri. De remarcat că instruirea membrilor acestor cete cuprindea studierea temeinică a poporului român, sub toate aspectele: limbă, port, obiceiuri, psihologie, calităţi şi defecte, spre a le exploata la nevoie. Totodată, alături de metodele de propagandă defetistă, se studia în cele mai mici detalii topografia Transilvaniei cu ajutorul hărţilor tipărite la scara 1/50.000.Secţia teroristă a Uniunii era compusă din circa 600 de persoane, inclusiv paraşutişti. Conform rapoartelor SSI-ului, această asociaţie era cotată, pe bună dreptate (sub raportul valorii morale şi al randamentului), drept cea mai periculoasă organizaţie teroristă, fiind rezervată exclusiv acţiunilor contra României.

„Organizaţia Levente“ („Levente Egyesület“)A fost creată ca organizaţie de pregătire paramilitară a tineretului ungar. Ea cuprindea tinerii a căror vârstă era cuprinsă între 18 şi 21 ani care, înainte de a fi recrutaţi în armată, erau iniţiaţi în deprinderea mânuirii armelor. Din organizaţie făceau parte şi fetele în vârstă de 16-24 ani.Această organizaţie avea un program de pregătire militară similar – după cum se apreciază în unele documente – cu pregătirea tineretului fascist italian în organizaţia „G.I.“, sau a celui nazist în „Hitlerjugend“.În programul ei figura, la loc de frunte, „propagarea ideilor revizioniste în rândul tinerei generaţii, exaltarea spiritului de revanşă, a urii împotriva naţionalităţilor nemaghiare, fiind pregătiţi (membrii ei, n.n.) în vederea săvârşirii unor acte teroriste şi asasinate în masă în caz de război“A acţionat în perioada anilor 1942-1946 în judeţele din Transilvania de Nord.

„Asociaţia Generală a Tiraliorilor Unguri“ („Orszagos Magyar Lövesz Egyesület“) A luat fiinţă în anul 1932, odată cu Organizaţia „Vânătorii turanici“, în vederea asigurării pregătirii post-militare camuflate – datorită regimului impus de clauzele militare ale Tratatului de pace de la Trianon. A fost o organizaţie paramilitară deosebit de activă, mai ales în acţiunile ei pe spaţiul transilvan.Între atribuţiunile ce-i reveneau, menţionăm: familiarizarea cu comenzile militare (în limba maghiară) a celor 22 de contingente de etnici maghiari care efectuaseră serviciul militar în armata română;educarea în spirit naţionalist-şovin a populaţiei de origine maghiară din Transilvania;– formarea şi instruirea militară a populaţiei maghiare de aici în scopul de a ţine în frâu populaţia românească în cazul unei agresiuni manu militari iniţiată de Budapesta; asigurarea unui ajutor substanţial armatei regulate ungare în lupta defensivă cu armata română, în cazul în care luptele s-ar desfăşura pe teritoriul Transilvaniei de Nord.

„Organizaţia de zece“ („Tizes Szervezet“) A fost o organizaţie ce viza scopuri revizioniste şi de protejare, inclusiv de naturăcontrainformativă, a elementului maghiar.Numele organizaţiei a derivat de la sistemul de organizare, cea mai mică subdiviziune grupând 10 familii care locuiau pe aceeaşi stradă sau sector de stradă (sau bloc), fiind condusă de un decurion (tizedes).
Principala misiune a membrilor organizaţiei rezida în supravegherea tuturor minorităţilor din punctul de vedere al siguranţei interne şi susţinerea intereselor de orice natură ale ungurilor. Sub raportul activităţii contrainformative, Organizaţia de zece a fost cel mai preţios auxiliar al organelor de stat ungare în teritoriile ocupate deoarece, prin ramificaţiile sale, care cuprindeau întreg oraşul, exercita un control cvasitotal asupra locuitorilor. A acţionat numai la Cluj.

Asociaţia „Divizia secuiască“. Cuprindea ofiţerii şi trupa fostei divizii secuieşti care au luptat sub comanda generalului de brigadă Kratochwill Károly împotriva armatei române în anii 1918-1919, atât în Transilvania, cât şi în bătăliile de pe Tisa. Numai organizaţia din Cluj număra circa 300 de membri. Condusă de generalul în rezervă amintit, organizaţia milita pentru:– redobândirea întregii Transilvanii – menţinerea trează, în conştiinţa etnicilor maghiari, a rezistenţei faţă de „ocupaţia românească”,- protejarea foştilor combatanţi ai unităţii, membri ai asociaţiei.

Organizaţia paramilitară „Divizia Secuiască de Frontieră“ („Székely Hataror Hadasztaly“) Ea a fost înfiinţată după Dictatul de la Viena sub egida Comandamentului ungar cu scopul de a contribui la o acţiune locală independentă a trupelor din regiunea secuiască, în ipoteza că acestea ar fi izolate de restul forţelor ungare prin reducerea gâtuiturii de la Sărmăşel-Vatra Dornei. A constituit cea mai puternică formaţiune de acest gen, efectivele fiind recrutate din fostele scaune secuieşti.
Era organizată milităreşte şi dotată cu armament, muniţie şi echipament militar, inclusiv artilerie.Ca teritoriu, divizia menţionată cuprindea cele 4 judeţe din intrândul secuiesc de atunci: Mureş, Ciuc, Trei Scaune şi Odorhei, cuprinzând 4 regimente de gardă secuiască cu sediile la Tg. Mureş, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe şi Odorhei, (9 batalioane volante), şi câte o companie fixă de fiecare plasă. Batalioanele volante dispuneau (în 1943) de câte 4 companii a 250 de oameni. Numeroasele asociaţii de factură fascistă, naţionalist-şovină şi revizionistă apărute în Ungaria interbelică, înfiinţate, reînfiinţate sau reorganizate de nenumărate ori de regimul horthyst şi promovând o campanie concertată ce viza cu înverşunare revizuirea clauzelor teritoriale ale Tratatului de la Trianon, au constituit motive întemeiate de protest nu numai din partea statelor succesoare, ci şi a unor guverne occidentale, îndeosebi cele francez şi britanic. 

„Comitetul pentru Apărarea Naţiunii“ („Nemzetvédelmi Bizottság“) A fost creat în anul 1942, deci în plin război, în scopul coordonării activităţii organizaţiilor speciale cu caracter paramilitar, terorist, diversionist, de spionaj, subminare şi sabotaj. Preşedintele său era Igmandy-Hegyessy Géza, general de divizie de gardă în rezervă, director al Sediului Central al Ordinului Vitejilor4. Numărul total al membrilor înscrişi în organizaţiile încorporate în acest comitet, deşi nu a fost stabilit cu precizie deoarece aceeaşi persoană putea să facă parte din mai multe aşa-zise asociaţii patriotice, culturale sau paramilitare, se cifra, cu aproximaţie, la circa un milion. În directa lui subordonare intrau trei organizaţii speciale: Ordinul Vitejilor, Uniunea Foştilor Combatanţi şi Federaţia Organizaţiilor pentru Apărarea Naţiunii.

„Federaţia Organizaţiilor pentru Apărarea Naţiunii“ („Orszagos Nemzetvédelmi Szövetség“) Ea cuprindea o serie de formaţiuni paramilitare şi asociaţii politice speciale. Aceste formaţiuni paramilitare au avut scopul de a asigura forţa executivă armată în vederea realizării scopurilor revizioniste ale guvernului ungar, inclusiv prin acţiuni de natură teroristă împotriva populaţiei civile de altă naţionalitate, ajungând să considere ca acte de eroism sabotajul, banditismul, crima şi falsificarea de monedă străină sau acte publice, dacă acestea se comiteau în interesul naţionalismului-revizionist ungar, confundat de ei cu iredentismul.Între formaţiunile paramilitare care făceau parte din această federaţie menţionăm: Garda Zdrenţăroşilor, Vânătorii turanici, Organizaţia de zece, Uniunea asociaţiilor camaradereşti „Turul“, Asociaţia generală a tiraliorilor unguri, Asociaţia „Divizia Secuiască“ şi Divizia secuiască de frontieră.

Secţiile speciale teroriste ale acestor organizaţii erau compuse din elemente alese şi pregătite cu grijă în vederea unor acţiuni de terorism şi diversiune dincolo de frontierele Ungariei. De regulă, echipele erau compuse din intelectuali tineri şi studenţi de bună condiţie socială, dar fanatizaţi, precum şi din elemente declasate, certate cu legea, care se străduiau în felul acesta să facă dovada „patriotismului“ lor şi să recâştige respectul şi consideraţia semenilor. Ele au constituit cele mai periculoase elemente ale naţional-revizionismului ungar.

1 827

UDMR (asociația) împreună cu cei doi sateliți, partidele etnice maghiare PCM şi PPMT, au lăsat vacanta parlamentara si au intrat in campania de …autonomie. Cele trei formațiuni au cerut într-o rezoluţie comună semnată luni, la Cluj-Napoca, autonomia teritoriala a tinutului secuiesc, precum şi un statut special pentru regiunea Partium (articol publicat aici- http://infobrasov.net/udmr-pcm-si-ppmtcer-autonomia-teritoriala-pentru-tinutul-secuiesc-si-un-statul-administrativ-special-pentru-regiunea-partium/).
Rezoluţia a fost semnată de preşedinţii celor trei formaţiuni – Kelemen Hunor (UDMR), Biro Zsolt (PCM) şi Szilagyi Zsolt (PPMT).

Reacțiile principalelor partide:
Liviu Dragnea – Autonomia teritorială pentru ţinutul secuiesc este un lucru neconstituţional şi de neacceptat
„(Poziţia mea – n.r.) este foarte clară şi limpede, cum a fost tot timpul. Este neconstituţională şi de neacceptat. Şi de nenegociat”, a precizat el, într-o conferinţă de presă.
Pe de altă parte, Dragnea a menţionat că PSD a colaborat bine cu UDMR şi că au existat cazuri în care social-democraţii au avut „opinii diametral opuse” chiar şi cu reprezentanţii ALDE.
„Până acum am colaborat bine (cu UDMR – n.r.), în sensul că am colaborat pe anumite proiecte de legi, cum am colaborat şi cu alte formaţiuni politice. (…)
Să ştiţi că am avut opinii diametral opuse, în unul sau două cazuri, şi cu ALDE. Asta nu înseamnă că nu am putut să colaborăm în continuare”, a arătat liderul PSD.
Ludovic Orban: Respingem solicitarile UDMR privind autonomia Tinutului Secuiesc
PNL respinge solicitarile UDMR, PCM si PPMT privind autonomia tinutului secuiesc, a anuntat luni presedintele liberalilor, Ludovic Orban, citat de Agerpres: „In ceea ce priveste autonomia teritoriala acest concept nu exista in sistemele democratice. Romania este una dintre tarile care acorda cele mai multe drepturi minoritatilor nationale”.
„Le respingem categoric. Se stie foarte clar ca in Constitutie sunt anumite chestiuni care nu pot fi revizuite”, a spus Orban despre solicitarile celor trei partide maghiare.
„E mai mult un mod de autolegitimare, s-or fi saturat si cetatenii de etnie maghiara sa voteze aceleasi partide si intr-un fel simt nevoia sa forteze, sa creeze o tema ca sa-si reconsolideze sustinerea electorala a cetatenilor romani de etnie maghiara. Nu vad un alt rost al unei astfel de initiative care are zero sanse sa fie pusa in practica”, a mai spus Ludovic Orban.

1 557
Liderii celor trei partide ale comunitatii maghiare din Romania, UDMR, PCM si PPMT, au semnat luni la Cluj o declaratie comună prin care cer autonomie teritoriala, locala si culturala, transmite Agerpres. Kelemen Hunor, presedintele UDMR, a anuntat ca „e nevoie de o amendare a Constitutiei”, dat fiind ca legea fundamentala nu permite autonomia teritoriala.
Transilvania râvnită de maghiari?!
Rezolutia comuna cere „autonomie teritoriala” pentru Tinutul Secuiesc, cu aparitia unui organism de decizie cu „competente legislative si executive”. Rezolutia mai cere ca administratia Tinutului Secuiesc sa aiba la baza structura fostelor Scaune Secuiesti (forma de administrare din trecut).
Rezolutia UDMR, PCM si PPMT cere si „crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium” (regiunea care cuprinde parti din judetele Bihor, Satu Mare si Salaj).
Liderii celor trei partide maghiare anunta ca vor depune in Parlament proiecte de legi pentru realizarea diferitelor forme de autonomie.
UDMR, PCM si PPMT au ales pentru semnarea controversatei rezolutii comune anul 2018, in care Romania celebreaza o suta de ani de la Marea Unire. Tot in acest an, in luna martie, in Ungaria au loc alegeri parlamentare.
Fidesz, partidul condus de Viktor Orban, care are o influenta majora asupra agendei UDMR, mizeaza pe atragerea cat mai multor voturi de la maghiarii din Romania care au dubla cetatenie. O radicalizare a cetatenilor maghiari din Romania, prin tensionarea relatiilor cu majoritatea romana, poate fi decisiva pentru mobilizarea acestora la vot.

Cele mai importante puncte din Rezolutia comuna a UDMR, PCM si PPMT:Păstrarea și perpetuarea identității noastre naționale, dezvoltarea culturii maghiare și existența noastră ca o comunitate numeric minoritară, dar cu drepturi depline, pot fi asigurate doar prin instituția autonomiei.

  • Maghiarii din Transilvania trăiesc în situații interetnice diferite, au posibilități, proiecte și viziuni  diferite și, din aceste motive, au nevoie de forme de autonomie diferite: autonomie regională pentru maghiarii din Ținutul Secuiesc, autonomie administrativă pentru localitățile unde populația maghiară este majoritară si autonomie culturală pentru toți maghiarii din România.
  • Considerăm că autonomia teritorială a Tinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competențe legislative și executive regionale în domeniul educației, culturii, informării, economiei, dar și domeniul funcționării propriului aparat de administrație publică. În ceea ce privește  statutul  limbii  maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administrația Ținutului Secuiesc poate fi eficientă și va servi interesele cetățenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuiești, ținându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci.
  • Instituțiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale și a regulilor democratice.
  • Crearea statutului special administrativ, bilingv al regiunii Partium, unde trăiește mai mult de o treime a comunității maghiare din Transilvania, reprezintă obiectivul nostru comun.
  • Autonomia culturală înseamnă autoadministrare pentru toți maghiarii din România în domeniul educației, informării publice precum și în domeniile esențiale de păstrare și perpetuare a identității naționale și a culturii. Autonomia culturală este un drept fundamental al comunității. Recunoașterea ei prin lege și crearea unui sistem instituțional este singura soluție viabilă pe termen lung pentru a asigura comunităților maghiare care trăiesc în minoritate numerică în diferitele regiuni ale Transilvaniei, uneori în comunități dispersate, păstrarea identității naționale și prosperitatea pe pământul natal.
  • Depunem eforturi ca, în baza valorilor fundamentale și a obiectivelor formulate de comun acord, în interesul creării cadrului legislativ necesar realizării diferitelor forme de autonomie, să fie înaintate și adoptate în Parlament propuneri de acte normative care se bucură de cel mai amplu sprijin politic și social posibil.

Context:

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat într-o conferinţă de presă susţinută alături de liderii celorlalte două formaţiuni, Biro Zsolt (Partidul Civic Maghiar  – PCM) şi Szilagyi Zsolt (artidul Popular Maghiar din Transilvania – PPMT), că există trei feluri de autonomie pe care o revendică – teritorială, locală şi culturală, despre care ar vrea să discute cu majoritatea românească în acest an al Centenarului Marii Uniri şi să fie legiferate.

„E nevoie de o amendare a Constituţiei. Constituţia, în acest moment, nu recunoaşte o altă formă de organizare teritorială decât judeţul, comunele, municipiile şi oraşele, nu regiunile şi nu alte forme. Din acest punct de vedere, e nevoie de o amendare a Constituţiei, aşa cum am propus noi în 2013”, a declarat preşedintele UDMR, citat de Agerpres.

„Cu majoritatea românească şi prin dialog putem găsi acele rezolvări, acele modalităţi legislative, administrative prin care dezideratele comunităţii maghiare din Ardeal, din România, pot fi îndeplinite. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomie regională sau teritorială, cum se spune (…), autonomie locală pentru acele comunităţi care trăiesc în condiţii interetnice şi autonomie culturală în primul rând pentru diaspora, dar este valabil şi pentru celelalte comunităţi, inclusiv din secuime. Aceste trei forme de autonomii trebuie la un moment dat, noi spunem cât mai repede, dacă s-ar putea în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen Hunor, potrivit Agerpres.

Hunor a adăugat că pentru autonomia culturală există un proiect de lege depus în parlament, însă pentru celelalte două tipuri e nevoie de modificarea Constituţiei.

„Acum 28 ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care (…), indiferent ce s-a întâmplat, cu toţii am fost de acord. Aceste deziderat a apărut mai târziu şi în programele partidelor înfiinţate ulterior. (…) Noi credem că, în acest moment, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, este un moment important să reiterăm acele deziderate, să vorbim despre acele forme de autonomie care, în concepţia noastră, vor asigura cadrul instituţional pentru a păstra identitatea naţională, etnică, culturală în România, pe pământul natal şi de a contribui la dezvoltarea societăţii din România la modul general. (…) În anul Centenarului noi am propus şi propunem un dialog cu majoritatea românească, este un moment bun să vorbim despre promisiunilor de la Alba Iulia de acum 100 de ani”, a subliniat Kelemen Hunor.

 
Documente:
Rezolutia comuna a celor trei partide pentru autonomie

(08 Ian 2018) PDF, 204KB

Sursa: Hotnews.ro

2 1943

Gelu Vișan, om de bază al lui Traian Băsescu, lansează pe Facebook un scenariu apocaliptic, în prima zi a noului an. Potrivit lui Gelu Vișan, în această lună la protestele din Piața Victoriei va fi vărsare de sânge, iar violențele vor duce la dezintegrarea statului. De remarcat că Traian Băsescu, patronul spiritual al lui Vișan, era în favoarea Statelor Unite ale Europei, atunci când Angela Merkel (PPE) îl sprijinea. Vișan vede ca principală amenințare în prezent un proiect globalist care va sancționa țările ce se opun acestei structuri federale.

Potrivit lui Vișan, România va fi dezintegrată în 2018, anul Centenarului. Totul va debuta cu Operațiunea Maidanul (ce face trimitere la manifestațiile care au dus la fuga președintelui și mai apoi la ruperea Ucrainei). Situația va exploda prin declanșarea unor proteste violente, cu vărsare de sânge în Piața Victoriei, apoi la Parlament. După generalizarea violențelor și blocajul instituțional, se va pune în aplicare planul ”Coridorul”, trasându-se din afară un spațiu de legătură între Ungaria și zona Har-Cov, județele majoritar ungurești din centrul țării. Pe acest scenariu, țara se va dezintegra.

Vișan sugerează, în postarea sa, motivele care ar justifica o astfel de perturbare gravă a echilibrului în această zonă a Europei:
”Maidanul a fost adus pentru că România se încăpățânează să fie o țară ortodoxă care-și apără Tradițiile milenare și pentru că românii își doresc să trăiască într-un Stat Național Unitar, așa cum e prevăzut în Constituție; ba mai mult, se încăpățânează să-și dorească să iasă din starea de Piață de Consum, cum este România acum.
Să dorești ca România să fie Stat Național Unitar în momentul în care politicieni Europeni, dar și unii politicieni români vorbesc despre Statele Unite ale Europei, este împotriva celor care vor să domine și să conducă Europa. Să fii o țară ortodoxă într-o Europă în care 50% din Francezi se declară atei sau musulmani, în care noua religie este consumerismul și LGBT, iar pe deasupra să fii și vorbitor de latină de mii de ani, este ca un ghimpe în coasta Globaliștilor; iar pe deasupra, să-ți aperi și Tradițiile și Capitalul Autohton, e mult prea mult.
Anul 2018, Anul Centenarului, va fi marcat de ultima etapă Maidanului: VIOLENȚELE.
Ele se vor manifesta începând din a a doua parte a lunii Ianuarie, vor culmina în Februarie și vor avea ca scop Dezmembrarea României și crearea vestitului ” CORIDOR”, ținta finală a celor ce au imaginat Maidanul. Lupta Anticorupție este o fantoșă a scopului real al Maidanului.
Coridorul este o zonă care se întinde pe mai multe județe, din nord estul până în nord-vestul României, o zonă care este preconizat să fie ruptă din România. Pentru a putea fi creat, va fi pus în aplicare scenariul Primăverii Arabe și al Maidanului Ucrainiean.
Violențele vor crea anarhie și premisele ruperii unei mari bucăți din teritoriul României, într-o primă etapă ca o zonă autonomă, după aceea independentă.
Violențele vor începe în a doua jumătate a lunii Ianuarie 2018 și vor avea vârful în Februarie 2018. Vor începe cu Violențe în Piața Guvernului, vor continua în fața Parlamentului, vor fi răniți și morți. Se preconizează că Partidele Politice din Opoziție vor pactiza cu manifestanții, se vor crea premisele căderii guvernului și se vor anunța alegeri anticipate în Iunie. In tot acest timp se vor crea premisele pentru Manifestații secesioniste și Violențe în Ținutul Secuiesc și în alte județe din Ardeal. Alegerile anticipate se vor ține sub zodia Anarhiei și a Violențelor. Se va cere Formarea Coridorului. In final, o parte din județele României se vor rupe și vor deveni independente. Coridorul este trasat demult și se intenționează doar punerea lui în fapt, pe teren”.

Sursa: Flux.md, preluare dupa dcnews.ro

https://gandeste.org/

0 358

Cunoscutul jurnalist Radu Tudor nu se referă la…fixul sau, imixtiunea Moscovei, ca de obicei, ci la bătălii interne și aminițări al unor figuri cunoscute, majoritatea provenind din rândul celor ridicați de Traian Băsescu.„Cândva pe același vapor al comandantului navigator în ape tulburi, dar la etaje diferite, figuri cunoscute se amenință azi în public — cu elemente picante din trecutul extrem de sulfuros, urât mirositor și azi”, comentează analistul.

Dar apare și un „element de noutate maximă”, în opinia lui RT acesta fiind „amenințarea SRI prin interpuși pentru ieșirea din jocurile murdare”.Sigur, se poate comenta o anume problemă de logică — sau o discrepanță — între ideea de „amenințare” la adresa SRI și chestiunea că instituția face „jocurile murdare”. Până la urmă, cine e pozitiv în această chestiune?”Analiza motivației acestui demers va scoate la iveală câteva detalii de-a dreptul explozive”, continuă explicația RT.
„Amenințarea fățișă la adresa SRI echivalează cu același tip de mesaj transmis președintelui Klaus Iohannis”, completează jurnalistul. Dar, atenție, Radu Tudor spune că Ioahnnis „acceptă nepermis de senin asta”, fapt care chiar pune în încurcătură pe cel ce încearcă să înțeleagă cine e „pozitivul” din poveste. Mai mult, Radu Tudor spune că Iohannis „ezită să ia măsuri necesare”… până când „va fi prea târziu pentru domnia sa”.

Oare Radu Tudor îl consideră pe Iohannis singura speranța ca SRI să iasă din „jocurile murdare”? Și îl căinează pe președinte? Noutăți de la Antena 3!…
În final, Radu Tudor descrie, pe scurt, care sunt semnale „jihadului amenințărilor” pe care le-a depistat:
„ZIARE.COM AMENINȚĂ SRI” — și oferă link către un articol.”ELENA UDREA AMENINȚĂ FOȘTII COLABORATORI PLATIȚI DE EA” — și din nou link către mesajul fostului ministru.”
DANIEL DRAGOMIR: TRĂDĂTORII LUI COLDEA VOR PLĂTI”. Un sumar interesant, care, în ciuda unor probleme de consecvență și de logică trage clar un semanl de alarmă.
Orice comentariu e de prisos — sunt evidente problemele majore din zona serviciilor și suprastructurii „coloniei România”, sintagmă des folosită la postul A3; apare întrebarea ce face oare Big Brother, partenerul strategic, inclusiv al serviciilor care, acum, fac „jocurile murdare”, după cum spune Radu Tudor.

0 393

Grație modificărilor aduse de Legea pensiilor, ajutorul de deces nu mai este acordat salariaților de angajator, ca până acum, ci direct de casele de pensii, la fel ca în cazul pensionarilor.

Acest ajutor de deces este o sumă de bani acordată în termen de trei zile lucrătoare persoanei interesate și la cererea acesteia, pentru decesul unui asigurat (salariat sau pensionar) sau a unui membru de familie al acestuia. Până la începutul acestui an, ajutorul de deces pentru salariați era acordat de către angajatori, dar, odată cu modificările aduse Legii pensiilor, acest ajutor este acordat direct tot de către casele de pensii.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 8/2018 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, acest ajutor bănesc să mărește cu peste 1.000 de lei în cazul ajutorului acordat pentru decesul asiguratului și cu peste 500 de lei în cazul decesului unui membru al familiei asiguratului.
Din luna februarie a anului trecut, cuantumul ajutorului fusese fixat la 3.131 de lei (decesul asiguratului), respectiv 1.566 de lei (decesul unui membru de familie).
De sâmbătă, pentru decesul asiguraților, se vor acorda 4.162 de lei, iar pentru decesul unui membru de familie al acestora se va acorda suma de 2.081 de lei.
Ajutorul de deces se achită potrivit datelor ce se găsec pe site-ul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP), unei singure persoane, care poate fi soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau orice persoană care poate dovedi cu acte că a suportat cheltuielile ocazionate de deces, dar numai dacă nu există o altă solicitare din partea persoanelor de mai sus.

Conform sursei citate, în cazul decesului unui membru al familiei asiguratului sau pensionarului, ajutorul se plătește acestora din urmă. CNPP precizează faptul că un membru al familiei este considerat soţul sau soţia, copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei și părinţii sau bunicii oricăruia dintre soţi.

1 1391

”Cultura pentru elite” este, cu program, un imens aparat de de-culturalizare în masă.

Noi nu facem cultură pentru mase, noi facem cultură pentru elite!” Cu vorbele astea s-a înscăunat ministru al Culturii Andrei Pleșu, în decembrie 1989. Vorbe care, în paranteză fie spus, au fost și șutul în cur dat lui taică-meu, cel care îi făcuse ușor huzurul la Tescani. Trecem.

Acum culegem ce a semănat ceata elitistă a lui Pițigoi, în frunte cu înfulecătorul de ecleruri și de ouă Benedict. ”Cultura pentru elite” este, cu program, un imens aparat de de-culturalizare în masă.
S-a acreditat ideea că fenomenul ”culturii de masă” se rezuma la ”Cântarea României”, lucru absolut fals. ”Cântarea României” a fost doar un apendice, și, până la urmă, lăsând de o parte excesele cultului personalității, a avut și ea un impact pozitiv asupra procesului de acces la cultură al unei majorități a populației.

Cei care mai știu despre ce a fost vorba, Direcția Culturii de Masă din CCES (Ministerul Culturii) avea, printre altele, în compunere, toate bibliotecile din țară, cu excepția celei a Academiei, muzeele etnografice, gen ”Muzeul Satului”, Universitatea Populară, Institutul de Etnografie și Folclor, mișcarea artistică de amatori, care era păstrătoarea tradițiilor, obiceiurilor și culturii populare, școli populare de artă, cinecluburi.

Asta a adus în sălile de spectacole profesioniste un public numeros, care începea să înțeleagă și să aprecieze actul cultural, în diversitatea lui.
În mișcarea artistică de amatori (bine mersi, vioaie și acum în Occident!) s-au lansat și afirmat creatori care au intrat apoi în mișcarea profesionistă. Erau o mulțime de teatre de amatori, care se bucurau de sprijin din partea profesioniștilor: actori, regizori, scenografi. Erau cursuri de pictură, sculptură, artă fotografică.

Cum să nu urască elitele românești, os de os boieresc, accesul la cultură al ”slugilor”? Nu contenesc să spun: țara asta este bolnavă de elitele ei! Ce au produs cu adevărat durabil aceste elite? Ce produc acum?

Nu spun o clipă că trecutul comunist trebuie acceptat necritic. Dar să-l acceptăm, cu critici, cu tot. Să tragem linie, să vedem ce a fost rău și condamnabil, ce a fost bine și folositor, chiar și acum. Sala Dalles, spre pildă, trage să moară.
Câți tineri din mediul muncitoresc sau din mediul rural mai calcă printr-o sală de spectacole? Printr-o bibliotecă? Singurul lor contact cu ceea ce cu greu se poate numi, totuși, cultură, este accesul moca la ”spectacolele” plătite de primării din bani publici. Altceva?

Dacă nu facem ceva pentru democratizarea accesului la cultură, în curând se va alege praful de tot ce mai avem: teatre, muzee, filarmonici. Vor muri din lipsă de ”combatanți”. Iar cultura ”profesionistă” va muri din lipsa unei baze serioase de recrutare. Lucrurile sunt legate. Numai noi facem prostia să judecăm lucrurile pe bucăți. Și avem rezultatele pe care le avem…

Autor: Constantin Gheorghe

N.R.
In foto sunt instituțiile în care romanul crede ca ne sălășluiesc elitele acestei nații, Camera Deputatilor, Senatul, Palatul Cotroceni, Academia Română…

0 457

Braşovenii care vor să-şi achite taxele locale sunt aşteptaţi de luni, 8 ianuarie, la ghişeele Agenţiilor Fiscale. Bonificaţia de 5% se acordă până pe 31 martie pentru cei care îşi plătesc integral impozitul aferent anului 2018

Braşovenii care vor să-şi achite taxele locale sunt aşteptaţi de luni, 8 ianuarie, la ghişeele Agenţiilor Fiscale. Bonificaţia de 5% se acordă până pe 31 martie pentru cei care îşi plătesc integral impozitul aferent anului 2018.

Tot mai mulţi braşoveni preferă să-şi plătească online taxele locale.
Casieriile Direcţiei Fiscale Braşov s-au deschis de ieri însă doar pentru cei care aveau de achitat amenzi şi taxe fără debit.

Cei care vor să îşi achite impozitul aferent noului an o vor putea face de luni atât cash, cât şi cu cardul la orice sediu al Direcţiei Fiscale. Plata se poate face şi online, pe ghişeul.ro şi pe braşovcity, anunţă Marian Voinescu, director executiv Direcţia Fiscală Braşov.

În acest an, taxele și impozitele sunt la acelaşi nivel ca în 2017. De exemplu, contribuabilii care locuiesc în zona A vor plăti pentru un apartament de două camere un impozit de 194 de lei, iar în zona D – 104 lei.

De asemenea, contribuabilii care deţin un teren de 500 mp vor plăti în funcţie de zonă între 105 şi 445 lei.

În 2017, gradul de încasare a fost din nou foarte bun la Braşov şi s-a situat la peste 93%.

Încasările au fost peste suma de 203 milioane de lei, prognozată la începutul anului trecut,.
La fel ca anul trecut, şi în 2018 vor fi scutiţi de la plata impozitelor locale proprietarii de clădiri monument istoric dar şi asociaţiile, fundaţiile şi organizaţiile non profit care desfăşoară activităţi filantropice.

Vifor Rotar

2 718

Astăzi, 16 iunie 1989, odată cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revoluţiei maghiare din 1956, eveniment de o deosebită importanţă pentru popoarele Europei şi, în special, pentru cele care trăiesc încă sub dictaturi comuniste, a avut loc o întâlnire între membrii Forumului Democratic Maghiar şi un grup de „Români patrioti”, semnatari ai următoarei DECLARAŢII
Noi, români si unguri,
Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop.(?!)
Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic (?!)….
Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor,(?!) in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.(!?!) Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.(!?!)
Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni. Budapesta, 16 iunie 1989.

SEMNATARI:
Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Roman din RFG, Mihnea Berindei, vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (LDHR), Ariadna Combes, vicepresedinte al LDHR, Mihai Korne, director al revistei “Lupta”, Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania din Elvetia, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului LDHR.

Acestei declaraţii s-au mai alăturat:
 Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federatiei Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania, prin presedintele Kiss Bela si secretarul Spaller Arpad, intregul colectiv redactional al revistei “2000″, Bojtar Endre, seful sectiei pentru Europa rasariteana a Institutului de Istorie Literara, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Ileana Vrancea, Doru Braia, Dina Bratianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea.
La o lună după difuzare, într-o “Marţi, 4 iulie 1989, Majestatea Sa regele Mihai a primit la reşedinţa sa de lîngă Geneva o delegaţie din grupul românilor care au redactat la Budapesta o declaraţie comună împreună cu Forumul Democratic Maghiar. Această delegaţie compusă din dna Ariadna Combes, dr. Ion Vianu şi Dinu Zamfirescu a înmînat Majestăţii sale textul declaraţiei de la Budapesta. Majestatea sa a aprobat întrutotul conţinutul declaraţiei care exprimă convingerile sale privind relaţiile dintre popoarele român şi maghiar”.

REACŢIA EXILULUI ROMANESC LA DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA:
Diaspora românească a reacţionat prompt şi categoric împotriva DECLARAŢIEI DE LA BUDAPESTA, pe care a considerat-o un precedent periculos, care a făcut un mare deserviciu istoriei şi chiar viitorului poporului român.
ION RAŢIU: „E prima dată când un grup de români a recunoscut implicit că Transilvania nu e pământ românesc“Uniunea Mondială a Românilor Liberi a adoptat o poziţie ne-echivocă în problema relaţiilor româno-maghiare. „SĂ NE ÎNFRĂŢIM“, a fost apelul ce am lansat ungurilor, cu litere de o şchioapă, în numărul nostru din iunie 1986. Să luptăm împreună împotriva comunismului. Pentru democraţie.
Am repetat aceeaşi idee în Declaraţia din 11 aprilie 1986, în care am cerut „solemn, fraţilor unguri, să înceteze calomnia că ungurii sunt supuşi etnocidului“ în Transilvania. Aşa cum am declarat din nou la BBC şi la „Vocea Americii“, noi avem o reconciliere istorică cu ungurii şi depunem eforturi reale, verificabile, pentru a o realiza, mai ales ajutând pe toţi refugiaţii din România, astăzi în Ungaria, fără absolut nici o distincţie etnică.
Prea mare importanţă nu trebuie să dăm Declaraţiei de la Budapesta.Fără îndoială, vasta majoritate a poporului român nu poate să adopte o astfel de poziţie şi să-şi nege originea. Şi e absolut sigur că românul ardelean, fără excepţie, o respinge.
Declaraţia, însă, a făcut un mare deserviciu istoriei şi chiar viitorului poporului român.E prima dată când un grup de români a recunoscut implicit că Transilvania nu e pământ românesc, că ne-am format acolo împreună cu ungurii.
E destul să citeşti Erdey Tornete ca să-ţi dai seama că nu vor înceta, de acum încolo, să ne reamintească că această Declaraţie a fost făcută de români patrioţi nesiliţi de nimeni, în deplină libertate, în Lumea Liberă. Mie, personal, mi-a atras atenţia asupra acestui lucru dl. Kszorus, unul din conducătorii militanţi maghiari, la o masă ce ni s-a dat la Washington, în iunie anul acesta. La timpul său UMRL îşi va defini poziţia: pozitiv ca întotdeauna.

Dar astăzi e rândul ungurilor să condamne şovinismul multora dintre ei – de care sunt pline ziarele şi programele de televiziune din lumea întreagă.
Astăzi e rândul ungurilor să recunoască explicit că Transilvania e pământ românesc.Dar ca să nu rămână nici o umbră de îndoială: ÎNTR-O ROMÂNIE DEMOCRATĂ, UNGURII ŞI CELELALTE MINORITĂŢI VOR AVEA EXACT ACELEAŞI DREPTURI CA ŞI ROMÂNII ÎN MIJLOCUL CĂRORA TRĂIESC.

LICINIU FĂINĂ: „Între români şi unguri nu există conflicte, în afara celor create artificial de propaganda maghiară“Subsemnatul Liciniu Faina, fost avocat în oraşul Blaj, fost deputat al judeţului Târnava Mică, membru al Comitetului Central P.N.Ţ. din anul 1966, în numele meu personal, al românilor ardeleni şi al Partidului Naţional Ţărănesc, protestez cu toată energia împotriva „Declaraţiei de la Budapesta“ din 16 iunie 1989, publicată în ziarul „Lupta“ din 22 iunie 1989 şi semnată de un grup româno-maghiar…Socotesc, împreună cu alţi români ardeleni ajunşi în exil şi care cunoaştem bine istoria relaţiilor româno-maghiare, că „Declaraţia de la Budapesta“ este un act politic deosebit de dăunător românilor din Ardeal şi din statul român.Transilvania nu este un spaţiu de complementaritate, ci un spaţiu de naştere şi dezvoltare a poporului român, oprimat veacuri de-a rândul de maghiarii ce au ajuns în acest spaţiu ca popor năvălitor şi opresor, de abia în sec. XI-XIII.
Între români şi unguri nu există conflicte, în afara celor create artificial de propaganda maghiară cu scopul de a modifica statutul social al Transilvaniei şi de a-şi asigura promovarea intereselor proprii.

Problema grupurilor etnice, de pe teritoriul Transilvaniei şi al întregii Ţări, este de resortul relaţiilor interne, rezolvarea lor nereclamând altceva decât aplicarea corectă şi nediscriminatorie a Declaraţiei Drepturilor Omului şi a Actului de la Helsinki.Represiunea ceauşistă o suferă în mod egal toate naţionalităţile din România şi în primul rând naţiunea română. Liberarea Ţării de sub regimul comunist va aduce deplina libertate politică şi culturală a tuturor locuitorilor de pe teritoriul României, fără nici o discriminare, aşa cum a fost în perioada interbelică. Poporul român a fost întotdeauna tolerant şi iubitor de dreptate.Autonomia politică şi culturală a fiecărei naţiuni în parte, nu poate duce decât la o vastă anarhie politică şi administrativă în spaţiul transilvan, cu prejudicii grave pentru naţiunea română. Ea ar avea ca prime consecinţe o periculoasă animozitate între români şi unguri.
Declaraţia de la Budapesta întăreşte puterea tiranică a lui Ceauşescu, românii fiind obligaţi să vadă în el un apărător al intereselor naţionale împotriva pericolului maghiar.

ALEXANDRU MIELE (RFG): “Noroc că semnatarii nu reprezintă poporul roman”
Am fost consternat de imprudenţa unor confraţi de exil în formularea Declaraţiei de au semnat, împreună cu mai mulţi unguri,la 16 iunie, la Budapesta. Au folosit cuvinte necorespunzătoare. De exemplu, „ne-am format“, în loc de „am trăit în acelaşi spaţiu geografic“.
Pe urmă, se vorbeşte despre o autonomie politică şi culturală a minorităţii maghiare în Transilvania, de parcă n-ar fi avut depline drepturi în România Mare? Declaraţia aceasta vorbeşte de un neadevăr, ştiut de toată lumea, când cer „redeschiderea Universităţii maghiare din Cluj“. Din acest text cei neiniţiaţi, sau de rea-credinţă, pot deduce că, între cele două războaie, ea a existat. În realitate o astfel de universitate n-a existat niciodată şi nici Partidul Naţional Maghiar n-a cerut aceasta, având deschise, nelimitat, toate universităţile din ţară.Din semnarea acestei declaraţii de la Budapesta, s-ar putea deduce că noi, românii, suntem de acord cu aceste doleanţe maghiare. Noroc că aceşti 6 semnatari nu reprezintă poporul român, sub nici o formă, decât pe ei înşişi. Eu cred că ei, în marele entuziasm de la 16 iunie de la Budapesta, au semnat fără să-şi dea seama…La 4 iulie a.c., o parte din aceşti confraţi au prezentat-o M.S. Regelui ca o mare realizare, iar Regele, la fel, a aprobat-o şi i-a felicitat. Sigur că nici el, Regele, n-a sesizat termenii necorespunzători ai acestei declaraţii. Dar, El a dat, totuşi, dovadă de înţelepciune şi simţ politic, declarând că ungurii s-au bucurat totdeauna de drepturi egale în România, conform Constituţiei din 1923.

ION VARLAM (Franţa): „Declaraţia reia tezele revizioniste ale actualului regim de la Budapesta“Un grup de exilaţi români au semnat la 16 iunie 1989, la Budapesta, textul unei declaraţii „româno-maghiare“, care a scandalizat în egală măsură pe compatrioţii noştri din Transilvania şi din diasporă, pentru că reia tezele revizioniste ale actualului regim de la Budapesta formulate în 1987 de autorii oficialului tratat de istorie a Transilvaniei.Din ideile confuze şi termenii ambigui ai „declaraţiei“ reiese că autorii ei se pronunţă pentru dislocarea teritorială a Statului român, în favoarea unor considerabile transferuri de suveranitate, şi pentru subordonarea independenţei naţiunilor faţă de interese străine.
În ciuda inconsistenţei ei, „declaraţia“ este un fapt grav deoarece ar putea deveni un precedent în mâna minorităţilor alogene din Basarabia şi Bucovina.

CORIOLAN BRAD (R.F.G.): „Transilvania trebuie apărată şi nu scoasă la mezat“
Dialogul „între cele două naţiuni care s-au format în acelaşi spaţiu geografic“ afirma Declaraţia semnatarilor de la Budapesta. Aceasta ar însemna că şi românii sunt un popor migrator, pripăşit pe meleagurile carpatine, la fel ca ungurii ce au năvălit din Asia Centrală şi s-au aşezat în câmpia Panonică.Prin girul semnăturii lor au confirmat teoria maghiară de dezvoltare a celor două naţiuni, respectiv română şi maghiară, în acelaşi timp formarea poporului român cu mult înainte de venirea lor şi pe un spaţiu mult mai mare decât este azi România, incluzând bineînţeles şi Transilvania.
Autonomia politică a Transilvaniei, înseamnă a fărâmiţa şi mai mult ţara şi poporul român şi eliminarea lui din istorie va fi mai sigură şi mai rapidă.
Azi Transilvania ne aparţine ca teritoriu legitim, pentru că este vatra de naştere şi suferinţă a poporului român din Transilvania. Acest drept legitim a fost recunoscut şi confirmat prin pacea semnată la Trianon. Amputarea Transilvaniei nu va schimba cu nimic structura politico-socială a României actuale, care în momentul de faţă este simţită mai mult de naţia română decât de naţionalităţile conlocuitoare.

„Românul liber” (Londra), V, nr. 9, septembrie 1989

0 388

"Vreți să vă dau numele fiecăruia dintre voi, câți bani ați luat fiecare de la partid, cum ați fost numiți pe funcții, ce ați făcut acolo??? Dacă eu nu vă torn, măi lichelelor, o fac pentru mine, să nu fiu și eu una că voi.

Fostul ministru al Turismului și Dezvoltării, Elena Udrea, a postat miercuri pe Facebook, un text în care aduce o serie de acuze unor personaje din viața politică și mass-media, dar fără să nominalizeze.

Voi, niște nulități ipocrite vorbiți de mine astăzi???
„Măi lichelelor, ați uitat când lingeați clanța să vă sprijin să luați funcții în partid, că de proști și corupți ce erați v-a dat partidul la o parte, de la ANAF spre exemplu, să vă susțin candidaturile, pe la primăriile de sectoare spre exemplu, să vă finanțeze Cocoș, pe unii în politică, pe alții în presă… Voi, niște nulități ipocrite vorbiți de mine astăzi???” — scris Udrea.

„Eu am dosare penale și sunt ‘coruptă’ pentru că v-am plătit vouă prestația politică de rahat prin campanii, sau salariile de jurnaliști ‘deontologi’, #rezist acum. Acestea sunt acuzațiile care mi se aduc, banii aceștia sunt ‘banii furați de Udrea’!!!” — a mai scris aceasta.

Fostul ministru mai spune că ar putea să dea și nume, dar nu vrea să facă așa ceva.

„Vreți să vă dau numele fiecăruia dintre voi, câți bani ați luat fiecare de la partid, cum ați fost numiți pe funcții, ce ați făcut acolo???

Dacă eu nu vă torn, măi lichelelor, o fac pentru mine, să nu fiu și eu una că voi.

Dar dacă vă faceți calculul că o să fiți lăsați în pace dacă va mutați limba în fundul Sistemului acum și, pentru că ați sărit în barca lui Johannis, eu va spun că sunteți proști până la capăt” — a tunat Udrea.

Ea și-a încheiat postarea cu o previziune amenințătoare: „Lichelele tot plătesc odată și odată!”.

0 387

„Vaccinurile nu sunt sigure!” „Citeşte prospectele!”, „Informează-te!”, „Cunoaşte riscurile!” sunt mesajele inscripţionate pe panoul amplasat pe 13 Decembrie, una dintre cele mai circulate artere din oraş

Un panou publicitar considerat atentat la sănătatea cetăţenilor face obiectul unei anchete la Braşov.

-„Vaccinurile nu sunt sigure!”
– „Citeşte prospectele!”,
– „Informează-te!”,
– „Cunoaşte riscurile!”

Acestea sunt mesajele inscripţionate pe panoul amplasat pe 13 Decembrie, una dintre cele mai circulate artere din oraş.

Prefectul Braşovului pretinde că ştie cine a montat panoul şi cât a costat, dar nu poate preciza ce sancţiuni riscă cei care au iniţiat campania.

Nici braşovenii nu agreează mesajele controversate; cei câţiva trecători chestionaţi de către jurnalişti în apropierea panoului consideră că mesajele care boicotează campania oficială de vaccinare sunt periculoase.
Vaccinarea este singura care salvează vieţi, spun medicii, şi singura care protejează împotriva unor boli precum poliomielita.

Dr. Claudia Bularca, purtător de cuvânt DSP Braşov, îi îndeamnă pe părinţi să se uite în ochii copiilor lor şi să spună că, datorită faptului că au văzut un panou publicitar, au luat decizia de a nu-şi vaccina copilul şi acum acesta este condamnat la scaunul cu rotile.
În anul 2017, 37 de persoane au murit din cauza rujeolei, dintre care una la Braşov. Din cele peste 10.000 de cazuri de îmbolnăviri de rujeolă confirmate în România, 900 au fost în Braşov.

În privinţa panoului publicitar, prefectul spune că acum este o anchetă în derulare.
„Ştim exact cine l-a pus acolo, ştim exact cât s-a plătit pentru conţinutul acelui panou, care este un atentat la siguranţa cetăţenilor”, a declarat ieri prefectul Marian Rasaliu.
În prezent, potrivit reprezentanţilor DSP, braşoveni au la dispoziţie vaccinuri din toate tipurile, inclusiv cel pneumococic.

Vifor Rotar

1 718

În custodia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se află un document excepţional privind desfăşurarea actului de la 23 august 1944 care a dus la întoarcerea armelor şi la contribuţia deosebit de importantă a României la scurtarea celui de-al Doilea Război Mondial şi la salvarea a mii de vieţi din Europa aflată sub teroarea fascistă germano-ungară. Este vorba despre un interviu, descoperit recent de către istoricul Marin Pop din Zalău, dat la 20 august 1945 de Corneliu Coposu jurnalistei Margaret Tayer, corespondent al agenţiei de ştiri Associated Press.
Se confirmă, iată, prin acest document, că marele om politic Iuliu Maniu, liderul Partidului Naţional Ţărănesc, nu a stat cu mâinile în sân în mod mioritic şi a început încă din 1941 să organizeze clandestin ieşirea României din război până nu e prea târziu, pentru readucerea ţării la viaţa democratică interbelică şi eliberarea ei de dictatura militară a lui Antonescu, care se succeda după dictatura regalităţii (a lui Carol al II-lea din 1938-1940) şi dictatura legionară.
Ce declară tânărul de atunci Corneliu Coposu, secretar politic şi colaborator apropiat al lui Iuliu Maniu, care a participat şi el la toate etapele de pregătire şi realizare a actului de la 23 august 1944? El recunoaşte că a fost atunci „o lovitură de stat […] pregătită de multă vreme de către o conspiraţie”, de către „un grup de conspiratori luminaţi, în colaborare cu Palatul”.

Aalință Maniu-Bratianu o axă a opoziției
Acţiunea pregătitoare a început „în primăvara anului 1941 (aprilie), când se conturase clar perspectiva intrării României în război, alături de Axă”.  Astfel Iuliu Maniu s-a înţeles cu Constantin I.C. (Dinu) Brătianu (şeful Partidului Naţional Liberal) spre a întreprinde acţiuni comune pentru restaurarea normalităţii şi democraţiei în ţară şi în relaţiile externe cu partenerii tradiţionali din lumea democrată.
Coposu declară că „În ajunul sărbătoririi Paştelui 1941, Dl. Dinu Brătianu, în numele Partidului Liberal, a investit (prin declaraţie verbală solemnă) pe dl. Maniu, să acţioneze, în interesul superior al Naţiunii, şi în numele partidului liberal”.
Aşadar marele om politic ardelean devenea şeful opoziţiei unite P.N.Ţ. –  P.N.L. Primul pas a fost întrevederea cu cei doi reprezentanţi diplomatici ai guvernelor englez şi american la Bucureşti, „în 27 aprilie 1941, la sediul legaţiei britanice, cu participarea dlui Maniu, a d-lui Reginald Hoare [diplomat britanic] şi a d-lui Gunther [Franklin Mott Gunther, ambasador al SUA la Bucureşti]”.
S-au constituit două grupuri de legătură, între „opoziţia unită” din România şi o reprezentanţă autorizată a guvernului englez. „Cu acest prilej Dl. Maniu a cerut celor două guverne: să asigure anularea arbitrajului de la Viena şi retrocedarea Transilvaniei de Nord; să asigure dreptul României la frontierele din 1938 (Basarabia, Bucovina de Nord şi Cadrilaterul dobrogean); să considere «opoziţia unită» drept reprezentant legitim al României” etc. Diplomaţii au cerut acordul guvernelor lor şi după numai o săptămână „a fost adus la cunoştinţa D-lui Maniu de către respectivii miniştri plenipotenţiari, printr-o notă verbală cu următorul cuprins: Guvernul Statelor Unite este de acord deplin cu toate măsurile avizate de guvernul Marii Britanii şi se consideră angajat în toate aceste măsuri.
Guvernul britanic dă asigurări categorice că nu va recunoaşte niciodată arbitrajul germano-italian de la Viena şi urmările lui şi consideră Transilvania atribuită Ungariei drept teritoriu românesc aparţinând României; în ce priveşte frontiera româno-sovietică este favorabil temei româneşti, însă nu poate contracta niciun angajament, soluţionarea problemei fiind în funcţie de comportarea României şi tratatele dintre Aliaţi”.
Aşadar, era în joc comportarea României în imediat următoarea perioadă.
Maniu a trecut la constituirea grupurilor de legătură cu aceste guverne, sub strictă conspirativitate, pericolul era imens din cauza contrainformaţiilor germane, a Siguranţei Statului, a serviciilor de informaţii ale mareşalului Antonescu şi ale Gestapo-ului, de exemplu  gruparea Rică Georgescu-Vişa a fost descoperită de Gestapo printr-o agentă dublă. Grupările instituite de Maniu primeau şi transmiteau informaţii despre mersul războiului şi al tratativelor comune. Numai Ţurcanu a transmis pe cifrul marinei britanice, până în ajunul armistiţiului, 105 telegrame. Coposu arată că opoziţiei democrate unite P.N.Ţ. şi P.N.L. i s-a alăturat, începând cu 1943, şi P.S.D. (socialiştii) şi de la 20 iunie 1944 şi P.C.R. (Maniu avusese reticenţe în privinţa colaborării cu fruntaşii  P.C.R., cerându-le „să afirme deschis dreptul României asupra Basarabiei şi Bucovinei de Nord”).
De la sfârşitul anului 1942 „au fost antrenaţi […] M.S. Regele şi anturajul său (prin străduinţele lui Grigore Niculescu Buzeşti)”, închegându-se o opoziţie mai amplă, arhitectul ei recunoscut de toţi fiind Iuliu Maniu, care a purtat cu ei convorbiri directe, inclusiv cu reprezentanţi ai Armatei, cu Sănătescu, Buzeşti, Gen. Niculescu, ei „au fost antrenaţi din comanda unităţilor şi Statul Major”. Au fost cooptate chiar „persoane de încredere din Ministere, Siguranţa Statului, S.S.I.; apoi un grup de legionari (neimplicaţi în crime şi abuzuri, desprinşi din punct de vedere ideologic de Sima)”. Şi – spune Coposu clar în interviu – că „Acţiunea conspirativă a fost pusă sub auspiciile M. Sale Regelui, în numele căruia se desfăşura tentativa”.

Iniţiativa şi dirijarea conspiraţiei a aparţinut lui Maniu
Regele era folosit deci ca un simbol. Grigore Niculescu-Buzeşti, diplomat în funcţiune la Externe, un apropiat al lui Maniu, mijlocea întâlnirile secrete dintre rege şi şeful opoziţiei unite, şi între rege şi comunistul Lucreţiu Pătrăşcanu.
Coposu declară că „Buzeşti a fost prezent la toate întâlnirile, discuţiile, negocierile, tratativele impuse de situaţie, cu partidele istorice, cu social-democraţii, cu comuniştii, cu militarii. Toate discuţiile, propunerile erau comunicate d-lui Maniu, care aviza”, inclusiv „măsura luată în ziua de 23 August 1944, orele 14, de arestare a Mareşalului şi a colaboratorilor lui  (cu putere de a opune rezistenţă), s-a decis după ce dl. Buzeşti a obţinut asentimentul D-lui Maniu pentru arestare)”. Coposu mai arată că nu comuniştii au arestat pe Antonescu, şi că „din întreg P.C.R., Dl. Lucreţiu Pătrăşcanu, primul, a luat cunoştinţă de arestarea lui Antonescu în ziua de 23 August 1944, [abia] la orele 20”, Bodnăraş şi ceilalţi au fost informaţi mai apoi de Pătrăşcanu, iar  Gheorghiu Dej, Groza, Maurer, „au fost informaţi prin comunicatul de la radio”. În prealabil s-au făcut ultimele încercări „pentru a-l determina pe Mareşal să facă neîntârziat armistiţiul”, prin „trimiterea Dlui. George Brătianu şi a Dlui. Mihalache la Mareşal în dimineaţa de 23 August”. De menţionat că  Iuliu Maniu a avut legături permanente cu guvernul englez, cu Winston Churchill, cu fruntaşi ai politicii engleze şi americane, cu preşedintele cehoslovac Eduard Beneş, „care, la solicitarea Dlui. Maniu a tratat direct cu generalisimul (atunci mareşal) Stalin, obţinerea unor condiţii favorabile pentru România, condamnată principial, prin hotărârea Marilor Aliaţi, să suporte clauza «capitulării fără condiţii»”.
Maniu a făcut şi numeroase memorii de protest adresate lui Antonescu şi demersuri adresate guvernului, în interesul unor antifascişti persecutaţi sau condamnaţi şi „în favorul evreilor terorizaţi prin aplicarea legiuirilor antisemite”. Culmea este că peste câţiva ani, la arestarea lui în 1946, nimeni nu i-a luat apărarea, inclusiv nici regele Mihai I.
Coposu mai declară că „Dl. Maniu a intrat în legătură cu Palatul şi a avut nenumărate întâlniri clandestine cu M. Sa Regele şi anturajul său, precum şi două întrevederi cu M.Sa Regina Mamă”.
Aşadar Maniu a pus Palatul în mişcare, şi nu invers. Datorită prestanţei sale politice şi morale uriaşe, Maniu a atras de partea coaliţiei democrate unite, pentru cazul  „aplicării soluţiei a doua (răsturnarea guvernului prin forţă)”, un mare număr de ofiţeri superiori, printre care generalii Constantin Sănătescu, C. Niculescu, M. Racoviţă, Aurel Aldea, Ion Liteanu, Iosif Teodorescu, Anton din jandarmerie, Gen. Dr. Marinescu, Dnii. Colonei Ştefan Niculescu, Dămăceanu şi Şelescu, precum şi Dnii.: Amiralul Gheorghiu, Amiralul Măcelaru, comandorul Mocanu din marină şi general Ermil Gheorghiu, comandor Abren din aviaţie. Pentru menţinerea legăturilor permanente cu militarii, au fost desemnaţi Aurel Leucuţia şi Corneliu Coposu” .
Au fost atraşi în conspiraţie, fără asentimentul lui Maniu, generalii Mihail, Dombrowski, Potopeanu, dar Maniu „a refuzat să ia contact personal [cu ei], când i s-a cerut aceasta de către Palat”. Aportul celor care au participat la răsturnarea lui Antonescu a fost mare – zice Coposu în interviu – inclusiv tineretul naţional ţărănesc, tineretul comunist, cadre didactice universitare (Danielopolu, N.G. Lupu, Grigore Popa, Parhon, Al. Rosetti, Moisil). Înaintarea vertiginoasă a trupelor sovietice a făcut ca soluţia a doua, de arestare a mareşalului, să se pună în aplicare imediat, deşi soluţia prima, de încheiere a armistiţiului de către Antonescu ar fi fost mai favorabilă, deoarece „Antonescu avea autoritate şi prestigiu în armată; cunoştea potenţialul militar român şi german, amplasamentul trupelor, forţelor de care dispun germanii în ţară şi în vecinătatea frontierelor, forţele pe care le-ar putea antrena [Hitler] împotriva României”. Dar se ştie că Antonescu nu a fost de acord cu încheierea armistiţiului fără a-l anunţa în prealabil pe Hitler, deoarece şi-a dat cuvântul său de onoare în acest sens. A pus astfel cuvântul său de onoare mai presus decât interesele ţării.

Actul istoric de la 23august 1944 confiscat de catre monarhiști
Corneliu Coposu fiind întrebat de ziarista de la Associated Press care sunt „factorii principali ai răsturnării de la 23 August 1944?”, a spus că „Este dificil şi prezumţios să citezi nume şi să stabileşti indirect cote de participare”, şi apoi, din curtoazie şi diplomaţie, a spus că „aportul de căpetenie, care este în afară de orice discuţie, revine M. Sale Regelui” şi  enumeră pe cei care au dat „concurs nelimitat Dlui. Preşedinte Maniu”: ţărănişti (Ion Mihalache, Ghiţă Pop, Ion Hudiţă, Virgil Solomon, Aurel Leucuţia, Ilie Lazăr, Mihai Popovici ş.a.), liberali (C.I.C. Brătianu, Bebe Brătianu, C. Zamfirescu ş.a.), socialişti (Titel Petrescu, Flueraş, Jumanca, Voitec ş.a), comunişti (Lucreţiu Pătrăşcanu, Constantinescu-Iaşi, Bodnăraş, C. Pîrvulescu ş.a), militari, grupul de la Ministerul de Externe, în frunte cu Grigore Niculescu-Buzeşti. Coposu mai remarcă deosebita însemnătate a acţiunii întreprinse de prinţul Barbu Ştirbey şi Constantin Vişoianu la Cairo, în menţinerea legăturii cu guvernul englez. Grigore Niculescu-Buzeşti a cerut dezlegare de la Maniu (deci nu de la rege) pentru aplicarea celei de-a doua soluţii şi astfel mareşalul Antonescu şi Mihai Antonescu – şeful guvernului au fost arestaţi. Generalul Sănătescu i-a predat unei echipe conduse de Emil Bodnăraş, ca să-i ascundă, sub pază, iar acesta i-a închis la locuinţa sa clandestină din str. Vatra Luminoasă, de unde au fost apoi ridicaţi de sovietici.
În încheierea interviului, Coposu a declarat că actul de la 23 August 1944 este „momentul istoric al unui început de eră nouă, actul de botez al unei epoci noi de democraţie, care nădăjduim că va aduce libertatea  mult aşteptată, prosperitatea şi independenţa neamului românesc”.
S-a înşelat însă amarnic. Aşadar, confiscarea acestui act istoric astăzi de către monarhişti, exclusiv pe seama regelui Mihai I, ignorându-se complet artizanul principal al luptei pentru democraţie şi întoarcerea armelor alături de aliaţi este un exces anepermis şi reprezintă un act de mare ingratitudine faţă de o personalitate care a sfârşit atât de tragic în închisorile comuniste şi faţă de care regele nu s-a solidarizat ca să-l graţieze după condamnarea lui în noiembrie 1947.

Tragic este faptul că prin actul de la 23 august 1944, într-adevăr s-au salvat mii de vieţi în Europa şi s-a scurtat cu circa şase luni războiul, dar toate acestea s-au realizat pe tragedia a mii de români de-o parte şi de alta a Prutului, victime ale dictaturii staliniste, şi pe seama a milioane şi milioane de români a căror destin a fost frânt timp de aproape 50 de ani (1945-1989).
Acestea le-au plătit românii şi din cauză că nu au avut un rege matur politic, care să se opună trecerii Nistrului de către Armata Română şi să organizeze el mai repede cel puţin cu un an înainte întoarcerea armelor alături de Aliaţi, cum a făcut regele Italiei, de exemplu, în primăvara anului 1943, deoarece avea mai multe pârghii decât opoziţia.

Vasile LECHINŢAN

 

 

0 436
Romania a semnat primul contract pentru achizitia sistemului de aparare Patriot. Bateriile care vor ajunge in tara sunt noi, in cea mai moderna configuratie din acest moment si vor servi nevoilor de aparare antiaeriana ale tarii. Odata cu achizitia, vor fi valorificate parteneriate economice, primul Memorandum de Intelegere fiind deja semnat cu Aerostar Bacau.

Obiectivele militare pe care le are Romania, ca si orasele si infrastructura tarii au nevoie de protectie adecvata in fata potentialelor amenintari pe care le-ar avea de confruntat tara. De aceea, inzestrarea Armatei va fi imbunatatita prin achitionarea de tehnica noua de lupta. Pana in prezent, unele baze militare au fost deja modernizate si au primit suportul aliatilor NATO. Astfel, in mai 2016, a fost inaugurat in Romania sistemul de aparare anti-racheta cu baza la sol Aegis Ashore, iar la Mihail Kogalniceanu armata SUA a extins baza existenta si lucreaza deja la un plan de dezvoltare.

Patriot va ajuta armata romana sa apere teritoriul tarii, dar si sa contribuie la apararea comuna la nivel european si in cadrul NATO 

Rapoartele de securitate ale aliatilor NATO si statelor membre UE au aratat ca amenintarile cu rachete balistice au crescut in complexitate si intensitate in ultimii ani. In acest context, Romania are nevoie de resurse militare adaptate provocarilor actuale.

In urma cu cativa ani, Ministerul Apararii a demarat un proces complex de analiza pentru achizitia a unor sisteme de rachete sol-aer cu raza lunga de actiune (HSAM). La inceputul acestui an s-a decis asupra sistemului anti-racheta Patriot, sistemul testat in lupta si folosit de alte 13 tari pe glob – inclusiv de Statele Unite si alti patru aliati NATO (Germania, Spania, Grecia si Olanda).

Industria romaneasca de aparare va contribui la productia si mentenanta sistemelor Patriot
Intentia companiei producatoare a sistemelor Patriot este ca, inca de la prima unitate operationala de lansare Patriot cumparata de Romania, acest sistem sa ajute la crearea de locuri de munca si sa contribuie la revitalizarea industriei de aparare prin intermediul parteneriatelor economice pe care isi propune sa le incheie cu companii locale din aceasta industrie.

Primul pas in acest sens a fost facut in luna noiembrie, atunci cand Raytheon a semnat un Memorandum de Intelegere cu S.C. Aerostar Bacau S.A. Prin acest acord, companiile analizeaza urmatoarele cai de colaborare: productia de componente si subansamble, productia, repararea si retehnologizarea ansamblurilor electrice si de comanda si servicii de mentenanta precum furnizarea de piese de schimb, asistenta tehnica, modernizari ale sistemelor si intretinere periodica.

Partneriatul Patriot
Pe langa tara noastra, Polonia, un alt aliat NATO, dar si Suedia sunt si ele in diferite stadii de contractare a unor sisteme Patriot. Tarile care detin acest tip de sisteme de aparare formeaza Parteneriatul Patriot, prin intermediul caruia, in ultimii 20 de ani, au fost investite miliarde de dolari in imbunatatiri si modernizari constante. Odata cu achizitia acestora, Romania face automat parte din acest grup exclusiv si se bucura de toate avantajele care decurg din colaborarea cu celelalte tari partenere.

 

0 495

Un cetăţean din judeţul Cluj s-a săturat de răspunsurile evazive ale Administraţiei Prezidenţiale, de fiecare dată când a cerut o atitudine vis a vis de problemele cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului. Acesta le-a scris în mod repetat incepand cu Victor Ponta,apoi cu premierii Ciolos si Tudose , ulterior  si  presedintelui Klaus Iohannis, Dar când petentului i s-a spus că rolul preşedintelui nu este de mediator  intre „parti”, dl. Mircea Crişan (în foto) a decis că preşedintelui trebuie să i amintească ce spune Constituţia …si în instanţă!
Incepand de Joi, 13 august 2015, vreme de 2 ani si jumatate, pensionarul perseverent din mijlocul Ardealului, dl. Mircea Crişan a depus un dosar la secţia civilă, de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Cluj, cu obiectul obligaţia de a face, în care pârâtul este… Administraţia Prezidenţială. Pensionarul din Câmpia Turzii a precizat pentru Gazeta de Cluj că este nemulţumit de faptul că a reclamat conducerii executive a statului mai multe aspecte cu care s-a confruntat în relaţia cu alte autorităţi ale statului.

Cel mai concret exemplu este cel al plăcuţelor bilingve, speţă în care a obţinut în instanţă eliminarea acestora de la intrarea în localitatea Câmpia Turzii, cerând autorităţilor să aplice acest precedent şi la alte localităţi care au aceste însemne contrar prevederilor legale.
”Până cand si-a …dat demisia i-am tot scris lui Victor Ponta, înainte de alegeri, apoi nu a mai ajuns preşedinte, dar oricum, m-au trimis la plimbare.
Apoi, i-am scris lui Iohannis, de la care am primit două refuzuri. Mi-au răspuns că nu e treaba mea (!?), că ei nu fac „medieri” între societăţi …civile şi cetăţeni. Dar potrivit Constituţiei, chiar acesta e unul din rolurile preşedintelui”, a spus Mircea Crişan.A câştigat apoi  la Curtea de Apel dreptul de a se exprima în CL Curtea de Apel Cluj i-a dat câştig de cauză lui Mircea Crişan, din Câmpia Turzii într-un proces în care administraţia locală a fost chemată în judecată deoarece nu respectă dreptul la libera exprimare, garantat de Constituţie şi Legea Administraţiei Publice Locale. Mircea Crişan a încercat să ia cuvântul  la finalul unei şedinţe a Consiliului Local, dar a fost oprit de preşedintele de atunci de şedinţă, consilierul Cristian Haiduc.  Curtea de Apel a considerat că decizia preşedintelui de şedinţă a încălcat prevederile legale, şi a hotărât că reclamantul are dreptul de a se adresa plenului Consiliului Local.Mircea Crişan este cunoscut pentru frecvenţa cu care se adresează Consiliului Local, uneori cu probleme neacceptare pe ordinea de zi a şedinţelor de  Consiliu, în special anularea unor acte administrative.

Cetateanul petent Mircea Crişan a reclamat la Prefectura judeţului Cluj că amplasarea plăcuţei bilingve la intrarea în oraşul în care locuieşte este ilegală, iar includerea denumirii „Aranyosgyeres” trebuie revocată. În anul 2009, Prefectul Călin Platon i-a dat dreptate lui Mircea Crişan, solicitând ca Primăria municipiului Câmpia Turzii să reanalizeze Hotărârea în vederea anulării. Judecătorul a admis acţiunea şi a obligat primăria să-şi anuleze hotărârea. Sentinţa spune că în Legea administraţiei publice locale „legiuitorul a reglementat numai situaţia în care ponderea minorităţii este de peste 20% din numarul  locuitorilor,  Acest text nu poate fi interpretat decât în sensul pe care legiuitorul l-a dat, fără posibilitatea de a adăuga la lege , conform principiului de drept – unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să distingă”.
La momentul respectiv, Direcţia Regională de Statistică Cluj a comunicat instanţei că numărul populaţiei de etnie maghiară reprezenta 8,16% din populaţia stabilă a municipiului Câmpia Turzii. Ulterior, completul de la Curtea de Apel a considerat că „textul de lege nu conţine nicio interdicţie în sensul aplicării prevederilor legale referitoare la utilizarea limbilor minorităţilor naţionale şi în acele localităţi în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%,

Drept pentru care interpretarea instanţei de fond introduce o interdicţie pe care legea nu o prevede, în sensul interzicerii inscripţionării bilingve în localităţile în care ponderea unei minorităţi nu atinge pragul de 20%”.La câteva luni de la pronunţarea Curţii de Apel, Consiliul Local Câmpia Turzii a adoptat HCL 11/2010, „privind aprobarea înscrierii pe tablele de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al Municipiului Câmpia Turzii, de la intrările şi ieşirile din municipiu, pe lângă denumirea în limba română şi limba maghiară, şi a denumirii în limba germană a localităţii de  Jerischmarkt”.
Drept urmare, dl.Crişan s-a adresat personal instanţei, cerând anularea ambelor Hotărâri de Consiliu Local, 114/2008 şi 11/2010. Tribunalul Cluj, în sentinţa din octombrie 2010, îi admite cererea de chemare în judecată, pe considerentul că „orice autoritate publică nu poate acţiona decât în limitele competenţelor stabilite expres de lege”.

Completul de la Curtea de Apel a considerat apoi că menţinând HCL-ul, se încalcă mai multe principii de drept, cum ar fi caracterul ierarhic al normelor de drept, principiul legalităţii în administraţia publică, principiul evitării abuzului de putere, precum şi obligaţia de a respecta drepturile şi libertăţile tuturor cetăţenilor.
Curtea arată că niciuna din atribuţiile administraţiei locale cuprinse în lege, nu se referă la posibilitatea autorităţii de a hotărî cu privire la înscrierile pe panourile de demarcaţie a perimetrului administrativ-teritorial al municipiului în cazul în care ponderea minorităţilor în limba căreia se realizează inscripţia este de sub 20% din totalul populaţiei, această atribuţie nefiind conferită consiliului prin nicio lege. „Mai mult, interesul public urmărit prin adoptarea celor două acte este discutabil, existenţa unor protocoale de înfrăţire neputând justifica un astfel de demers şi neputându-i conferi prezumţia de legalitate”, arată sentinţa.
La Mediaş există plăcuţă trilingvă, deşi populaţia de maghiari este de 11.88%, iar cea de germani de 2.08%. La Aiud, maghiarii sunt în proporţie de 16.54%, dar şi aici este amplasată o plăcuţă în limbile maghiară şi germană. Este cazul şi la Sibiu (3.3% germani), Şeini (17.61% maghiari, 0.65% germani), Cuci (14.22% maghiari), Iernut (14.97% maghiari), Saschiz (2.44% maghiari) Sighisoara şi Hunedoara (5.5% maghiari).

Art. 90 din Legea nr. 251/2001
„(2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu aparatul propriu de specialitate aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor materna şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă.

(4) Autorităţile administraţiei publice locale vor asigura inscripţionarea denumirii localităţilor şi a instituţiilor publice de sub autoritatea lor, precum şi afişarea anunţurilor de interes public şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, în condiţiile prevăzute la alin. (2).”

0 425

Salariul minim pe economie a crescut de la 1 ianuarie 2018, dincolo de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat. Firmele trebuie să plătească mai mult pentru întregul cost salarial minim, iar angajații încadrați la această remunerație vor primi un salariu net mai mare.

Potrivit Hotărârii de guvern nr. 846/2017, salariul minim brut pe economie s-a majorat la 1.900 de lei pe lună, de la 1 ianuarie 2018.

„Începând cu data de 1 ianuarie 2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, sumă stabilită în bani care nu include sporuri și alte adaosuri, se stabilește la 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166,666 ore, în medie, pe lună, în anul 2018, reprezentând 11,40 lei/oră” – prevede HG.

 Această majorare a brutului este dată în primul rând de mutarea contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, dar și de o creștere a netului, ceea ce implică o majorare a costului salarial total pentru firmă.

Un astfel de salariu minim brut pe anul 2018 este echivalent cu 1.550 de lei brutpe lună în condițiile din anul 2017 ale așezării contribuțiilor sociale, în creștere așadar față de 1.450 de lei brut cât a fost salariul minim brut în anul 2017.

Conform Codului muncii, nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară se sanncționează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei. Măsura se ia pentru fiecare caz.

De asemenea, potrivit Legii 403/2005, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an sau cu amendă penală fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru angajaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege.

Cât plătește firma?

Costul salarial (salariu întreg) al firmei de 1.943 de lei și un salariu net (în mână) al angajatului variind între 1.162 de lei și 1.235 de lei, la un impozit pe venit redus de la 16% la 10% și ținând cont de deducerile personale de care beneficiază salariatul la plata impozitului pe venit, dacă are copii în întreținere.

În 2017, pentru un salariat fără persoane în întreținere, salariul minim brut pe țară era de 1.450 de lei (de la 1 februarie 2017). La acest salariu brut, patronul suporta, cu tot cu contributiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei, iar salariatul primea leafă „în mână” de 1.065 de lei.

Așadar, 160 de lei în plus, cost salarial pentru firmă, în anul 2018, pentru fiecare salariu minim, o creștere cu aproape 9% a cheltuielilor suportate de patron.

Cât primește angajatul în mână – salariul minim net 2018, în cele 5 situații de deduceri personale

Sunt 5 situații în care salariul minim net diferă pentru angajați, în funcție de deducerile personale de care beneficiază în anul 2018, conform calculelor Ministerului Muncii, transmise anterior StartupCafe.ro :

1. Salariul brut  1.900 lei, fără persoane aflate în întreținere:
Salariul net: 1.162 lei.

  • Contribuțiile angajatului:

–  contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
–  contribuția de asigurari sociale de sanatate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;

  • Deducerea (sumă care nu se impozitează): 510 lei.

– Baza de impozitare: 1.900 – 475 – 190 -510 = 725 lei.
– Impozit: 725*10% = 73 lei.
– Salariul net: 1.900 – 475 – 190 -73 = 1.162 lei.

  • Contribuțiile angajatorului:

– contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.
2. Salariul brut 1.900 lei, cu o persoana aflată în întreținere:
Salariul net: 1.178 lei.

  • Contribuțiile angajatului:

–  contribuția de asigurări sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
–  contribuția de asigurari sociale de sanătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;

  • Deducerea (sumă care nu se impozitează): 670 lei.

– Baza de impozitare: 1.900 – 475 – 190 -670 = 565 lei.
– Impozit: 565*10% = 57 lei.
– Salariul net: 1.900 – 475 – 190 -57 = 1.178 lei.

  • Contribuțiile angajatorului:

– contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.

3. Salariul brut 1.900 lei, cu  doua persoane  aflate în întretinere
Salariul net: 1.194 lei.

  • Contribuțiile angajatului:

–  contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
–  contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;

  • Deducerea (sumă care nu se impozitează): 830 lei.

– Baza de impozitare: 1.900 – 475 – 190 -830 = 405 lei.
– Impozit: 405*10% = 41 lei.
– Salariul net: 1.900 – 475 – 190 -41 = 1.194 lei.

  • Contribuțiile angajatorului:

– contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.

4. Salariul brut 1.900 lei, cu  trei persoane  aflate în întreținere:
Salariul net: 1.210 lei.

  • Contribuțiile angajatului:

–  contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
–  contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;

  • Deducerea (sumă care nu se impozitează): 990 lei.

– Baza de impozitare: 1.900 – 475 – 190 -990 = 245 lei.
– Impozit: 245*10% = 25 lei.
– Salariul net: 1.900 – 475 – 190 -25 = 1.210 lei.

  • Contribuțiile angajatorului:

– contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.

5. Salariul brut: 1.900 lei, cu  patru si peste patru persoane  aflate în întreținere:
Salariul net: 1.235 lei.

  • Contribuțiile angajatului:

–  contribuția de asigurari sociale (CAS): 1.900*25% = 475 lei;
–  contribuția de asigurari sociale de sănătate (CASS): 1.900*10% = 190 lei;

  • Deducerea (sumă care nu se impozitează): 1.310 lei.

– Baza de impozitare: 0 lei.
– Impozit: 0 lei.
– Salariul net: 1.900 – 475 – 190 = 1.235 lei.

  • Contribuțiile angajatorului:

– contribuția asiguratorie pentru muncă: 1.900 * 2.25% = 43 lei.

Procedurile REVISAL 2018

Prin HG nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților, Guvernul a stabilit perioada pe care angajatorii o vor avea la dispoziție pentru transmiterea modificării salariului de bază lunar brut, în contextul mutării CAS și CASS de la angajator la salariat, începând cu anul 2018.

Documentul stabilește ca excepție, în contextul mutării CAS și CASS la salariat, faptul că angajatorii vor putea transmite până la data de 31 martie 2018, orice modificare a salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri, care se produce de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului și până la 31 martie 2018.

Ulterior datei de 31 martie 2018, ca regulă angajatorii vor avea, mai departe, obligația să transmită în REVISALmodificările salariului de bază lunar brut, a indemnizaţiilor, sporurilor, precum şi ale altor adaosuri prevăzute în contractul individual de muncă sau, după caz, în contractul colectiv de muncă, într-un termen de 20 de zile lucrătoare de la data producerii  acesteia – a subliniat Guvernul.

În cazul contractelor nou incheiate, acestea trebuie transmise, în continuare, către Registrul REVISAL, cu o zi înainte ca angajatul sa își înceapa activitatea.

Orice modificare a funcţiei/ ocupaţiei, conform specificaţiei Clasificării Ocupaţiilor din România (COR) sau altor acte normative, a tipului sau a duratei contractului individual de muncă, precum și orice schimbare a duratei timpului de muncă şi repartizarea acestuia, în cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, se transmite în registru cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Excepţie fac situaţiile în care modificarea se produce ca urmare a unei hotărâri judecătoreşti când înregistrarea se face în termen de 20 de zile de la data la care angajatorul a luat cunoştinţă de conţinutul acesteia.

Potrivit Guvernului, persoanele fizice sau juridice de drept privat, indiferent dacă au obținut sau nu statutul de utilitate publică, instituțiile/autoritățile publice/alte entități juridice,  care angajează personal în baza unui contract individual de muncă, au obligația de a întocmi, completa și transmite registrul general de evidență a salariaților, cu respectarea dispozițiilor privind protecția datelor cu caracter personal.

REVISAL se completează și se transmite inspectoratului teritorial de muncă în ordinea încheierii contractelor individuale de muncă și cuprinde elementele de identificare ale tuturor salariaților, data începerii activității, funcția, salariul, sporurile, perioada și cauzele de suspendare a raportului de muncă, perioada detașării și data încetării contractului individual de muncă.

Transferul contributiilor de la angajator la angajat se face cu data de 1 ianuarie 2018, în conformitate cu noul Cod Fiscal, termenul fiind prelungit doar în ceea ce priveste obligația de transmitere a datelor către REVISAL. NU s-a amânat întoarcerea sarcinii fiscale, ci doar obligația comunicării efectuării acesteia către Inspectia Muncii.

Sursa: Hotnews

Prev1...666768...90Next Page 67 of 90
Numarul: 7913 | Data: 2025-12-17


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT





©2015 InfoBrasov.net