Tags Posts tagged with "Titlurile saptamanii"

Titlurile saptamanii

2 470

Daca la noua ispravă mai adăugăm strategia blocării mecanismului legislativ prin reclamarea la CCR dar și ultimele blocaje, cele legate de refuzul de a numi șef la DNA, refuzul de a da curs cererii ministrului Justiției de al demite pe șeful Parchetului general, Augustin Lazăr, sau blocarea demiterii, respectiv promovarea remanierii, la două ministere de mai bine de o lună, putem spuen că de fapt Iohannes are în derulare o lovitură de stat.

Ultima activitate oficială cu o participare la vârf, adică președintele Klaus Iohannis, premierul Viorica Dancilă, miniștrii, sefii de instituții, care sau întâlnit în ultima ședință a CSAT, în loc să rezolve problemele de pe agendă și să închine o cupă de șampanie pentru noul an, s-a lasat cu o nouă încălcare a legii.
Pur și simplu Klaus Iohannis nu a vrut să fixeze noul șef de stat major pe motive de nerespectare a legii, și 
a anunțat că a luat decizia de a prelungi mandatul generalului Nicolae Ciucă la șefia Statului Major, argumentând că „România nu poate să rămână fără șef al Armatei”.
Daca la noua ispravă mai adăugăm strategia blocării mecanismului legislativ prin reclamarea la CCR dar și ultimele blocaje, cele legate de refuzul de a numi șef la DNA, refuzul de a da curs cererii ministrului Justiției de al demite pe șeful Parchetului general, Augustin Lazăr, sau blocarea demiterii, respectiv promovarea remanierii, la două ministere de mai bine de o lună, putem spuen că de fapt Iohannes are în derulare o lovitură de stat.

In scurta declarație de presă Klaus Iohannis a precizat că „CSAT (adică el n.r) nu a aprobat solicitarea ministrului Apărării” privind propunerile pentru șefia CSAT, „o situație foarte neplăcută care arată o dată în plus că PSD nu e capabil să gestioneze problemele mari ale țării”.

Klaus Iohannis prelungește ilegal mandatul generalului Ciucă la șefia Statului Major

„Practic nu există o propunere valabilă pentru persoana care va prelua funcția de șef al Statului Major al Armatei. Nu există o propunere pentru șeful Armatei”, a spus președintele.
Mandatul generalului Ciucă (în foto) se termină pe 31 decembrie iar „România nu poate să rămână fără șef al Armatei”, a continuat Iohannis.
„Această situație generată de incompetența PSD trebuie rezolvată. După ședința CSAT am rezolvat-o. Am luat decizia și am semnat și trimis spre publicare decretul prin care se prelungește mandatului de șef al Armatei pentru generalul Ciucă”, „un soldat recunoscut, competent, cu rezultate dintre cele mai frumoase”, a subliniat Klaus Iohannis. In filmul de mai jos se poate vedea declarația de presă.
Practic pe agenda CSAT a fost validarea mai multor schimbări la nivelul conducerii armatei.
Propunerea principală a fost generalul locotenent Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și UE, pentru conducerea Statului Major al Armatei. Această propunere a fost respinsă de președintele Klaus Iohannis, iar ulterior alte două propuneri ale ministrului Gabriel Leș ar fi fost respinse de șeful statului. O altă propunere a ministrului pentru funcția de șef al Statului Major al Armatei ar fi fost Ovidiu-Liviu Uifăleanu, actualul şef al Statului Major al Forţelor Terestre.

Decretul (textul de mai jos n.r.) a fost publicat în cursul zilei de azi (vineri, 28 12.2018n.r.) pe site-ul Administrației Prezidențiale:
„În temeiul prevederilor art. 92 alin. (1), art. 94 lit. c) și ale art. 100 din Constituție, ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale, luând act de lipsa unei propuneri de numire, potrivit legii, în funcția de șef al Statului Major al Apărării, reținând necesitatea asigurării continuității conducerii armatei, în condițiile în care mediul regional și internațional de securitate se află în continuă schimbare și având în vedere rezultatul dezbaterilor din cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 decembrie 2018, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat vineri, 28 decembrie a.c., decretul privind prelungirea mandatului de șef al Statului Major al Apărării cu un an domnului general Ciucă Gheorghe Nicolae-Ionel, numit prin Decretul nr. 950/2014.”

Iohannis si Dancila

Viorica Dăncilă: Decretul de prelungire a mandatului generalului Ciucă la șefia Armatei nu respectă condițiile de legalitate
În deschiderea ședinței de guvern de azi (vineri)premierul Viorica Dăncilă,  a declarat că Decretul președintelui Klaus Iohannis de prelungire a mandatului generalului Ciucă la șefia Armatei nu respectă condițiile de legalitate și creează premisele unui conflict juridic de natură constituțională.
Premierul a susținut că potrivit legii, „președintele nu are atribuția de a prelungi mandatul șefului Statului Major”. Dăncilă a precizat că președintele nu a explicat refuzul de a numi noul șef al Statului Major.
Premierul a comentat așa cum au decurs lucrurile „pare un scenariu pus în scenă de președintele Iohannis ​dând dovadă că dorește blocarea activității Guvernului”.
Dăncilă a amintit, de asemenea, de „blocajul” de la Transporturi și dezvoltare, unde președintele a refuzat până acum să numească noii miniștri.
Ministrul Apărării Gabriel Leș: Președintele a refuzat fără motiv prelungirea mandatului
Ministrul Apărării Gabriel Leș a declarat, după refuzul lui Klaus Iohannis de numire a propunerii MApN în funcția de șef al Statului Major, că în ianuarie va veni cu o nouă propunere, iar președintele putea să prelungească mandatul lui Nicolae Ciucă doar la propunerea ministrului, scrie Mediafax.
„Nu are argumente, nu a avut. Doar că nu sunt legale, fără să spună de ce nu sunt legale (…) L-am întrebat ce e nelegal”, a declarat ministrul Gabriel Leș, la Antena 3.Gabriel Les, Ministrul Apararii
Ministrul a mai afirmat că propunerea pentru funcția de șef al Statului Major a fost Dumitru Scarlat, reprezentantul militar al României la NATO și UE. Dar pentru ca acesta să poată ocupa funcția, trebuia să fie șef de Stat Major al unei categorii de forță.

Pentru acest lucru, ministru a propus mutarea sa în funcția de șef al Statului Major al Forţelor Terestre, deținută în prezent de generalul maior Dumitru Uifălean, iar acesta din urmă să ia locul generalului Scarlat în poziția de reprezentantul militar al României la NATO și UE.

„Mi-a spus (președintele Iohanne n.r.) că <<nu accept să muți oameni de ici colo, că sunt pe unde sunt>>”, a mai spus ministrul.

Pe de altă parte, ministrul spune că șeful statului nu ar fi putut semna decretul de prelungire a mandatului generalului Nicolae Ciucă, deoarece nu există un aviz al premierului și nici o propunere a ministrului Apărării în acest sens.
„Sunt foarte curios cum (a decis și a semnat decretul președintele n.r.). Să vedem pe chestiuni legale. Și propunerea de prelungire se face de ministrul Apărării”, a mai spus Leș.
Întrebat ce se va întâmpla pe viitor, ministrul Apărării a declarat că mandatul generalului Ciucă expiră pe 31 decembrie 2018, iar ulterior va veni cu o altă propunere.

Prima reacție a PSD prin Codrin StefănescuPrima reacție a PSD, după ședința CSAT: Iohannis se cere suspendat 16
Klaus Iohannis este acuzat de şeful Guvernului că semnează decrete care încalcă legea. Şedinţa Consiliului Suprem de apărare a Ţării a ajuns loc de confruntare la nivel înalt.
Preşedintele acuză Executivul de incompetenţă, premierul acuză Preşedintele că blochează activitatea Guvernului, că blochează două ministere importante care au de gestionat dosare importante după 1 ianuarie, când România preia preşedinţia Consilului Uniunii Euroopene. Mai mult, Viorica Dăncilă vorbeşte despre un scenariu pus în practică de ceva vreme.
”Iohannis nu mai poate fi lăsat la infinit. Azi a încălcat deliberat legea și ne pune într-o situație foarte complicată, mai ales în ochii partenerilor noștri NATO. Lumea cere lămuriri. Președintele își bate joc, nu ține seama de cetățenii care l-au votat, nu ține cont de Guvern, acționează cu ranchiună politică. El ne-a transmis un mesaj: Suspendați-mă”, a declarat Codrin Ștefănescu.
Secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu, a declarat pentru MEDIAFAX:
„În mod cert, Iohannis se cere suspendat. Prin tot ceea ce face în fiecare zi, devenind tot mai duşmănos cu propria-i ţară, încălcând în mod deliberat toate legile ţării, Constituţia şi deciziile Curţii (Constituţionale – n.r.), Iohannis acţionează în mod clar conform unui plan creat de şefii unei instituţii în sensul de a fi suspendat. A
ceste mişcări deasupra legii prin care arată că se ştie protejat de parchete şi de alte instituţii de forţă, dar blochează la nesfârşit România. Mai mult, prin tot ce întreprinde în ultima perioadă, Iohannis îndeamnă opinia publică la nesupunere constituţională, călcând astfel în picioare toate deciziile democraţiei şi statului de drept”, 

0 310
Minivacanţa de Crăciun s-a dovedit o inspirata decizie națonală, peste 139.000 de turişti români au cheltuit aproximativ 18 milioane de euro în destinaţii din ţară, potrivit unei analize realizate de Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc. Românii care au ales să petreacă în străinătate au optat fie pentru staţiunile de schi din Austria, Bulgaria, Elveţia sau Franţa, fie pentru locuri exotice cum ar fi Dubai, Egipt sau Maroc.
„Un număr de peste 139.000 de români şi-au petrecut în acest an Crăciunul în diverse destinaţii din ţară, unde au cheltuit pe cazare, masă şi distracţie aproximativ 18 milioane de euro. Din calculele FPTR, cheltuiala medie a turiştilor care au preferat destinaţiile interne a fost de aproximativ 570 de lei pe sejur, doar pentru cazarea şi mesele incluse în pachetele turistice, în creştere cu 14% faţă de anul trecut. Cheltuielile suplimentare, cu drumul şi distracţia, au fost în medie, de 500 lei pe sejur, pentru fiecare turist”, precizează FPTR, intr-un comunicat.

Anul acesta, Crăciunul şi Revelionul sunt ultimele oportunităţi turistice pentru românii care deţin vouchere de vacanţă şi care expiră până la sfârşitul anului. Astfel, mai mulţi români au ales să petreacă sărbătorile în ţară, observându-se o creştere de 14% a numărului de turişti în destinaţii interne.
„Datorită faptului că, în acest an, Crăciunul a fost imediat după weekend şi Guvernul a acordat zile libere personalului bugetar, cererea a fost mai mare, cu atât mai mult cu cât mulţi români au profitat de primirea voucherelor de vacanţă şi au ales să-şi petreacă cele cinci zile libere departe de casă”, a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedinte executiv FPTR.

Muntele și pensiunile rurale atacție maximă
Cele mai solicitate structuri de cazare în această perioadă au fost pensiunile rurale, unde gradul de ocupare a depăşit 90%, fiind cazaţi aproximativ 55.000 de turişti. Cele mai căutate destinaţii în mediu rural au fost Bran, Maramureş, Bucovina şi zona Sibiului.
În privinţa tarifelor, acestea au variat între 350 şi 800 de lei/persoană, în funcţie de destinaţie şi preferinţele fiecărui turist.Nerabdatori de inca o tura pe partie
În staţiunile montane au fost aşteptaţi de Crăciun aproximativ 24.000 de turişti. Pârtiile amenajate de pe Valea Prahovei şi din celelalte staţiuni montane au fost pregătite pentru schiorii şi amatorii de snowboard, precum şi pentru copiii dornici să se dea cu sania.
În aceasta zonă, tarifele s-au situat între 500 şi 900 de lei/persoană, în funcţie de gradul de confort, serviciile oferite şi numărul de zile de sejur.

În topul preferinţelor au fost și staţiunile balneare.
Acestea au fost preferate de aproximativ 25.000 de turişti datorită gamei extinse de servicii, majoritatea optând pentru relaxarea la centrele spa sau la piscină.

În ceea ce priveşte tarifele percepute, acestea au fost cuprinse între 500-750 lei de persoană pentru 3 zile, la un hotel de 3 stele.
Ca şi anul trecut au existat români care au ales să petreacă sărbătoarea Crăciunului în străinătate, în diferite destinaţii exotice, cu climă caldă, sau în city break-uri în ţările europene.

Cele mai căutate destinaţii din Europa au fost staţiunile de schi din Austria, Bulgaria, Elveţia sau Franţa, însă pe lângă sporturile de iarna, acestea au atras turişti şi prin Târgurile de Crăciun şi evenimentele cu tematică.
Ca destinaţii exotice, majoritatea românilor au ales Dubai, Egipt sau Maroc. Pentru astfel de vacanţe tarifele au început de la 500 de euro până la 3.000 de euro/persoană, în funcţie de cerinţele fiecărui turist.

Potrivit FPTR, datele sunt aproximative, au fost obţinute pe baza estimărilor furnizate de membrii Federaţiei şi a sondajului aplicat unui număr semnificativ de operatori din turism.

3 404

Ordonanța din domeniul fiscalității a stârnit multe controverse. Bursa a reacționat pe fondul acestui scandal, generând o pierdere de peste 1 miliard de euro pentru băncile și companiile din sectorul energetic listate.
Toți au reacționat, de la reprezentanții companiilor vizate de noile impozite și până la președintele republicii.

Ministrul Orlando Teodorovici l-a taxat pe Iohannis, numindu-l președintele bogaților.
Pe mine nu mă deranjează o atare etichetă, dacă am vorbi de 20 de milioane de bogați și nu doar de câteva sute de mii. Cred că asta ar trebui să facă și Guvernul și președintele țării, să implementeze acele politici economice și fiscale care să aducă prosperitate pentru toți românii.
Întrebarea fundamentală la care trebuie să găsim un răspuns onest este dacă se impun astfel de măsuri fiscale. Răspunsul este da, câtă vreme companiile vizate de majorări de taxe și impozite au avut, în ultimii 20 de ani, un comportament neloial în relația cu statul român.

Multe companii dețin cvasi-monopol în sectoarele cheie ale economiei românești
E o realitate, companiile străine dețin 51% din cifra de afaceri a României și care, anul trecut, a depășit 1.300 miliarde lei. Companiile cu capital străin au poziții de cvasi-monopol în sectoarele cheie ale economiei românești: industrie bancară, asigurări, metalurgie, construcții de mașini, comerț modern, energie, telecomunicații.
Deși toate aceste companii au cifre de afaceri de ordinul sutelor milioanelor de euro, chiar miliarde de euro, an de an, raportează pierderi sau profituri foarte mici. Așa se face că:

soldul profitului net, raportat de firmele străine, în perioada 2008-2014, a fost de doar 2,5 miliarde lei,
* soldul profitului net raportat de firmele românești, care activează în sectoare periferice ale economiei, a fost de 22 de ori mai mare, respectiv 55 miliarde lei.

În 2015, odată cu măsurile adoptate de Guvernul Tudose, firmele străine au raportat un profit mai mare, respectiv 9 miliarde lei, dar și firmele românești au raportat un profit de trei ori mai mare, respectiv 27 miliarde lei. Concluzia: firmele străine și-au făcut un obicei în a-și optimiza fiscal profitul.
Pe prețuri de transfer și pe alte inginerii financiare, companiile străine externalizează, în fiecare an, profituri de peste 5 miliarde euro.
Capitalul românesc, atât de discriminat de statul român în ultimii ani, rămâne în țară, finanțează bugetul și economia reală. Impozitul pe profit, plătit de cele peste 600.000 de firme înregistrate în România, reprezintă sub 2% din PIB.
În 2015, la un PIB de 758 miliarde lei, companiile au plătit un impozit pe profit de 15,4 miliarde lei.
În 2017, la un PIB de 842 miliarde lei, firmele au plătit un impozit pe profit de doar 14,7 miliarde lei, adică 1,7% din PIB. Deci iată că la un PIB în 2017 mai mare cu 84 miliarde lei decât în 2016, statul colectează un impozit pe profit mai mic.

A fura statul – sport național
Doar în România se poate întâmpla o atare anomalie. România este țara din Uniunea Europeană cu cea mai mică pondere a impozitului pe profit din PIB și cu cel mai mic grad de colectare al veniturilor bugetare. Deși vorbim de o fiscalitate rezonabilă, avem cu toții prostul nărav de a fura statul. În realitate, ne furăm pe noi înșine. Pentru că evazionăm, pentru că denaturăm baza impozabilă, pentru că optimizăm fiscal profitul, statul este sărac. Noroc cu impozitul pe salarii, care, deși e cu 6 procente mai mic decât impozitul pe profit, aduce de două ori mai mulți bani la buget, respectiv 30 miliarde lei.
Dar acești bani, împreună cu cei colectați de stat din TVA și accize, nu pot acoperi toate găurile de la buget și toate nevoile de dezvoltare ale României. Impozitele datorate statului reprezintă o obligație legală și morală în sarcina fiecărui contribuabil.

Impozitul pe cifra de afaceri nu a ucis pe nimeni
De la 1 ianuarie, toate societățile cu până la 1 milion euro cifră de afaceri, adică peste 450.00 de firme, plătesc un impozit de 1% din cifra de afaceri. IMM-urile sunt motorul dezvoltării economice a României. Și iată că nicio firmă nu s-a plâns de această schimbare de regim fiscal, de trecerea de la un impozit de 16% din profit la 1% din cifra de afaceri.
E normal ca marile companii, care au cifre de afaceri de ordinul sutelor milioanelor de euro, să plătească un impozit mai mare, un 2-3% din cifra de afaceri, câtă vreme au refuzat, timp de zeci de ani, să plătească impozit pe profit.
Companiile din sectorul energetic operează cu o EBITDA medie de 35%. Hidroelectrica, de exemplu, are o EBITDA (profit operațional) de 73% din cifra de afaceri. OMV Petrom are o cifră de afaceri de peste 3 miliarde euro anual și un profit de peste 1 miliard euro. 3% impozit pe cifra de afaceri înseamnă 30 milioane euro. Deci le mai rămân și austriecilor un miliard de euro profit.
Companiile energetice au mai avut o taxă similară, introdusă în 2015, de 1% din valoarea construcțiilor, cunoscută și ca taxa pe stâlp. Și nu a murit nimeni. Și EON, ENEL, ENGIE, Moll, OMV Petrom, Romgaz, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Lukoil au raportat un profit cumulat de câteva miliarde de euro.
Aceeași situație o avem și în cazul companiilor din comunicații care au cifre de afaceri de miliarde de lei și profit pe măsură. Impunerea unor taxe procentuale de 2-4% din cifra de afaceri la momentul acordării licențelor de comunicații mobile poate să fie o măsură care să echilibreze raportul dintre stat și acești operatori. Ca o idee de principiu, relația statului cu agenții economici trebuie să fie una de câștig pentru ambele părți, o relație win-win și nu win-loss.
Sursa: DCNews.

0 387

Patru-cinci protestatari de meserie și-au tras vestă galbenă și au ieșit în fața Parlamentului pentru revocarea lui Dragnea. Din perspectiva propriului lor interes ar fi o greșeală imitarea tehnicii Je suis Charlie, adică afișarea vestelor galbene de către “rezistenți”.

Elitele europene a căror susținere o invocă aprinzând lanterna telefonului mobil nu sunt încântate nici de cerintele, nici de metodele folosite de protestatarii francezi. De unde n-are Dragnea norocul ca în Piața Universității să iasă toți cu veste galbene. Cum s-ar mai umple de ridicol parlamentarii PPE și ALDE care au votat rezoluția, încercând să explice diferențele dintre cele două mișcări de protest…

Culmea este că au dreptate. Să dăm la o parte retorica electorală și să ne limităm la actorii sociali care susțin forțele politice aflate de-o parte și de alta a baricadei. În stradă se află, atât la Paris, cât și la București, mai ales tineri. Numărul protestatarilor, raportat la populație, este cam același. Cine cu cine se luptă?
Oricât ne-am ascunde după cuvinte, oricât am încerca să personalizăm conflictul, limitându-l la Macron, Dragnea,Trump… este o luptă între două categorii, dacă nu chiar între două clase sociale. De o parte, câștigătorii erei postindustriale, de cealaltă pierzătorii. Evident, superbogații a căror avere a crescut spectaculos în ultimul deceniu nu ies în stradă. În lumea normală, cel puțin. Dar, pot exista excepții-șeful unei bănci din România, de pildă. Dar, la periferie ciudățeniile trec aproape neobservate.

Marele capital are, însă, un aliat care se poate mobiliza rapid, pe rețele sociale, și care câștigă, cel mai adesea, pe frontul comunicării publice (stabilește agenda, impune direcția, influențează decisiv climatul de opinie). Vorbim de cei pe care David Brooks i-a numit “Bobo”-Bourgeois Bohemian, sau cum am spune noi, rebelii burghezi. Aceștia au un venit peste medie, slujbe în bănci, IT, servicii, mass media, industriile creative, marile corporații. Ei păstrează în parte spiritul rebel al anilor 60 (mai ales în ceea ce privește vestimentația sau hobby-urile), dar se uită cu dispreț la muncitori și nu doresc să piardă din bunăstarea obținută recent că să contribuie la solidaritatea socială.

De cealaltă parte este muncitorimea care l-a votat pe Trump sau pensionarii care îl votează pe Dragnea. În vreme ce piața globală a muncii îi pune în competiție cu muncitorii din China sau Vietnam, aducându-le veniturile la nivelul acestora, prețul caselor sau costul vieții îi pune în competiție cu așa numiții Bobo, făcându-le extrem de dificilă supraviețuirea.

Cu alte cuvinte, frapuciniștii, oamenii pentru care dilema este dacă mai mănâncă și un croissant alături de un frapuccino cu înghețată de mango, se bat în stradă cu fomiștii, oamenii a căror dilemă este dacă mai mănâncă.
Polarizarea socială, accelerată de criza din 2008-2009, marile decalaje, ritmul infernal al automatizării, care aduce o creștere fără putință de oprit a numărului celor defavorizați sunt cauzele unei explozii sociale de proporții. Migrația, populismul, frenezia new-media sunt doar catalizatorii acesteia.
Din perspectiva acestei mișcări tectonice planetare nu mai contează că la București ies în Piață tinerii care au un loc de muncă bine plătit, iar la Paris tinerii șomeri. Problema, nici în România, nici în Franța nu poate s-o rezolve Jandarmeria.

Autor: Val Vâlcu

CorectNews 

Guvernul format din PSD și ALDE a propus ca, de la 1 ianuarie 2019, să se aplice instituţiilor financiar-bancare o taxă denumită ”taxa pe lăcomie”, în cazul în care ratele ROBOR la 3 şi 6 luni depăşesc o anumită valoare, impactul acestei măsuri putând ajunge la trei miliarde de lei.

După lansarea acestui proiect s-a dezlănțuit un uragan în presă și pe Facebook.
Brusc, presa românească, influencerii și grupurile de postaci, au început să-și dovedească utilitatea. Anii în care băncile au investit în PR și mass-media acum dau roade. Guvernul propune un proiect legislativ în detrimentul băncilor dar bun pentru România și pentru cetățenii ei iar o mare parte din presă plânge de mila băncilor și atacă guvernul.
Este atât de evidentă această campanie de PR încât provoacă greață. Brusc, aflăm din presă că românii iubesc băncile, că acele instituții care i-au lăsat pe drumuri în 2012 se află în topul preferințelor deși încredere în Biserică scade.

Vine recesiunea
Din 2016, după ce PSD a câștigat alegerile, la fiecare 3 luni, este anunțată o nouă criză financiară. Ba ne anunță domnul Cîțu de la PNL, ba cei de la USR, ba rapoarte ale unor instituții financiare sau chiar președintele țării care spune alarmat că nu mai sunt bani de pensii și salarii.
În tot acest timp economia românească crește. Agricultura se dezvoltă, salariile cresc dar presa e prea ocupată să observe cei 6-7 protestatarii din Piața Victoriei și să-l filmeze pe Mălin Bot.
Această amenințare constantă cu recesiune ne arată că românii au suferit cumplit în timpul crizei economice. În parte din cauza unui guvern care a făcut experimente sociale pe propriii cetățeni dar și din cauza băncilor care la adăpost unor legi învechite și-au bătut joc de români.
Criza economică e anunțată zilnic la TV fără fundamente reale. Această politică editorială sprijinită de bănci și de liderii Opoziției nu face decât să scadă ratingul de țară al României și să ne afecteze poziția de negociere cu FMI sau Banca Mondială.
Noua religie e banul iar băncile sunt lăcașe de cult
În curând vor apărea bancheri îmbrăcați în costume scumpe care ne vor spune că doar un credit scump și pe termen lung ne va asigura mântuirea.
În prima fază vom râde, apoi vom înjura dar atunci când toată lumea își va cumpăra măcar doi ani în grădina Edenului vom merge și noi la bancă. Chiar dacă nu credem, o vom face din conformism sau jenă față de prieteni și cunoscuți.
Până atunci, la marea reformă, să stăm cuminți și să nu uităm să iubim băncile.Autor: Alexandru David

0 246
România a depășit Bulgaria, Ungaria și Croația în ceea ce privește clasamentul statistic al bunăstării, potrivit celor mai recente date publicate de biroul european de statistică Eurostat.
Clasamentul este realizat pe baza Consumului Individual Efectiv (CIE), un indicator care măsoară statistic bunăstarea materială populației.
Potrivit Eurostat, Consumul Individual Efectiv este format din bunuri și servicii efectiv consumate de indivizi, independent de faptul că aceste bunuri și produse sunt cumpărate și plătite de gospodării, de stat sau de instituții cu scop nelucrativ. În comparațiile internaționale este considerat recomandabil, deoarece nu este influențat de faptul că modul de organizare a unor servicii importante consumate precum sănătate și educație diferă foarte mult în funcție de state.
Datele, valabile pentru intervalul 2015 – 2017, arată că România a înregistrat cea mai mare creștere din punct de vedere al CIE: 68% din media UE în 2017, față de 58% în 2015.
Creșteri importante au fost înregistrate în Lituania (88% vs. 83%) și Cehia (82% vs. 78%).
România rămâne însă în continuare în grupul celor cinci state membre care înregistrează un CIE pe locuitor cu peste 30% mai mic decât media UE.
În ceea ce privește PIB-ul pe locuitor, România rămâne în continuare pe penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, cu 62% față de media UE.Situația în UE
În 2017, CIE pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard s-a situat, în rândul statelor membre, între 54% din media Uniunii Europene în Bulgaria 132% în Luxemburg.
Aceste date se bazează pe paritatea puterii de cumpărare revizuite, precum și pe ultimele date ale PIB-ului și populației.
Zece state au afișat în 2017 un CIE pe locuitor superior mediei UE. Nivelul cel mai ridicat din UE se înregistrează în Luxemburg, cu 32% peste media UE, în fața Germaniei (22% peste media UE).
Aceste țări sunt urmate de Austria, Danemarca și Marea Britanie, cu nivele între 15% și 20% peste media UE, și de Belgia, Finlanda, Olanda, Suedia și Franța, cu nivele de circa 10% peste media UE.
În 13 state membre, CIE pe cap de locuitor variază între media UE și 30% sub această medie.
În Italia, Irlanda și Cipru, nivelele sunt cu mai puțin de 10% sub media UE, în timp ce în Spania, Lituania, Cehia și Portugalia se situează între 10% și 20% sub media UE.
Malta, Slovenia, Grecia, Polonia, Slovacia și Estonia se poziționează între 20% și 30% sub această medie.
Cinci state membre înregistrează un CIE pe locuitor cu peste 30% mai mic decât media UE. În Letonia, România, Croația și Ungaria nivelurile sunt între 30% și 40% sub medie, în timp ce Bulgaria are un CIE pe locuitor cu peste 40% sub media UE.
În ultimele trei ani, CIE pe locuitor, exprimat prin raport la media UE, a rămas relativ stabil în majoritatea statelor membre.
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Luxemburg (132% în 2017, față de 140% în 2015), Austria (117% vs. 121%), Olanda (111% vs. 115%) și Suedia (109% vs. 113%).Sursa: Eurostat & HotNews.ro

 Ce avea Cuza cu averile Bisericii şi cum a confiscat avuţia sutanelor de lux: „Unui călugăr nu-i trebuie palate, ci o chilie mică, în care să se culce jos, pe rogojină”
Cuza preciza că „toate averile mânăstireşti din România sunt şi rămân averi ale statului, veniturile lor aparţinând bugetului”. Într-un mesaj către ministrul de externe otoman căruia îi explica raţiunea
secularizării, Alexandru Ioan Cuza i-a scris: „În această chestiune Alteţă, eu nu sunt principele românilor, sunt România însăşi.”

Secularizarea averilor mânăstirești adoptată în 1863,  Biserica Ortodoxă Română a luat ființă în anul 1872,  BOR s-a înființat după 9 ani de la secularizare… și azi ei ne cer averile înapoi.
Care  averi sfinția voastră? Preafericiților, biserica voastră nici nu exista la vremea aia. „Dezbaterea şi adoptarea legii secularizării averilor mânăstireşti a reunit pe deputaţi în jurul unei acţiuni de multă vreme aşteptată. Domeniile mânăstirilor au fost acumulate de–a lungul timpului prin daniile domnilor şi boierilor.
Un număr mare de moșii fuseseră închinate mânăstirilor de la muntele Athos, patriarhilor şi altor organizaţii religioase din Orientul Ortodox, astfel că avea loc o mare scurgere de venituri către aceste fundaţii bisericeşti din afara ţării care îşi delegau reprezentanţi pentru a gestiona ca egumeni sau a strânge veniturile realizate pe moşiile mânăstirilor închinate”,
a explicat, profesorul de istorie Ionela Lepărdă, din cadrul Liceului „Emil Racoviţă” Vaslui.
„Un sfert din bogăţia ţării aparţinea clerului”
Iniţial a fost discutată doar secularizarea averilor mânăstirilor închinate dar ulterior prin legea din 13/25 decembrie 1863 au fost trecute în proprietatea statului toate averile mânăstireşti din România. Un sfert din teritoriul ţării a devenit patrimoniul statului ceea ce a mărit suprafaţa de care dispuneau autorităţile pentru viitoarea împroprietărire. În text erau cuprinse aşadar mai întâi averile aşa-ziselor mânăstiri închinate puse de ctitorii lor sub ascultarea Patriarhilor Orientului pentru a le asigura o mai bună gospodărire şi un  prestigiu sporit. În Muntenia aceste bunuri reprezentau 11,14% adică a noua parte din teritoriul naţional, iar în Moldova 12,16%. Adăugând şi suprafeţele deţinute de mânăstirile pământene rezultă un total de 25,6 % din suprafaţa agricolă. Practic un sfert din bogăţia ţării aparţinea clerului, iar din aceasta o parte importantă era destinată a servi intereselor străine ţării.
Istoricii din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României relatează despre o întâmplare a lui Alexandru Ioan Cuza, în urma căreia, Arimandritul Nil, ultimul egumen grec al Mânăstirii Floreşti, din judeţul Vaslui a fost determinat să părăsească administraţia egumenică. Relatarea are la bază un memoriu al fostului „băet” de casă al Arhimandritului Nil, Gheorghe Drob, şi se regăseşte în paginile cărţii dedicate Mânăstirii Floreşti de preotul Ion Antonovici. Arhimandritul Mânăstirii Floreşti, era apreciat ca un bun administrator, drept care este numit şi inspector bisericesc al mânăstirii Cotroceni, pentru a controla eficient avuţia acesteia, în folosul Sfântului Munte.
„Într-o zi de vară, Cuza Vodă vizitează Complexul Cotroceni, însă Arhimandritul Nil, deşi ştia de intenţia domnitorului, a plecat în Bucureşti, lăsându-l pe feciorul de casă să-l întâmpine pe acesta şi să-I raporteze ulterior totul. Cuza Vodă soseşte pe la orele trei după amiază cu o mare suită de civili şi militari şi trage alături, la celălalt palat, aflat la 50 de metri de „palatul egumenesc”, mânăstirea fiind în centrul celor două palate domneşti de vară. Domnitorul se aşează pe o canapea aflată în balcon, iar membrii anturajului domnitorului sunt dispuşi pe scaune în jurul lui. Aghiotantul domnesc îi porunceşte băiatului de casă, autorul memoriului, să-i servească cu apă rece şi dulceaţă. Acesta se execută numaidecât şi îi omeneşte pe oaspeţi cu dulceaţă orânduită în veselă de argint aurit, de mare preţ.
Privind cu atenţie paharele şi linguriţele din metal preţios, domnitorul face următoarea remarcă: „oare cu acest lux se cuvine a se servi de ele un călugăr”. Potrivit relatărilor fostului slujitor, domnitorul l-a sfătuit pe Arhimandritul Nil să elibereze Palatul egumenic de la Cotroceni, invocând că nu are nevoie de palate, ci de o chilie mică şi o rogojină.
 „Chiar dacă cel chestionat pare intimidat de autoritatea sa, principele continuă în nota discuţiei: „Măi, băete, să-i spui stăpânului tău că unui călugăr nu-I trebue palate Domneşti, ci o mică chilie, în care să se culce jos pe-o rogojină şi sub cap o piatră în loc de pernă”. La urmă, când trebuia servită cafeaua, Cuza Vodă refuză categoric pretextând că „noi Românii nu voim cafele greceşti”.
Reîntors la „palatal egumenesc”, Arhimandritul Nil ascultă raportul cu privire la vizita lui Cuza Vodă şi, cu mare amărăciune, porunceşte eliberarea „palatului egumenesc”. A doua zi (20 iunie 1862), foarte devreme, tot „bagajul” a fost încărcat în şase căruţe şi transportat în camerele din palatul Şerban Vodă. Ierarhul grec mai zăboveşte un timp în Bucureşti în încercarea zadarnică de a face presiuni asupra principelui Alexandru Ioan Cuza.
Într-o seară, adânc mâhnit şi fără speranţă, i se confesează băiatului de casă, spunându-i: „Ce gândeşte domnitorul vostru Român de zdruncină pe unul ca mine, cunoscut în toate împărăţiile? Şi să ştii tu, măi băete, că am putere să-l fac să-şi piardă domnia; dar nici odată un mic Domnitor Român nu-şi va însuşi averile mânăstirilor închinate sfântului Munte şi sfântului Mormânt. Dumnezeu nu-i va ajuta!”.
La câteva săptămâni distanţă, bunurile Arhimandritului Nil din palatul Şerban Vodă din Bucureşti au fost inventariate şi rechiziţionate de către statul român. Odată cu acele bunuri au fost confiscate şi hrisoavele moşiilor mânăstireşti închinate sfântului Munte Athos aflate în posesia egumenului grec.
Ca urmare a secularizării averilor mânăstireşti, Arhimandritul Nil a plecat pe Muntele Athos, unde a fost înălţat la rangul de arhiereu, respectiv mitropolit al Pentapolei.
Despre proasta părere avută de Cuza Vodă despre călugării greci au circulat mai multe legende. Una dintre ele reluată de ziarul „Facla”, în 1930, a fost reprodusă de Octav Gorescu în lucrarea „Văcăreşti mânăstire. Văcăreşti penitenciar”.

 „Când Domnitorul Cuza s-a urcat pe tron”, spunea legenda, „a rămas îngrozit de jafurile călugărilor ce-i momeau prin felurite meşteşuguri pe credincioşi ca să lase averile lor danii mânăstirilor. Călugării trăiau aici ca în paradis. Pivniţele erau pline de vinurile cele mai delicioase, arhondăriile cu mâncările cele mai alese. Ei formau un fel de stat în stat şi nimeni nu le putea cere vreo socoteală despre ceea ce făceau. Erau fără nicio milă faţă de cei nevoiaşi. Când un călător înnopta pe drum şi se oprea la poarta unei mânăstiri ca să ceară mâncare şi adăpost, era izgonit cu cruzime. Acei care adunau averi, speculând naivitatea credincioşilor, erau de-o zgârcenie extraordinară faţă de nenorocitul călător care implora cu lacrimi în ochi găzduirea peste noapte sau un blid de mâncare”.
Atunci, Cuza a pus la cale una dintre „excursiile” sale incognito.
Deghizat în călător ostenit de drum, a bătut pe înserate la poarta unei mânăstiri, cerând găzduire. A fost refuzat. Mânios, domnitorul s-a întors în fruntea unui corp de oaste, care aştepta tupilat într-o pădure din apropiere. Cuza mai adusese cu sine şi o ceată de pungaşi. Tot alaiul a intrat în mânăstire. „Domnitorul intră prin chilii şi înşfăcă pe fiecare călugăr de gât, scoţându-l afară şi introducând în locul lui un hoţ sau pungaş, însoţind această schimbare de persoane cu următoarele cuvinte: «Hoţi scot de aici şi tot hoţi introduc!»”.
Astfel, unele mânăstiri au fost transformate în temniţe. Cel mai cunoscut exemplu este Văcăreştiul (foto sus).

Se pare că rețeta folosită e următoarea:

  1. Aranjezi imediat după lovitura de stat (pe care fraierii o s-o numească multă vreme revoluție) să vină la conducere niște fraieri pofticioși care pentru un tablou în plus și-un cont în Elveția sunt dispuși s-o vândă și pe mă’sa crăcănată deja…
  2. Le spui proștilor că industria lor chimică e de căcat, că sunt înapoiați rău și le promiți două bax-uri de Bonibon dacă te lasă s-o manageriezi tu, faci privatizare Mebo până le piere cheful de întreprinzător
  3. Le iei băncile și apoi le instruiești să le dea fraierilor credite căcălău cu buletinul pentru orice, apartamente, mașini (produse tot de tine, în vest), smartfoane, cizmulițe dă vară, alte acareturi la Mall, le dai cât de mult pot ei hali căcat monden din reviste gen Click și Libertatea, emisiuni „care te râzi” cu Capatos, Acces din rect și „Fraierii are talent dacă și câinii are talent”. Aici nu trebuie să precupețești vreun efort, că dacă fraierii n-au ce comenta la muncă, s-ar putea, ai dreacului, să se apuce de făcut ceva și asta nu e bine
  4. Le spui fraierilor că s-ar putea să-i atace nepoții lui Gingis Han, că trebuie musai să intre într-o alianță armată, le iei armata din țară, să nu cumva să o folosească vreunu’, Doamne-ferește, la păzit infrastructura feroviară și combinatele de furat și de evaziunea fiscală cu produse petroliere și-o trimiți cică la instruire cât mai departe, la unde a înțărcat mutu (nu fotbalistul) iapa, prin Afganistan, să-l apere pe dracu’ de tac’su. În prealabil le desființezi și diviziile de geniu, alea cu care fraierii au construit Transfăgărășanul, să nu-i încurce cumva pe cei de la Lena Construciones, în cele 24 de luni cât se screm să construiască un amărât de pasaj
  5. După ce le-ai făcut fraierilor burta mare de chipsuri, bere și Orice-Cola și-ai obișnuit pițipoancelor fraierilor că nu mai poa’ să trăiască dacă părul lor „n-are volum”, începi să racolezi forța de muncă și-o aduci la tine în țară unde-o plătești cum se cuvine, și din ăia de high-tech dar și căpșunari. Asta din două motive, ca să scazi presiunea șomajului de pe umerii guvernanților, să nu care cumva să le dea prin gând să facă locuri de muncă și ca să fii sigur că fraierii, dacă vor să deschidă iar vreo uzină, să lucreze doar cu pensionarii, ăia care se încăpățânează să mai trăiască după toate reformele în sănătate sau cu puștanii care au terminat bacalaureatul și care nu știu nici să schimbe vreo siguranță însă manevrează la perfecțiune smarfonu’Imagini pentru romania colonie
  6. Ignori complet (ba chiar îi dai și două peste bot) specialiștii care încearcă să-i lămurească pe conducătorii fraierilor că avem o groază  de rezerve pe care toți se fac că nu le văd (vezi aici )
  7. Pune-i pe reprezentanții fraierilor să semneze înțelegeri europene că trebuie musai să se transforme în paradisul energiei verzi, pune-i să ridice moriști de vânt peste tot și să plătească toate investițiile astea în timp ce termocentralele și hidrocentralele lor se duc pulii de suflet ( vezi aici articol detaliat )
  8. Dacă le-a mai rămas fraierilor cumva vreo urmă din industria chimică, de-alde OltChim cumva, bag-o în faliment, ca să fii sigur că țara asta nu mai are nevoie de gaze naturale decât puțin pentru brichetele fumătorilor și cât să se încălzească fraierii iarna
  9. Te faci că faci niște prospecțiuni (aiurea, tu știai de mult ce-i acolo) prin Marea Neagră și afli că poți scoate de acolo la gaze naturale de n-are ce să facă toată România cu ele ( vezi aici ).
  10. Prostești pe proști zicându-le că le pune Dumnezeu mâna în cap și-o să treacă pe la ei o mare conductă, Nabucco, care ar urma să-i aprovizioneze cu gaz natural ieftin (la ce dracu’ le-o mai fi trebuind, nu știu)
  11. Liberalizează prețul la gaze pe piața internă (că industrie care să mai profite de chestia asta nu mai există) pentru ca nu cumva să guițe vreun fraier atunci când o să le dai gazele pe piața externă la ce preț vrei tu.
  12. Ce să vezi, când începe Exxon să scoată gazu’ din Marea Neagră, țop, o să fie pe-aproape și-o conductă să-l trimită în afară, că în România el mai e la fel de util românului precum îi este mortului util un abonament la sala de forță. Și iacătă ce frumos devine România exportatoare de gaze naturale, alea pe care Putin le dădea cam scump vesticilor care o să le ia acum mai ieftin de la niște fraieri!

0 374

Pentru a rezolva problema locurilor de muncă și anul viitor încă 2000 de elevi se vor pregăti în școlile profesionale. Ho RE CA și construcțiile de mașini rămân domenile cele mai solicitate de angajatorii brașoveni

Atât companiile străine cât și cele cu capital românesc care funcționează pe raza județului au continuat și în 2018 proiectele investiționate demarate anii trecuți.
Pentru a rezolva problema locurilor de muncă și anul viitor încă 2000 de elevi se vor pregăti în școlile profesionale. Ho RE CA și construcțiile de mașini rămân domenile cele mai solicitate de angajatorii brașoveni.

Brașovul a rămas și anul acesta unul din orașele magnet ale economiei românești; mare parte din firmele care activează aici și-au mărit capacitățile de producție sau de depozitare.
Din păcate, spune Silviu Costea, președinte CCI Brașov, lipsa infrastructurii care dezavantajează Brașovul a făcut ca toate aceste firme să-și amâne investițiile.

Principala problemă a agenților economici a rămas și anul acesta forța de muncă. Firmele își găsesc cu greu angajați disponibili dar și mai greu personal calificat. De aceea și anul școlar viitor mulți elevi se vor pregăti în școlile profesionale.
Potrivit lui Silviu Costea, toate cererile agenților economici au fost satisfăcute de planul de școlarizare pentru anul viitor de către inspectoratul școlar.

Cea mai importantă investiție din acest an la Brașov aparține unui grup elen care a alocat 20 de milioane de euro pentru o nouă linie de producție în fabrica pe care o deține la Brașov și a lansat un nou brand.
Investiții majore au fost și domeniul automotive dar și în noi depozite de producție dar și de carte sau produse naturiste.

Vifor Rotar

0 310

Cum trebuie să te protejezi la locul de muncă? Cum ar trebui să te porți cu angajatorul pentru a avea cât mai mult de câștigat? Care sunt drepturile unui angajat?

Cum trebuie să te protejezi la locul de muncă? Cum ar trebui să te porți cu angajatorul pentru a avea cât mai mult de câștigat? Care sunt drepturile unui angajat? Sunt doar câteva din răspunsurile pe care zeci de elevi brașoveni l-au aflat de la inspectorii de muncă în cadrul unui proiect pilot implementat și în județul Brașov.
AVE – ASTA VREAU EU!” este proiectul educațional derulat la nivel național susținut de Inspecția Muncii pentru a-i ajuta pe elevi în orientarea în carieră spre diferite meserii și de a conștientiza comportamentul preventiv în mediul de muncă al viitorului lucrător.

Potrivit lui Adrian Reit, inspector șef ITM Brașov, scopul proiectului este acela de a participa la crearea unei culturi a prevenției în rândul elevilor, care vor ajunge în cele din urmă în câmpul muncii.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Brașov s-a implicat in derularea proiectului alături de 3 școli gimnaziale, 5 și 11 din municipiul Brașov și de 3 agenți economici.

Elevii au simulat practicarea unei meserii pe parcursul unei zile, la un loc de muncă organizat. S-au familiarizat cu cerințele din domeniul securității și sănătății în muncă, au învățat ce înseamnă utilizarea echipamentelor de protecție și au participat și la o lecție pe tema acordării primului ajutor.

Ultima etapă a proiectului a presupus un concurs de creație artistică ce a fost găzduit la Colegiul Național Dr Ioan Meșotă.
La finalul proiectului elevii au primit diplome de participare iar cele mai bune lucrări au fost premiate.

Vifor Rotar

0 390
Reacție fără precedent a OMV Petrom: Este pusă în pericol securitatea energetică/ Producția de gaze va scădea în mod abrupt, iar importurile, semnificativ mai scumpe, vor crește
Daca joi, în Parlamentul României, Moțiunea de cenzură a opoziției împotriva Guvernului Dăncilă nu va trece și în palatul Victoia va rămâne tot locatarii actuali, va fi „prăpăd” pentru băci si pentru cei care pun pumnul in gura românului cu presiuni asupra prețului la gaze, electricitate sau a credite. Cu cât îl vom vedea pe Klaus Iohannes mai nervos si mai furios pe măsurile guvernului (așa cum a ieșit miercuri cu declarații) cu atât va fi mai bine pentru români.
OMV se plânde de securitatea energetică a românilor,
Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la noile măsuri fiscale anunţat de Ministrul Finanţelor pe 18 decembrie va avea un puternic impact negativ asupra sectorului energetic din România: asupra securității energetice, asupra locurilor de muncă şi investiţiilor, arată compania OMV Petrom printr-un comunicat de presă.
Este o reacție fără precedent a companiei. Până acum, reacțiile OMV Petrom legate de diferite acțiuni ale statului erau mult mai slabe, chiar dacă era afectată compania, iar uneori lipseau.

Dacă vor fi implementate, măsurile vor arunca piaţa de gaze din România înapoi în timp cu cel puţin 10 ani, la stadiul de piaţă reglementată şi departe de a fi liberalizată, spune OMV Petrom (in foto structura actionariatului).
Producția de gaze din România ar scădea în următorii ani ca urmare a reducerii investițiilor.
Prețul stabilit artificial la 68 de lei/MWh pune în pericol proiecte importante de investiții din domeniu.

Compania precizează că importurile de gaze ar crește, cu impact puternic asupra securității energetice a României și cu creșterea prețului la gaze în viitor. În lipsa investiţiilor, producţia internă de gaze naturale este de așteptat să scadă în mod abrupt, iar diferenţa ar fi acoperită de importuri suplimentare de gaze, care sunt semnificativ mai scumpe.
Prețul de 68lei/MWh nu este stabilit chiar artificial, ci este un nivel stabilit de comun acord (stat – companii) și asumat de OMV in 2016.
Vlad T.

0 308

Din surse Constantin Niță, Dan Șova și  Rudel Obreja  au fost eliberați.
Dan Șova și Constantin Niță au fost puși în libertate de Curtea Supremă (ICCJ) care le-a admis, în principiu, contestațiile în anulare, formulate după de Curtea Constituțională care a decis că au fost constituite nelegal completurile de 5 judecători.
Suspendarea executării pedepselor a fost dispusă până la soluționarea definitivă a contestației, care are ca termen 21 ianuarie.
Practic se va relua judecarea dosarului/dosarelor pe o noua formulă de cinci judecători, realizata conform legii.
La numele celebre de mai sus este sigur că se va alătura, din Costa Rica, și Elena Udrea și Alina Bica.
Din câte se pare toate dosarele/procesele care au fost pe agenda completelor de cinci de la ICCJ vor fi eliberate. Motivul este constituirea ilegală a componenței completelor de cinci judecători.
Urmează și completele de trei (si la constituirea acestora a fost încălcată legea). Ce se va întâpla în zilele următoare – o catastrofă fără precedent in analele Justiției Române. Tot ce s-a judecat la ICCJ poate (va) fi contestat și procesele reluate, indiferent că sunt liberi sau în inchisoare inculpații.
Ilegalitățile comise în formarea completelor de cinci se datoreaza celor care au condus ICCJ: Livia Doina Stanciu (2010 – 2016) și Iulia-Cristina Tarcea (2016 prezent).

Dosarul Constanțin Niță:
Constantin Niță, fost președinte PSD Brașovm fost ministru al Energiei, a fost condamnat, pe 28 iunie 2018, de instanţa supremă la 4 ani de închisoare, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit bani de la afaceristul Tiberiu Urdăreanu.
Minuta instanței
Minuta încheierii nr. 212: I. Admite în principiu contestația în anulare formulată de condamnatul Niţă Constantin împotriva deciziei penale nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3157/1/2017. Fixează termen pentru soluționarea contestației în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala Secției penale, pentru când se va cita contestatorul condamnat.
II. Admite cererea de suspendare a executării sentinţei penale nr.305 din 26 mai 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2312/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3157/1/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare.
Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Niţă Constantin de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr.305 din 26 mai 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2312/1/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 118 din 28 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3157/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză. Definitivă.
Pronunţată în ședință publică, astăzi, 19 decembrie 2018.

Dosarul Dan Șova
În iunie 2016, Instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe fostul senator Dan Şova la trei ani de închisoare cu executare, în dosarul CET Govora, în carea fost acuzat de trafic de influenţă.
Minuta instanței 
I. Admite în principiu contestația în anulare formulată de condamnatul Șova Dan – Coman împotriva deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3174/1/2017. Fixează termen pentru soluționarea contestației în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala Secției penale, pentru când se va cita contestatorul condamnat.
II. Admite cererea de suspendare a executării sentinței penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți în dosarul nr. 526/1/2016, definitivă prin decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3174/1/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare.
Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Șova Dan-Coman de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 506 din 25 septembrie 2017 pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți în dosarul nr. 526/1/2016, definitivă prin decizia penală nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3174/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză.
În baza art. 275 alin. 6 Cod procedură penală, onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 40 de lei, rămâne în sarcina statului. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 decembrie 2018. Cu opinia separată, numai în sensul respingerii cererii de suspendare a executării deciziei penale nr. 108 din 20 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 3174/1/2017 formulată de contestatorul condamnat Șova Dan-Coman”

Dosarul Gala Bute (Rudel Obreja)
Pe 5 iunie 2018, Rudel Obreja a fost condamnat în dosarul Gala Bute, la 5 ani de închisoare cu executare. În același dosar a fost condamnată definitiv la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu și Elena Udrea. Udrea a depus și ea contestație în anulare după decizia CCR în cazul completelor de 5.
Minuta Instanței:
I. Admite în principiu contestația în anulare formulată de condamnatul Obreja Rudel împotriva deciziei penale nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 2303/1/2017. Fixează termen pentru soluționarea contestației în anulare la data de 21 ianuarie 2019, Sala Secției penale, pentru când se va cita contestatorul condamnat.
II. Admite cererea de suspendare a executării sentinței penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 2303/1/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare.
Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului condamnat Obreja Rudel de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 181 din 28 martie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 1532/1/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 93 din 5 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. 2303/1/2017, dacă nu este arestat în altă cauză. Definitivă. Pronunţată în ședință publică, astăzi, 19 decembrie 2018.

Horia D.R.

0 893
Sponsorizările primite ilegal de PDL, de la fundațiile germane „Hanns Seidel” și „Konrad Adenauer”. Aceleași fundații au pompat fonduri substanțiale și în ministerele vitale pentru funcţionarea statului român, în mod special în timpul guvernării PDL.
Acestea au fost restructurate, transformate și îndoctrinate prin banii dați direct de cancelarul Angela Merkel. Banii au fost însoţiţi de o acţiune de spionaj instituţional, mai exact, odată cu fondurile, instituţiile din România şi mecanismele după care acestea funcţionează au fost investigate atent de agenţi politici, care s-au folosit de orice breşă pentru a şi le subordona.
Traian Băsescu a transformat și, mai apoi, a controlat instituțiile statului de drept și viața politică a României în exterior
• „Hanns Seidel” și „Konrad Adenauer” sunt cele două fundații prin care activitățile politice ale PDL au fost plătite
Ambele fundații sunt susținute de Guvernul Angelei Merkel
• 51 de lideri ai PDL au primit bani, sub diferite forme, de la neoprotestanți
• Președintele PDL, Vasile Blaga, a fost în pelerinaj la Biserica Penticostală Philadelphia Romanian Church din SUA, pe banii lor
• Ministerele Justiției, Internelor, Sănătății și Muncii au fost restructurate, transformate și îndoctrinate prin banii dați direct de Angela Merkel
• Întregul sistem creat din banii nemților și ai pocăiților vizează distrugerea instituțiilor românești și accesul în Parlament al susținătorilor neoprotestanților

PDL, alimentat financiar prin două fundații germane, s-a extins de-a lungul Europei, înrobind instituțiile naționale intereselor de partid, manipulând opinia publică și transformând contribuțiile europene în daruri portocalii, cu destinatari înregimentați politic.
Nicio instituţie importantă din România nu funcţionează, în prezent, fără ingerinţa agenţilor politici străini, deghizați în funcţionari ai instituţiilor europene. Întreaga activitate a acestora este caracterizată printr-o atitudine de opacitate şi lipsă totală de transparenţă, propagată de la cele mai înalte niveluri ale Comisiei Europene, până la filialele din România ale celor două fundaţii.
Reprezentanţii „Hanns Seidel” în România refuză să dea detalii cu privire la proiectele recente pe care le au în desfăşurare cu anumite ministere. Reacția reprezentanților fundației germane nu a făcut decât să ne consolideze convingerea că în spatele colaborărilor din ultimii ani se ascund interese politice.
Cea mai importantă finanţare, dar şi cel mai aprig control, au fost lansate de fundaţia „Konrad Adenauer” asupra Ministerului Justiţiei. Numai în 2011, în timpul ministeriatului lui Cătălin Predoiu, Ministerul Justiţiei a primit de la Comisia Europeană 65 de milioane de lei, pentru şapte proiecte derulate atât pe pregătirea profesională a magistraţilor, cât şi pe pregătirea celor din sistemul de probaţiune. Din cele 65 de milioane de lei, Fundaţia „Konrad Adenauer” a dat MJ-ului bani pentru două proiecte.
Sumele primite din afară nu au venit fără o îndatorare a Ministerului Justiţiei, transpusă în celebrul Mecanism de Cooperare şi Verificare pe Justiţie. Ani de zile, experţi ale căror nume sunt cu obstinaţie ascunse, întocmesc rapoarte cu privire la sistemul judiciar din România, menite să dea direcţiile de funcţionare ale sistemului. Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost criticaţi în bloc, pentru că nu i-au judecat suficient de repede şi de aspru pe politicienii din Opoziţie, pentru faptele de corupţie de care aceştia erau acuzaţi. Deşi, potrivit legii, în România, judecătorii sunt independenţi şi nicio autoritate din această ţară nu le poate spune cum şi cât de repede să judece un dosar, atunci când directivele au venit de la Comisia Europeană, niciun magistrat şi nicio asociaţie a magistraţilor nu s-au revoltat.Nici măcar Consiliul Superior al Magistraturii, al cărui unic rol este de a garanta independenţa magistraţilor, nu a făcut altceva decât să urmeze cu religiozitate indicaţiile cuprinse în rapoartele de ţară. Concluziile rapoartelor MCV cu privire la judecătorii ÎCCJ au făcut subiectul unor ample dezbateri televizate, iar celor chemaţi să înfăptuiască Justiţia la cel mai înalt nivel, li s-a transmis că nu au altă cale decât să se conformeze cerinţelor europene. Una dintre cele mai vocale personalităţi în a critica judecătorii de la Înalta Curte a fost chiar Monica Macovei, europarlamentar PDL şi fost ministru al Justiţiei. Aceasta s-a bucurat din plin de susţinerea aşa-zisei societăţi civile, în fapt, o mână de asociaţii şi fundaţii create special pentru a se implica în promovarea politicii PDL-ului.
Aşa au apărut condamnările pe bandă rulantă date politicienilor, punerea celerităţii mai presus de dreptul la un proces echitabil, precum şi nerespectarea dreptului la apărare. Numele experţilor care au întocmit rapoarte de multe ori conţinând date false, precum şi pregătirea lor într-ale Dreptului, dar şi capacitatea lor de a vorbi şi de a înţelege limba română, nu au fost, niciodată, lămurite de mai-marii Comisiei Europene.
În contradictoriu cu criticile aduse judecătorilor, procurorii şi, în special, cei din DNA, care instrumentau dosarele oamenilor din Opoziţie, au fost lăudaţi constant, atât în rapoartele de ţară întocmite de aşa-zişii experţi ai Comisiei Europene, cât şi de preşedintele în funcţie, Traian Băsescu. DNA nu a fost criticată nici măcar atunci când presa a fost intoxicată de procurori, cu privire la vinovăţia şi la probele irefutabile pe care anchetatorii le-ar fi deţinut despre anumite personalităţi politice.

Una dintre cele mai evidente implicări ale Fundaţiei „Konrad Adenauer” în direcţiile de urmat pentru sistemul judiciar a fost organizarea dezbaterii privind noua strategie anticorupţie a României. Evenimentul a avut loc în anul 2011, iar membri ai Fundaţiei şi-au dat părerea despre ce anume ar trebui să conţină o strategie împotriva corupţiei, aplicată la nivel de ţară. Documentul a trecut prin Parlament, iar deputaţii şi senatorii şi-au însuşit principiile şi obiectivele acestuia.  Sponsorizările primite ilegal de PDL, de la fundațiile germane „Hanns Seidel” și „Konrad Adenauer”. Aceleași fundații au pompat fonduri […]

„Konrad Adenauer” s-a implicat nu numai la nivel decizional şi de strategie în problemele sistemului judiciar, ci şi în crearea de lideri pentru acesta. Seria de seminarii „Leaders for Justice” este sponsorizată de „Konrad Adenauer” an de an, absolvenţii de drept fiind îndoctrinaţi cu principiile şi viziunile finanţatorilor. Participanţii la aceste seminarii s-au constituit în Alianţa „LiderJust”, care îşi propune să devină unul dintre principalii catalizatori de iniţiativă în domeniul Justiţiei.

Chiar fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, a fost cel care a căutat în timpul mandatului său o colaborare intensă cu Fundaţia „Konrad Adenauer”, drept urmare, au fost susţinute de aceasta mai multe cursuri de pregătire a magistraţilor şi seminarii interdisciplinare în domeniul drepturilor omului, respectiv în cel al justiţiei pentru minori.

Modul în care instituţiile europene şi, mai ales, oamenii politici din Europa au reacţionat în momentul suspendării preşedintelui Traian Băsescu a demonstrat nu că aceştia au fost dezinformaţi, ci că sistemul creat pe banii nemţilor a făurit un stat care nu există. Astfel, absolut toţi politicienii europeni s-au revoltat împotriva „influenţării şi încălcării independenţei Justiţiei”, referindu-se la presiunile pe care le-au reclamat anumiţi judecători ai Curţii Constituţionale. Conform Constituţiei României, Curtea Constituţională nu face parte din sistemul judecătoresc.
Aşa-numiţii judecători ai acestei instituţii sunt oameni numiţi politic, şi care, neoficial, au obligaţia de a-i asculta pe cei graţie cărora au ajuns să ocupe funcţia de judecător al CCR. Comisia Europeană, dar şi lideri europeni importanţi, au pus în aceeaşi oală sistemul judiciar din România şi Curtea Constituţională, pentru a se folosi, în mod injust, de principiul european, consacrat şi în legislaţia românească, potrivit căruia judecătorii sunt independenţi şi imparţiali şi nu se supun niciunei alte autorităţi ori puteri în stat.
Reacţia europenilor nu a fost altceva decât punerea piciorului pe grumazul a opt milioane de români, care au votat demiterea lui Traian Băsescu. Presiunea politico-economică exercitată de politicienii europeni asupra Guvernului de la Bucureşti, în timpul suspendării lui Băsescu, precum şi confuzia voită între Justiţie şi Curtea Constituţională, au fost mijloacele prin care europenii s-au asigurat că tot sprijinul lor pentru preşedintele Băsescu şi oamenii lui nu a fost în zadar. Chiar dacă, în acest fel, suveranitatea României a fost făcută ţăndări.

Fundaţiile şi-au împărţit teritoriul
Dacă Fundaţia „Konrad Adenauer” a fost principalul sponsor al Ministerului Justiţiei, la celelalte ministere vitale pentru funcţionarea statului de drept şi pentru dezvoltarea sănătoasă a unei societăţi, adică Ministerul de Interne, al Muncii, al Educaţiei, al Sănătăţii, vistieria s-a numit „Hanns Seidel”. Principalii promotori ai acţiunilor acestei fundaţii au fost chiar miniştrii sponsorizaţi. De exemplu, fostul ministru de Interne Traian Igaș a participat, în noiembrie 2010, la o conferinţă organizată de Fundaţia „Hanns Seidel”. Tema conferinţei organizate la Bruxelles a fost reprezentată de „Progresele României pentru aderarea la Spaţiul Schengen”. Pe lângă expunerea mediatică şi propaganda politică de la conferinţele organizate de „Hanns Seidel”, fundaţia s-a ocupat şi de şcolirea poliţiştilor români.
Aceştia au fost instruiţi cu privire la „tehnici și metode de combatere a criminalității intelectuale și industriale, combaterea infracțiunilor privind achizițiile și licitațiile publice”. MAI este, conform Cecilei Ciobanu, reprezentantă a Fundaţiei „Hanns Seidel”, principalul colaborator al think-thank-ului german. Însă, proiectele comune ale acestora sunt ţinute la sertar.
Ministerul Muncii, în parteneriat cu fundația bavareză „Hanns Seidel”, a organizat, în 2006, un seminar în care au fost dezbătute „evoluția instrumentelor juridice din domeniul asigurărilor sociale, tipurile de pensii și relațiile bilaterale româno-germane din domeniul asigurărilor sociale și pensiei”.
Evenimentul nu numai că a fost finanțat de „Hanns Seidel”, partea germană a avut un cuvânt greu de spus în adoptarea strategiilor Ministerului Muncii. Mult mai târziu, în 2011, fostul ministru al Muncii, Sulfina Barbu, a participat la conferința „Viitorul Politicii sociale: îmbătrânirea activă și mobilitatea socială în Europa”, acțiune organizată cu sprijinul Fundației „Hanns Seidel”.

Anca Boagiu, premiată de „Hanns Seidel”
Fundația afiliată la Uniunea Creștin Socială din Germania a pompat bani și în fostul minister al Integrării Europene, condus de Anca Boagiu. În 2007, în cadrul unei conferințe finanțate de „Hanns Seidel”, reprezentanții acesteia i-au acordat lui Boagiu distincția „Ehrennadel In Gold”. Tot în 2007, un reprezentant al Ministerului Finanțelor a prezidat o conferință organizată pe tema parteneriatului public privat în sistemul de sănătate din România. Fundația germană a finanțat și seminarii la care au participat reprezentanți ai Ministerului Sănătății, pe teme precum „Combaterea traficului de carne vie și a prostituției”.
Sprijinul masiv al fundației a venit și pentru fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, care a participat, în 2010, la conferința națională a Asociației Profesorilor de Limba Germană din România, desfășurată la Sinaia.
Fundaţia lui Teodor Baconschi, campioana sponsorizărilor de la „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”
Unul dintre foştii miniştri ai PDL, abonat la sponsorizări din partea celor două fundaţii, este Teodor Baconschi, fostul şef al Diplomaţiei româneşti. Acesta a fost beneficiarul a nu mai puţin de 44 de proiecte, contracte, sponsorizări, de la cele două fundaţii, pentru diverse activităţi politice. Banii daţi de „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” au intrat în contul Fundaţiei Creştin Democrate, înfiinţate şi patronate de Baconschi.
Cel mai important contact al lui Teodor Baconschi cu reprezentanţii Fundaţiei „Hanns Seidel” a avut loc chiar în timpul ministeriatului de la Externe al politicianului român. Acesta s-a întâlnit cu preşedintele de atunci al fundaţiei, Hans Zehetmair, în 2010, la München, în cadrul unei conferinţe în care Baconschi a ţinut un discurs. Întâlnirea dintre cei doi a avut ca rezultat semnarea unui acord între Fundaţia Creştin Democrată a lui Baconschi şi „Hanns Seidel”, condusă de Zehetmair. Scopul semnării acestui document a fost acela „de a ancora mai puternic gândirea creştin-democrată în societatea şi politica românească”.
În iunie 2011, la Bucureşti, s-a desfăşurat conferinţa „Piaţa muncii în România: Competiţie, eficienţă, legalitate”, organizată de FCD, în parteneriat cu Fundaţia „Hanns Seidel”. Printre invitaţii acestui eveniment s-au aflat Sebastian Lăzăroiu, Sorina Plăcintă şi George Butunoiu.
Fundaţia Creştin Democrată a primit sprijin de la Fundaţia „Hanns Seidel”, de la semnarea acordului de colaborare dintre cele două structuri şi până în prezent, pentru organizarea a aproximativ 30 de evenimente, precum şcoli de vară, conferinţe, lansări de cărţi, deschiderea unor noi filiale, susţinerea de cursuri sau oferirea de diplome pentru tinerii angajaţi politic.
În cadrul colaborării cu Fundaţia „Hanns Seidel”, fostul ministru de Externe a organizat video-conferinţe prin care reprezentanţii administraţiilor publice din România şi din Germania au purtat diverse dialoguri, a lansat suplimente de reviste, în colaborare cu Adrian Papahagi, Mihail Neamţu şi Vladimir Tismăneanu, sau mese rotunde, pentru pregătirea noilor generaţii de politicieni.
Ca dovadă a bunelor relaţii dintre Fundaţia Creştin Democrată şi Fundaţia „Hanns Seidel”, la aniversarea a 20 de ani de activitate în România a acesteia din urmă, fundaţia lui Baconschi a fost prezentată ca partener.
Fundaţia „Konrad Adenauer” a sprijinit intens activităţile politice ale PDL-ului, având şi o importantă colaborare cu Institutul de Studii Populare, al cărui director adjunct este Adrian Papahagi. Acelaşi Papahagi este vicepreşedinte al Fundaţiei Creştin Democrate, ceea ce a condus la semnarea unei convenţii de cooperare între „Konrad Adenauer” Stiftung şi Fundaţia Creştin Democrată, în 3 octombrie 2011, chiar de Ziua Națională a Germaniei. Scopul acesteia a fost descris ca fiind acela „de a ancora mai puternic gândirea creştin-democrată în societatea şi politica românească”. Astfel se face că, din acel moment şi până în prezent, „Konrad Adenauer” a finanţat aproximativ 14 evenimente ale FCD-ului, la care au luat parte şi importanţi lideri din PDL, precum Emil Boc, Monica Macovei sau Sever Voinescu. Fiecare dintre PDL-iştii participanţi la seminariile şi prelegerile sponsorizate de fundaţiile „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” nu a făcut altceva decât să promoveze doctrina, idealurile şi principiile partidului de proveniență, deşi invitaţia le era adresată în calitatea lor de înalți oficiali ai Guvernului României.
„Konrad Adenauer” şi asociaţia condusă de Baconschi au organizat, în 2011, şcoala de vară „Demokratia”. În judeţul Botoşani, s-a desfăşurat, în iunie 2011, şcoala de vară „Democraţia între libertate şi responsabilitate”, prilej cu care FCD şi „Konrad Adenauer” li s-au adresat tinerilor aspiranţi la poziţii de lideri, cărora le-au vorbit Mihail Neamţu, Adrian Papahagi, Radu Carp şi Theodor Paleologu.
În octombrie 2011, la Berlin, Teodor Baconschi a susţinut la Fundaţia „Konrad Adenauer”, conferinţa „Viitorul Uniunii Europene – o viziune creştin-democrată”, prilej cu care a vorbit despre viitorul proiectului european în vremuri de criză. Conform materialului de promovare, „creştin democraţii au datoria să continue proiectul lui Adenauer, De Gasperi şi Schuman, pentru a salva Europa de la dezbinare şi irelevanţă”.
Fundaţia „Konrad Adenauer” a finanţat şi tipărirea suplimentului „Caritas” de la „Revista 22”, prin colaborarea cu FCD şi Institutul de Studii Populare, coordonat de Mihail Neamţu. „Revista 22” a fost şi este susţinătoare a preşedintelui Traian Băsescu, la fel şi Mihail Neamţu, cel care graţie orientărilor politice, a primit, de-a lungul timpului, funcţii în diverse instituţii, cum ar fi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Acest institut a fost creat în 2010 de Traian Băsescu, un reprezentant de bază al statului român la Anvers, înainte de 1989.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc – condus de Vladimir Tismăneanu, secondat de Mihail Neamţu – a fost sponsorizat de Fundaţia „Konrad Adenauer”, la fel ca şi Ministerul Educaţiei, într-un proiect care viza instruirea profesorilor de istorie. Concret, IICCMER a editat un manual despre perioada comunistă, din care profesorii de istorie, participanţi la cursul de mai sus, ar fi trebuit să studieze atrocităţile comise de regimul comunist şi să le predea, apoi, elevilor.

Cultele neoprotestante, „fabrici” de politicieni
În urma alegerilor din 2008, au fost votaţi doar şapte parlamentari evanghelici, baptişti şi penticostali, toţi făcând parte din Partidul Democrat Liberal: Lucian Riviş Tipei (Arad), Nicolae Jolţa (Bihor), Orest Onofrei (Suceava), Mircea Lubanovici (Diaspora), Gheorghe David (Timiş) Marius Dugulescu (Timiş) şi Iosif Veniamin Blaga (Hunedoara). Realitatea însă a fost alta. 
Nucleul neoprotestanţilor din PDL începe cu fostul premier Emil Boc, care este penticostal, la fel ca şi fostul primar de Cluj-Napoca, Sorin Apostu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, deputatul Daniel Buda, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, Radu Țîrle. Deputatul Lucian Tipei este chiar fiul pastorului Pavel Tipei, şeful Cultului Penticostal din România, prieten la cataramă cu primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi acesta, dar şi socrul său, Gheorghe Seculici, fiind apropiaţi de penticostali.
Emil Boc a negat că este penticostal, însă a omis un detaliu: cei 300.000 de dolari luaţi de la pocăiţi. Conform Primăriei Cluj-Napoca, „Emil Boc a salutat finalizarea,a demersurilor comunităţii române penticostale din zona Chicago, inclusiv a Bisericii Philadelphia, legate de colectarea unor importante fonduri (aproximativ 300.000 USD) destinate îndepărtării efectelor inundaţiilor din România, urmând ca această sumă să fie direcţionată, prin intermediul Ministerului Administraţiei şi Internelor, susţinerii proiectelor de refacere a zonelor afectate de calamităţi”.

Anghel Florin Serghei, William Brânză, Daniel Buda, Marius Dugulescu, Alin Popoviciu, Lucian Riviş-Tipei, Badea Riceard, penticostali PDL-işti, au propus, în preajma alegerilor prezidenţiale din 2009, proiectul de lege pentru stabilirea parteneriatului dintre stat şi biserică în domeniul asistenţei sociale, adoptat în luna decembrie a acelui an, de Camera Deputaţilor. Concret, proiectul prevedea ca toate bisericile din România, inclusiv cea penticostală, să primească ajutor de la stat.

Vasile Blaga a făcut, la începutul lui 2010, o vizită în Atlanta, Georgia, fiind însoţit de pastorul Paul Negruţ, de la Biserica Baptistă „Emanuel” din Oradea. Nici Ambasada României din SUA, nici consulul onorific al României din Atlanta, nu au fost înştiinţaţi de această acţiune, afirmându-se că vizita lui Blaga, pe atunci ministru de Interne, a fost ferită de ochii curioşilor. Penticostalii români care frecventau Philadelphia Romanian Church au ştiut din timp de această vizită, fiind invitaţi să participe la întâlnirea cu liderul PDL. Ortodocşii români au fost deranjaţi de hotărârea fostului ministru de Interne. Părintele ieromonah DR. Chesarie Bertea a cerut explicaţii reprezentanţilor Ambasadei Române. Dacă prima reacţie a acestora a fost de a nega zvonurile, la câteva săptămâni un funcţionar al Ambasadei i-a confirmat preotului vizita lui Blaga în Atlanta.
Mircea Lubanovici, penticostal de seamă, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 43 Diaspora, colegiul uninominal nr. 3, fiind şi membru supleant al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO. La 27 de ani, Mircea Lubanovici a emigrat, împreună cu soţia sa, în SUA, mai exact în Chicago, unde a absolvit „Harry Truman Community College”. În calitatea sa de deputat de Diaspora, Lubanovici a organizat conferinţe şi simpozioane în comunitatea română penticostală, inclusiv şi-a introdus electoratului colegii politicieni, cum ar fi penticostalul Radu Ţârle, senator de Bihor, deputatul de Caraş-Severin, tot penticostal, Valentin Boşneag şi Ioan Moldovean, neoprotestantul preşedinte al Alianţei Evanghelice Române. Toţi cei menţionaţi mai sus, inclusiv şeful Consulatului General al României din Los Angeles, Cătălin Ghenea, au participat, în Arizona, la o serie de conferinţe sponsorizate de Biserica Baptistă „Happy Valley”. Românii de alte confesiuni, care doreau să stea de vorbă cu consulul Cătălin Ghenea erau nevoiţi să plătească „o taxă de intrare”, de 20 de dolari, pe care nu se oferea nicio chitanţă sau alt act.
William Brânză, deputat PDL de Diaspora, a cărui apartenenţă la cultul penticostal nu mai este o necunoscută, se ocupă tot de problemele românilor din afară. În plină campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, Brânză a mers în Franţa, unde a participat la o întrunire a comunităţii penticostale din Paris.
Dănuţ Liga, de confesiune adventistă, este un alt deputat democrat-liberal a cărui relaţie de prietenie cu pastorul adventist Viorel Patrană a fost demonstrată. Acesta din urmă a deţinut mai multe companii în SUA şi Marea Britanie, care au avut de câştigat din tombola „100% Adevărat”, desfăşurată la OTV.
Viorel-Riceard Badea, senator PDL, adept al cultului penticostal de peste Ocean, îşi desfăşoară activitatea în circumscripţia electorală pentru românii cu domiciliul în afara României, fiind şi secretar al Comisiei Românilor de Pretutindeni, precum şi membru al Comisiei pentru politică externă.
Marius Dugulescu, preot baptist, fiul pastorului Petru Dugulescu, fost deputat de PNŢCD, a ajuns, prin sprijinul dat de PDL, în funcţia de deputat de Timiş. Totuşi, Dugulescu, vicepreşedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi naţionale, din Camera Deputaţilor, va participa la alegerile din 9 decembrie, în calitate de membru al PP-DD. Dugulescu este apropiat şi de democrat-liberalii Sever Voinescu şi Teodor Paleologu, aceştia participând la conferinţa „Valorile creştin-democrate, Valorile Europei Unite”, organizată de către deputatul PDL Marius Dugulescu.
Daniel Negrea, deputat PDL şi penticostal, ocupă şi funcţia de consilier judeţean în Arad, dar, în perioada 2005-2009, a fost membru în Consiliul Europei, prezidat de Jose Manuel Barroso.
Cuzman Cionca, pastor, membru PDL, nu se sfieşte să facă politică în biserica Penticostală în care predică. În preajma referendumului de demitere a preşedintelui, Cionca a pledat în favoarea lui Traian Băsescu, transmiţându-le enoriaşilor săi că „Tot ceea ce s-a întâmplat în România în ultima săptămână, noi, păstorii voştri, nu suntem de acord. Este uzurparea statului de drept (…) Nu suntem de acord nici cu atitudinea fraţilor noştri, care nu mai ştiu în ce partid sunt. Eu am fost pro şi încă sunt pro unei politici verticale, sănătoase. Noi suntem pro Constituţia. Sunt nişte gunoaie toţi, dar vrem ca legea să fie respectată”. Folosind un limbaj necreştin, Cionca îi motiva pe penticostalii săi să meargă la vot şi să pună ştampila „împotriva uzurpării statului de drept”.
Vasile Ţânţaş, şeful cultului penticostal din zona Oaşului, a beneficiat de finanţări consistente din Statele Unite ale Americii. Ţînţaş a făcut afaceri cu Ioan Oltean, Gheorghe Seculici şi Gheorghe Falcă, toţi trei făcând parte din culte neoprotestante. Oltean şi Falcă i-au convins pe liderii judeţeni PDL din Satu Mare să accepte candidatura unuia dintre fiii lui Ţânţaş, Samuel, fostul subprefect din Satu Mare, acest serviciu costându-l 1,5 milioane de euro.
Traian Igaş, fost ministru de Interne, membru PDL, este adventist de ziua a şaptea, fiind şi cel care a încântat electoratul prin cântări de pe scenele organizate cu ocazia mitingurilor democrat-liberale. Igaş este şi membru în Comisia Românilor de Pretutindeni, având ca scop atragerea voturilor de la cei din diaspora.
Mircea Man, democrat-liberalul care a câştigat preşedinţia Consiliului Judeţean Baia Mare ajutat de Episcopia Ortodoxă, s-a sucit. Man este susţinut de penticostalii din Maramureş, în schimbul unui imobil în care neoprotestanţii să îşi desfăşoare întrunirile.
Nicolae Bud, parlamentar PDL, a fost împreună cu preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, secretarul PDL Maramureş, Gheorghe Marian, fostul subprefect al Maramureşului, Constantin Boloş, Fănică Pop, fostul candidat la Primăria din Baia Mare, Ioan Indre, fost democrat-liberal, primarul din Ulmeni, Lucian Morar, edilul comunei Gârdani, Gheorghe Tătăran şi primarul comunei Fărcaşa, Ioan Stegran, membru înscris în comunitatea penticostală, în 2010, la inaugurarea Bisericii Penticostale Betel din comunca Fărcaşa.
Gheorghe Flutur, preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, are strânse legături cu adventiştii de ziua a şaptea. A participat la simpozionul intitulat „Libertatea religioasă – factor de armonie socială”, organizat de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea din Gura Humorului, în parteneriat cu Asociaţia Naţională „Conştiinţă şi Libertate”, de asemenea, de cult neoprotestant.
Ionică Pop, consilier PDL Cluj, este susţinător al cultului adventist. În 2011, el a afirmat public că face parte din consiliul de administraţie al Liceului Adventist „Maranatha”, pentru ca reprezentanţii CJ să dispună evacuarea elevilor ortodocşi dintr-o clădire dorită de conducerea liceului adventist.
Victor Fărăgău, Gheorghe Stănişte, David Ilie, Vasile Boari, Ioan Lupoian, Mircea Căpuşan, Gavril Moldovan şi Gabi Covală, toţi neoprotestanţi şi fideli PDL, au întemeiat o formaţiune-satelit a acestui partid, Uniunea Creştin Democrată din România (UCDR).

Aderarea României la Schengen, la mâna penticostalilor
Biserica Penticostală Română l-a invitat, în 2011, în ţara noastră, pe Wolfgang Grefe, consilier guvernamental al Germaniei, consul onorific al mai multor state din zona baltică, membru al Comisiei Sociale de Sănătate atât în Guvernul Germaniei, cât şi pe lângă Comisia Europeană. Rolul vizitei a fost acela de a dezbate integrarea în spaţiul Schengen şi relaţiile de colaborare între ţările europene. Fiind o activitate decisă de Biserica Penticostală, delegaţia română a fost reprezentată de senatorul PDL Gheorghe David, adept al acestui cult neoprotestant.

Sponsorizare ilegală
Legea 334 din 2006 privind finanţarea partidelor politice interzice, expres, ca partidele politice să primească donaţii de la partide sau organizaţii internaţionale. Niciun organ de urmărire penală nu s-a sesizat până în acest moment, deşi evenimentele organizate de PDL pe banii celor două fundaţii au fost prezentate pe larg, inclusiv cu sursele de finanţare.
Legea 334 din 2006 prevede, la articolul 11, alineatul 1: „Acceptarea donaţiilor din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate, precum şi din partea persoanelor fizice sau juridice străine este interzisă”. Alineatul 2 al acestui articol este cel de care ar putea să se folosească liderii PDL, pentru a scăpa de răspunderea penală: „Fac excepţie de la prevederile alin. (1) donaţiile constând în bunuri materiale necesare activităţii politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formaţiuni politice aflate în relaţii de colaborare politică. Pot fi primite şi materiale de propagandă care se folosesc numai în cadrul campaniei electorale pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European”.
Apărarea acestora ar fi însă plină de goluri, pentru următoarele argumente: PDL nu a primit bunuri materiale necesare desfăşurării activităţii, ci sume imense de bani folosite pentru instruirea şi recrutarea de viitori oameni politici. Acţiunile liderilor PDL, reflectate în detaliu în presă, au constituit mijloace de propagandă electorală, care le-au servit la strângerea de voturi.

Gratitudinea lui Băsescu
În semn de mulţumire pentru tot sprijinul financiar oferit PDL-ului, preşedintele României, Traian Băsescu, cel care, constituţional, nu are voie să promoveze politica vreunui partid, l-a decorat,cu Ordinul Naţional „Pentru Merit”, în grad de comandor, pe fostul director al Fundaţiei „Konrad Adenauer”, Holger Dix. Bineînţeles, cuvintele de laudă nu au întârziat să apară din partea Administraţiei Prezidenţiale, care a transmis că evenimentul a avut loc „în semn de înaltă apreciere pentru crearea unui climat de colaborare activă, pe toată durata mandatului (…), pentru susţinerea şi îmbunătăţirea performanţelor academice ale elevilor şi studenţilor care au primit burse de studiu sau au participat la programe de cercetare finanţate de fundaţie”.
În 2010, la Sinaia, a fost lansat proiectul „Cursurile de management politic”, prin care s-a propus organizarea de lecţii de formare de traineri interni, specializaţi în managementul politic. Tinerilor din PDL le-a fost asigurată finanţarea programului de cele două fundaţii partenere ale democrat-liberalilor, respectiv „Konrad Adenauer” şi Institutul de Studii Politice.
Tot Institutul de Studii Populare şi Fundaţia „Konrad Adenauer” au finanţat şi Şcoala Judeţeană de formare politică de la Botoşani, desfăşurată în perioada 10-12 iunie 2011, sub numele „Codrii de aramă”. Întregul Birou Permanent Naţional al OT PDL, lideri politici naţionali şi locali, au susţinut traininguri pentru cei peste 100 de cursanţi.
În perioada 15-17 iulie 2011, fundaţia „Konrad Adenauer” – în colaborare cu Institutul de Studii Populare, Centrul pentru Studii Europene – a finanţat proiectul Organizaţiei de Tineret a Partidului Democrat Liberal, cu titlul „Tinerii – viitorii lideri în administraţia publică din România”, organizat la Moreni, Dâmboviţa.
Fundaţiile prietene ale Partidului Democrat Liberal, respectiv Institutul de Studii Populare, Center for European Studies şi Fundaţia „Konrad Adenauer”, au plătit, o dezbatere a PDL-ului, organizată la Hotelul Ramada din Bucureşti. Tema acestei întruniri a reprezentat-o reforma asistenţei medicale în România, liderii PDL redactând un document strategic, care să stea la baza obţinerii banilor europeni.
Tinerii din Partidul Democrat Liberal au participat, la Şcoala Politică Regională, intitulată ,,Măsuri asumate. Comunicare şi politici publice ale doctrinei populare”. Evenimentul a fost organizat la Cluj-Napoca, din banii fundaţiei „Konrad Adenauer” şi ai Institutului de Studii Populare.
O altă manifestare a PDL-ului, finanţată de fundaţia „Konrad Adenauer”, a fost o conferinţă organizată – „Valorile dreptei, dreapta valorilor” a fost titlul dezbaterii care a adunat la un loc membri ai PDL, ai PNŢCD, respectiv ai Forţei Civice. Acelaşi tip de manifestaţie, plătită tot din banii nemţilor.
Nici Fundaţia „Hanns Seidel” nu s-a lăsat mai prejos, cheltuind şi ea sume importante de bani cu şcolirea tinerilor democrat-liberali. În perioada 13-16 octombrie 2011, în Bucureşti, s-a desfăşurat Şcoala Naţională de Comunicare Politică, proiect organizat de Tineretul Democrat-Liberal şi finanţat de Institutul de Studii Populare, împreună cu fundaţia germană „Hanns Seidel”. 2011 a fost al patrulea an consecutiv în care PDL a beneficiat de banii celor de la „Hanns Seidel”, pentru organizarea acestui tip de eveniment.
Plătit din fondurile fundaţiei „Hanns Seidel” pentru a-şi lansa volumul „Noua şcoală de gândire a dreptei”, a fost şi jurnalistul Cristi Pătrăşconiu, un apropiat al PDL. La lansare au participat PDL-işti importanţi, printre care şi fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.
Fundaţia Uniunii Creştin-Sociale din Germania, Hanns Seidel Stiftung, împreună cu Fundaţia Partidului Popular European – Centre for European Studies – şi cu Institutul de Studii Populare – o fundaţie apropiată PDL, a organizat Şcoala de training pentru femeile democrat-liberale, intitulată „Respect pentru România, Respect pentru Femei”. Evenimentul a fost organizat în luna septembrie a anului curent, la Costineşti, unde au fost prezenţi lideri naţionali ai Partidului Democrat Liberal, în frunte cu Vasile Blaga.

PDL nu a fost singura formaţiune importantă din România care a beneficiat de sponsorizări ilegale din partea celor două fundaţii. Ministere cruciale pentru funcţionarea statului au fost îmbibate de banii celor de la „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”. Ministerul Justiţiei a primit, de-a lungul anilor, sume importante de la „Konrad Adenauer”, bani utilizaţi atât pentru seminarii care vizau formarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, cât şi pentru achiziţionarea diverselor echipamente de care aceştia aveau nevoie pentru a-şi desfăşura activitatea. Cel de-al doilea minister esenţial pentru menţinerea ordinii de drept, care a primit bani de la atare fundaţii, a fost Ministerul Administraţiei şi Internelor – susţinut financiar de „Hanns Seidel”. De la dotare până la antrenamente şi seminarii care aveau drept scop schimbarea mentalităţii angajaţilor MAI într-una conformă cu standardele europene, cele mai importante fonduri au venit de la fundaţiile nemţeşti. Alte două ministere la fel de importante, care au fost finanţate de „Hanns Seidel”, au fost Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii.

Începuturile fundaţiilor în România
Fundaţia „Konrad Adenauer” este prezentă în România încă din 1991, când a început să desfăşoare activităţi de educaţie politică şi consultanţă pentru partidele de dreapta din România. Creată după Al Doilea Război Mondial, fundaţia poartă numele lui Konrad Adenauer, primul lider al Uniunii Creştin Democrate, coaliţie de catolici şi protestanţi care, sub conducerea sa, a devenit formaţiunea dominantă în Germania.
Cancelarul Angela Merkel este membru al board-ului director al fundaţiei care este finanţată cu banii guvernului federal şi ai landurilor. Fundaţia are sute de filiale, pe tot globul, birourile naţionale acţionând ca centre de comandă pentru acţiunile de „promovare a culturii civice”, pe care Merkel – prin CDU – le întreprinde. Fundaţia îşi susţine „proiectele” din diverse state, cu sume ce variază între 100 şi 200 de milioane de euro.

Relaţia „Konrad Adenauer” – „Hanns Seidel” – Traian Băsescu
Iniţial, cele două fundaţii au fost promotoare ale PNȚCD şi UDMR, pompând sume importante în cele două formaţiuni, ajutându-le să intre în marea familie a PPE, cu statut de observator până la aderarea României la UE. După anul 2000, când neintrarea în Parlament a ţărăniştilor a dus la degringolada din PNȚCD şi la destructurarea formaţiunii creştin-democrate, situaţie la care Traian Băsescu a contribuit din plin, fundaţiile hegemonice germane au realizat că au nevoie în România de un reprezentant politic mai puternic.
Atenţia lor s-a îndreptat către PD, reprezentant, la acea vreme, al Internaţionalei Socialiste, dar care, cu un Traian Băsescu la conducere, putea fi adus în sânul PPE.
Pentru popularii europeni, care, la alegerile din 2008, doreau să-şi consolideze poziţia în Parlamentul European, relaţia cu liderii PD a devenit extrem de importantă. Popularii europeni şi reprezentanţii celor două fundaţii şi-au intensificat demersurile, astfel încât, în 2006, formaţiunea condusă de Emil Boc a decis că poate trece de la doctrina social-democrată, la cea populară. După aderarea României la UE, în ianuarie 2007, PD – devenit ulterior PDL, a ajuns membru cu drepturi depline al PPE, alături de UDMR şi PNȚCD.
În ultimii ani, cele două fundaţii au ajuns la concluzia că trebuie să se orienteze către un alt personaj politic – desigur, tot un reprezentant al PDL -, care ar putea fi candidatul dreptei la alegerile prezidenţiale din 2014. Coincidenţă sau nu, în octombrie 2010, la o zi după vizita Angelei Merkel în România, Baconschi şi-a lansat la Bucureşti, cu mare tam-tam, Fundaţia Creştin Democrată, unde preşedintele de onoare al Fundaţiei „Konrad Adenauer” a fost invitat de onoare. Se pare că FCD este finanţată cu bani frumoşi atât de „Konrad Adenauer”, cât şi de „Hanns Seidel”, însă ambele fundaţii neagă că ar avea vreo legătură financiară cu fundaţia fostului ministru de Externe.

Băsescu, ochit din epoca CDR-ului
Alegerea popularilor europeni nu a fost întâmplătoare. În pofida opoziţiei manifestate la început de PNȚCD şi UDMR, popularii europeni au optat pentru partidul condus, până în 2004, de Traian Băsescu, personaj cunoscut multor lideri occidentali încă din timpul guvernării CDR, perioadă în care nu a fost doar ministru al Transporturilor, ci şi împuternicit al Guvernului României în relaţiile cu FMI şi Banca Mondială, negociind toate acordurile păguboase de privatizare de la acea vreme.
Despre implicarea făţişă a Germaniei, implicit a cancelarului Angela Merkel, în proptirea lui Băsescu, la referendumul din această vară, nu s-a vorbit doar acum. Acelaşi lucru s-a spus şi în 2009, după realegerea sa pentru încă un mandat de cinci ani, când a fost invocată teza implicării Berlinului în asigurarea menţinerii lui la Cotroceni. Un rol major l-a jucat şi atunci fundaţia „Konrad Adenauer”, care i-a dat o mână de ajutor candidatului Băsescu, prin tot felul de acţiuni menite să promoveze imaginea candidatului democrat-liberal. În acest sens a fost organizat Forumul „România în anul 2020 – perspective de viitor”, unde invitat de onoare a fost „Excelenţa Sa, Preşedintele României, Traian Băsescu”. Fundaţia „Hanns Seidel” şi-a adus, la rândul său, aportul, organizând, în noiembrie 2010, la Bruxelles, – în colaborare cu MAI -, o masă rotundă pe tema „progresele României pentru aderarea la Spaţiul Schengen”, unul dintre obiectivele majore ale lui Băsescu în campania electorală.

Baconschi, pe mărci germane
Fundaţiile care au spart gheaţa la începutul anilor ’90, punând printre primele piciorul în România, au fost „Konrad Adenauer”, legată ombilical de partidul CDU (Uniunea Creştin-Democrată), partid aflat la putere în Germania, şi Fundaţia „Hanns Seidel”, conexată la Uniunea Social Creştină (CSU), ambele think-tank-uri oficiale ale Partidului Popular European.
În ultimii 20 de ani, cele două fundaţii au devenit tot mai active în state precum Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Ucraina, acordând suport substanţial liderilor politici agreaţi sau furnizând asistenţă unor asociaţii „de elită”, care se pretind a fi „vocea” opiniei publice.
Ambele au tradiţie în a desfăşura un lobby intens în statele est-europene, aşa cum s-a întâmplat şi în România, mai întâi prin sprijinul acordat PNȚCD şi UDMR. Ulterior „Hanns Seidel” şi „Konrad Adenauer” s-au implicat masiv în susţinerea lui Traian Băsescu – inclusiv la alegerile prezidenţiale din 2009 – a PDL-ului, a Institutului de Studii Populare al democrat-liberalilor şi a Fundaţiei Creştin Democrate (FCD), conduse de Teodor Baconschi. Ambele oferă burse pentru studenţii români, cu scopul clar de a forma o elită care va lucra, în cele din urmă, pentru interesele germane din România.

PPE în România şi în Europa
Prin bunăvoinţa guvernului de la Berlin, milioanele de euro intrate în conturile fundaţiilor afiliate celor mai importante partide politice din Germania sunt puse apoi la dispoziţia grupărilor sau a partidelor politice din statele-satelit, sub forma diverselor proiecte de activităţi sociale, culturale sau de informare. În cazul celor două fundaţii – „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel” -, în fostele state comuniste, banii au ca destinaţie, în mod firesc, formaţiuni şi lideri care fac parte din marele partid al popularilor europeni.
Pe această listă se regăsesc Boiko Borisov – premierul bulgar, Donald Tusk – şeful guvernului polonez, Iulia Timoşenko – fostul premier ucrainean, Viktor Orban – prim-ministrul ungar, cu tot cu partidele lor de centru-dreapta, dar şi alte personaje politice din Europa.
Tot cu suportul celor două fundaţii au fost propulsaţi la cârma Uniunii Europene doi lideri importanţi ai marii familii a PPE – portughezul Jose Manuel Durrao Barroso, în 2009, pentru un al doilea mandat la şefia Comisiei Europene, precum şi belgianul Herman Van Rompuy, în fruntea Consiliului European. Pentru a-şi atinge scopurile, inclusiv pentru a-şi asigura prezenţa pe scena politică a ţărilor în care şi-au făcut intrarea, fundaţiile germane sunt dispuse să cheltuiască oricât.
Dacă, spre exemplu, în anii ’90 bugetul fundaţiei „Konrad Adenauer” era de peste 220 de milioane de mărci, din care jumătate era destinată proiectelor din Europa Centrală şi de Est, în ultimii ani, fundaţia a ajuns să dispună de sume care variază între 100 şi 200 de milioane de euro.
Deşi dezideratele declarate ale fundaţiilor afiliate celor două mari partide ale Germaniei, CDU şi CSU, sunt acelea de a promova creştin-democraţia şi valorile democratice, tendinţa lor de a domina scena politică din mai toate fostele state comuniste, dar şi din alte colţuri ale lumii, i-a îndreptăţit pe unii comentatori politici să vorbească de anumite scopuri obscure.
Concret, fundaţiile „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel” s-au transformat în instrumente-cheie ale politicii externe a Germaniei. În majoritatea cazurilor, fundaţiile sprijină forţe politice de centru-dreapta, fie aflate în Opoziţie, pentru a le ajuta să preia puterea, fie partide care se găsesc deja la guvernare, dar care au nevoie de „parteneri” şi de sprijin extern pentru a rămâne pe poziţii.

Partidul lui Tusk, ajutat de „Konrad Adenauer”
Una dintre primele ţări în care fundaţiile germane au pus piciorul a fost Polonia. Teoretic, fundaţiile afiliate la CDU şi CSU au exercitat activităţi sociale, acordând subvenţii pentru diverse programe. Practic, doar anumite medii bine alese au beneficiat de sumele respective. Exemplul elocvent este cel al fundaţiei „Konrad Adenauer”, care, formal, sprijinea centrele creştin-democrate de cercetare şi anumite asociaţii de promovare a democraţiei, însă un suport consistent revenea unor grupări politice.
Fundaţia legată de partidul Angelei Merkel şi-a fixat drept principal partener politic formaţiunea „Platforma Civică”, a premierului Donald Tusk, deşi acest partid nu prea are nimic în comun cu democrat-creştinii, în timp ce la Varşovia există o serie de organizaţii creştin-democrate autentice.
Politicienii din partidul lui Tusk, consilierii şi miniştrii săi au fost invitaţi în permanenţă la diversele conferinţe, simpozioane sau evenimente organizate pe bani frumoşi de fundaţia „Konrad Adenauer”. De asemenea, în 2010, însuşi preşedintele fundaţiei „Konrad Adenauer”, Hans-Gert Pottering, şi-a manifestat, în mod făţiş, sprijinul pentru candidatul Platformei Civice la alegerile prezidenţiale, Bronislaw Komorowski, apreciind apartenenţa acestuia la marea familie a popularilor europeni.

Premierul bulgar, omul lui Merkel
Și în Bulgaria, partidele germane îşi exercită propria influenţă asupra vieţii politice, prin intermediul fundaţiilor legate ombilical de ele. Cele mai active sunt tot „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”, al căror sprijin merge spre partidul GERB, de centru-dreapta, al premierului Boiko Borisov. Lucru care reiese chiar dintr-o cablogramă, în care şeful guvernului de la Sofia, acuzat de legături cu mafia bulgară a anilor ’90, se lăuda în faţa diplomaţilor americani cu sprijinul pe care îl are din partea fundaţiilor „Konrad Adenauer” şi „Hanns Seidel”, dar şi cu relaţia sa foarte bună cu Angela Merkel şi PPE.
De altfel, creştin-democraţii germani l-au sprijinit pe Borisov în timpul campaniei electorale din 2009, o serie de experţi ai celor două fundaţii ajutând logistic şi financiar partidul GERB să îşi prezinte programul. Admirator înfocat al premierului ungar Viktor Orban, Borisov a decis anul acesta să facă o nouă lege a presei, deranjat de atacurile la adresa sa. La noul act normativ vor lucra experţi ai celor două fundaţii germane.

Orban, medalie de la „Hanns Seidel”
Premierul ungar Viktor Orban, apropiat al CDU şi CSU, are, de asemenea, legături strânse, prin partidul său FIDESZ, cu cele două fundaţii germane. Și în Ungaria, banii guvernului german sunt alocaţi pentru diversele conferinţe şi şcoli de vară la care liderii FIDESZ îşi expun ideile.
Ca semn al relaţiilor foarte bune dintre politicianul maghiar şi fundaţiile germane, în 2001, Orban a primit din partea fundaţiei „Hanns Seidel” premiul . În 2003, graţie fondurilor unor ONG-uri controversate – precum Open Society, al magnatului american George Soros – şi mulţumită fundaţiilor germane, aşa-numitele „revoluţii portocalii” au dat pe mâna Occidentului fostele state sovietice Georgia şi Ucraina. Fundaţiile germane au legături strânse cu partidul fostului premier Iulia Timoşenko, pe care l-au ajutat să intre în familia PPE.
Caracatiţa finanţărilor germane a ajuns şi în Slovacia, unde cele două mari fundaţii s-au implicat în susţinerea unor entităţi politice, încălcând astfel legislaţia ţării, care interzice partidelor să primească fonduri din partea unor organizaţii străine.

Voichiţa Răşcanu, Ruana Ceauşescu și Luciana Pop

http://www.justitiarul.ro & 

1 417

Reuniunea Consiliului Naţional al PSD, ce s-a desfăşurat duminică la Palatul Parlamentului, a avut în principal pe ordinea de zi validarea preşedintelui CN şi alegerea şefilor celor 24 de departamente de specialitate, constituite în oglindă cu ministerele din Guvern. Mihai Fifor a fost singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional, fiind aprobat, deja, într-un Comitet Executiv Naţional al PSD, ca preşedinte interimar al CN.

Dragnea: Am fost trădaţi de unii pe care i-am crezut colegi şi camarazi cu noi
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat, duminică, la Consiliul Naţional al social-democraţilor, că partidul a fost supus „celui mai amplu şi bine pregătit program anti”, adăugând că a fost trădat de unii pe care i-a crezut colegi şi camarazi. Am fost trădați de colegi şi camarazi care acum fac parte dintr-un „partid securist, de securişti, pentru securişti”.
„Partidul a fost supus celui mai amplu şi bine pregătit program anti. S-a încercat dezbinarea noastră, sfâşierea acestui partid, atât din interiorul nostru, cât şi din exteriorul nostru, atât din interiorul guvernării, atât din interiorul ţării, atât din exteriorul ţării.  Am fost de asemnea loviţi de cei de la care ar fi trebuit să apere democraţia, statul de drept, că apără drepturile şi libertăţile funamentale ale omului. Vorbim de un asalt furibund la adresa premierului, la adresa guvernului, la adresa partidului, la adresa mea, a lui Călin, la adresa celor odată dislocaţi ar putea să conducă la o cădere a guvernului. De fapt asta este una din mizele principale”, a declarat Liviu Dragnea.
El a mai spus că la alegerile parlamentare PSD a obţinut cea mai mare încredere a românilor.
„Să nu uităm ca am avut şansa şi oportunitatea pentru că am obţinut în 2016 cea mai mare încredere pentru care românii au acordat-o unui partid de la revoluţie încoace şi noi , pentru mine cel puţin, a fost şi rămâne o responsabilitate uriaşă. Au fost doi ani în care am fost criticaţi, atacaţi, urmăriţi, anchetaţi, ascultaţi, ameninţaţi. Ceea ce se întâmplă în continare. Doi ani în care exact din ian 2017 au încercat să ne oprească, să ne oprească cu orice preţ şi orice mijloace să nu realizăm acest program de guvernare, pentru ca românii să nu fie fericiţi, să fie supăraţi, nemulţumiţi pentru că aşa ar putea însămânţa semninţele urii în acest popor”, a adăugat liderul PSD.

„De ce nu scriem în Constituţie „Iohannis, preşedinte pe viaţă”?
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat duminică, în şedinţa Consiliului Naţional al PSD, că în repetate rânduri i s-a cerut României lucruri pe care alte state nu le-ar fi acceptat, inclusiv nesocotirea unor decizii ale Curţii Constituţionale.

Imaginea articolului Dragnea: De ce nu scriem în Constituţie „Iohannis, preşedinte pe viaţă”? Lui Macron i-a spus că are vesta galbenă în portbagaj?/ Îndemn pentru doi deputaţi: Depuneţi plângere pentru înaltă trădare împotriva preşedintelui | VIDEO

Ni s-a cerut să suspendăm legi adoptate de Parlament. Peste tot în UE parlamentele sunt suverane, reprezintă suveranitatea popoarelor. Nouă ni s-a spus să suspendăm legile. Pentru că conţin prevederi care <<nu ne plac>>. Dar sunt şi în alte ţări.<< Dar la voi nu merg>>. Ni s-a cerut să oprim proceduri de revocare. Să blocăm proceduri de numire şi revocare. Ni s-a cerut să nesocotim decizii ale CCR. Să modificăm şi propria Constituţie. Constituţia în 1991, înainte de a fi adoptată a fost avizat de Comisia de la Veneţia, înainte de a intra în UE, în 2003, s-a făcut cu consultanţa partenerilor externi”, a declarat Liviu Dragnea,
Acum se constată că tebuie modificată ca să dăm puteri preşedintelui Iohannis iar când nu mai e, revenim? Sau dăm: Klaus Iohannis, preşedinte pe viaţă în România. Dacă nu vrem asta, trebuie să luptăm. Despre România se spune că e o ţară prea coruptă pentru a fi un stat cu drepturi depline. O rezoluţie votată, nedreaptă care ne reproşeză lucruri care se întâmplă peste tot„, a mai spus Dragnea.

Dragnea: Încă sistemul public nu e aşezat cu trebuie. Sunt preamulte agenţii cu prea mulţi angajaţi
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat duminică, în şedinţa Consiliului Naţional PSD, că este nevoie de o reorganizare în ministere şi relocarea unor oameni, deoarece sunt instituţii în care se întreabă cum mai încap angajaţii. Cocluziile lui Dragnea vin după o întâlnire alături de Tariceanu și premierul Dancilă cu functionarii publici.
„Încă sistemul public nu e aşezat cu trebuie, instituţii umflate şi unele care au nevoie de personal. Pentru recalcularea dosarelor de pensii nevoie de 1500 de oameni. Ce să facem? Lăsăm sistemul aşa şi aducem dinafară? Nu cumva luăm din altă parte şi ducem unde e nevoie? Că sunt instituţii umflate, nu ştiu cum au loc. La Parlament ştiu cum că nu au loc parlamenarii, nici vorbă că au biroruri, pe holuri şi unori acces în sală”, a declarat Liviu Dragnea.
„Cred că domnii şi doamnele miniştri nu se vor mai opune când se cer cele 2 lucruri importante. Descentralizarea, sfatul meu prietenesc să o luaţi în serios. Doamna premier vă aşeapttă cu proiectul.
Şi o reorganizare a ministerelor. Sunt agenţii, prea multe agenţii, prea mulţi oameni acolo”, a mai spus liderul PSD.

Dragnea, despre Iohannis: Când a fost la Macron i-a spus că are vesta galbenă în portbagaj?Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat duminică, în şedinţa Consiliului Naţional PSD, că l-a urmărit pe Klaus Iohannis spunând că are vesta galbenă în portbagaj, dar se întreabă dacă i-a spus asta şi preşedintelui francez Emmanuel Macron.
„Jandarmii au acţionat disproporţionat, spune în rezoluţie, împotriva unor protestatari paşnici, care băteau jandarmeriţa, dădeau foc. Ieri, spunea Klaus Iohannis că merge să o încurajeze pe doamna premier din Marea Britanie, că el are vesta galbenă în portbagaj. Când a fost la Macron i-a spus că are vesta galbenă în portbagaj? Sau acolo tace mâlc? Acolo şi la întâlnirile cu ceilalţi lideri europeni. În aceeaşi intervenţie îi încuraja pe alţii să dea jos premierul guvernului ţării lui. Ăsta e Klaus Iohannis. În mod nedrept, cu complicitatea unor europarlamentari români, ţara noastră e ţapul ispăşitori al jocurilor de putere al marilor familii euoropene”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele României, Klaus Iohannis între ironie și stupiditate, a spus vineri, la Bruxelles: „Vestele galbene. Avem veste galbene în maşinile noastre, dar le folosim doar în caz de accident. Să sperăm că nu este nevoie”.

Liderul PSD, despre audierea soţiei preşedintelui: Orice social-democrat care ar fi refuzat să meargă la audieri ar fi fost luat cu DUBA
Preşedintele PSD Liviu Dragnea a declarat duminică, la Consiliul Naţional PSD, că dacă oricare dintre social democraţi ar fi refuzat să meargă la audieri, aşa cum a făcut Carmen Iohannis, soţia preşedintelui, atunci ar fi fost luat cu duba, iar situaţia actuală arată tupeul unora.
Liderul PSD, despre audierea soţiei preşedintelui: Orice social-democrat care ar fi refuzat să meargă la audieri ar fi fost luat cu DUBA
„Nu am nimic cu doamna Iohannis, dar dacă oricare din sală.. dacă Pleşoianu cu mine am fi acuzaţi şi chemaţi la procurori şi nu mergem? Nici a doua oară, eu sunt răcit şi Liviu are o vizită în Franţa, cam ce s-ar întâmpla? Cu duba, oricare dintre dv. Nu numai justiţie selectivă, tupeu, credinţa că sunt deasupra legii”, a declarat Liviu Dragnea.

Dragnea: Depuneţi plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a cerut, duminică, deputaţilor Mircea Drăghici şi Florin Iordache, cu sprijinul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să depună plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Iohannis, act premergător suspendării din funcţie a preşedintelui.
”Iohannis trădează interesele României. Spune de foarte mult că Guvernul României, că România nu este pregătită să preia preşedinţia Consiliului UE. Asta e act de trădare a intereselor naţionale ale unei ţări practicat de Klaus Werner Iohannis. Domnule Drăghici, Mircea Drăghici, împreună cu dl Iordache care este prieten la cataramă cu dl Iohannis şi cu sprijinul de specialitate al dlui Toader, vă rog ca după anul nou să depuneţi acea plângere pentru înaltă trădare împotriva lui Klaus Werner Iohannis”, a spus Liviu Dragnea la şedinţa CN al PSD.
Potrivit Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
legea e clară, de la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

Preşedintele social-democraţilor, Liviu Dragnea, a declarat că până la finele anului Guvernul va aproba Fondul de investiţii locale, Fondul de dezvoltare a sistemului balnear şi schema de ajutor de stat pentru 1.000 de grădiniţe cu profil sportiv.
„Doamna premier de ziua ei mi-a dat o veste foarte bună, că va aproba până la sfârşitul anului cele trei proiecte majore pentru România despre care am discutat de curând: Fondul de investiţii locale de 10 miliarde de euro, Fondul de dezvoltare a sistemului balnear din România de 310 milioane pentru 31 de staţiuni balneare şi schema de ajutor de stat pentru 1.000 de grădiniţe olimpice cu profil sportiv. De abia aştept să le văd aprobate, avizate inclusiv de justiţie şi de finanţe”, a spus Dragnea, duminică, la reuniunea Consiliului Naţional al PSD.
El a adăugat că anul viitor punctul de pensie va creşte la 1.265 lei, iar pensia minimă de la 640 de lei la 707 lei.
„Înainte să ne mai întrebe Iohannis dacă mai avem bani de pensii sau de salarii, veniturile bugetare au crescut cu 60 de miliarde de lei. (…) Toţi funcţionarii vor primi anual două salarii pentru cheltuielile de hrană, iar din câte ştiu aţi stabilit o majorare a sporurilor pentru cadrele didactice cu 10%”, a mai spus Dragnea.

Atacuri la adresa multinaționalelor, companiilor din energie, telefonie și a băncilor, care evită să facă profit sau folosesc paradisuri fiscale
„E nevoie de un Guvern, de o coaliție, care să le spună atât băncilor, cât și multinaționalelor din România, că și această țară are dreptul să ceară ca din profiturile uriașe pe care le fac aici, taxele să le plătească aici, nu în paradisuri fiscale sau în țările de origine, că banii îi fac aici, în România, cu români. (…) Eu le spun tuturor acestora că România nu e stat fără câini. Nu puten sta ca momâile să vedem cum ni se iau resursele (…)
Eu cred că guvernul condus de dna Viorica Dăncilă nu mai trebuie să tolereze un asemenea comportament și de aici, de la tribuna Consiliului Național, vă cer să interveniți de urgență. Adică, în domeniile despre care am vorbit până acum, în energie, în gaze, în justiție, la jocurile de noroc, acum e impozit pe profit, dar ei n-au profit, uitați-vă la cifra de afaceri, totuși”,
a spus Dragnea.
Șeful PSD a susținut că de la sistemul bancar toate țările așteaptă să facă profit, însă sprijinind economia.
„Dacă făceau profit sprijinind economia, era în regulă, dacă nu, eu zic că orice lăcomie, în orice domeniu, trebuie să fie ponderată. Sunt sigur că aveți suficiente metode, suficiente idei, ca foarte rapid să apară aceste măsuri. Poate chiar săptămâna asta, dl Teodorovici, dl Vâlcov, ești aici, coruptule? Dna Dăncilă puneti-i la treabă că sunt convins că o să facă treabă bună”, a spus Dragnea.
Declarațiile lui Dragnea despre multinaționale și companiile din energie:
„Cum să crezi în onestitatea unui mare lanț de hipermarketuri, care cu afaceri de miliarde declară profit de 0,5%. Te gândești, se chinuie de atâția ani de zile în țara asta și doar 0,5% profit? Și afli apoi că cumpără sticla de suc, nu din România unde se produce cu 0,9 lei, cumpără dintr-un paradis fiscal cu 2,20 lei și-l vinde cu 2,70. Dacă l-ar cumpăra cu 0,90 din România și l-ar vinde cu 2,70, proofitul s-ar impozita aici. (…) O multinațională din Energie, afaceri grele, are profit de 0,8 la mie, gânditi-vă cum se chinuie acești oameni, la afaceri de miliarde de euro la profit de 0,8 la mie. O fimă mare de telefonie, cu epoleți, afaceri între 3 și 4 miliarde, profitul raportat, uriaș, 1.500 de lei. Eu le spun tuturor acestora că România nu e stat fără câini. Nu puten sta ca momâile să vedem cum ni se iau resursele (…) Să vorbim despre prețul la gaz, gazele din subsolul României. Înțeleg că sub pretextul liberalizării, companiile din energie și al gazelor naturale intenționează să declanșeze alte creșteri de prețuri. Gazele sunt tot acolo, se extrag tot de acolo. (…) Nu vreau să le naționalizăm, vreau să instituim regulile corecte, cinstite. Eu cred că guvernul condus de dna Viorica Dăncilă nu mai trebuie să tolereze un asemenea comportament și de aici, de la tribuna Consiliului Național, vă cer să interveniți de urgență. Adică, în domeniile despre care am vorbit până acum, în energie, în gaze, în justiție, la jocurile de noroc, acum e impozit pe profit, dar ei n-au profit, uitați-vă la cifra de afaceri, totuși”
Declarațiile lui Dragnea despre bănci:
„De la sistemul bancar, țările așteaptă să facă profit, dar să facă profit sprijinind economia. Eu zic că Guvernul ar trebui să ia măsuri serioase în ceea ce privește lăcomia bancară și evolutia ROBOR. Pentru că noi suntem în situația în care noi ne uităm cu toții, ca un popor blând, cum se joacă marile bănci între ele și stabiliesc ele dobânda pe care trebuie să o plătească românul. (…)
Sistemul bancar nu sprijină economia. Avem cele mai mari diferențe între dobânzile la credite și depozite. (…) În schimb te întrebi pe ce fac profit, pe jocul cu ROBOR, pe care-l stabilesc. Dacă făceau profit sprijinind economia, era în regulă, dacă nu, eu zic că orice lăcomie, în orice domeniu, trebuie să fie ponderată. Sunt sigur că aveți suficiente metode, suficiente idei, ca foarte rapid să apară aceste măsuri. Poate chiar săptămâna asta, dl Teodorovici, dl Vâlcov, ești aici, coruptule? Dna Dăncilă puneti-i la treabă că sunt convins că o să facă treabă bună”.
Să se dea un OUG pentru amnistie și grațiere pentru a fi reparate toate nedreptățile, fără Dragnea
Președintele PSD Liviu Dragnea a spus, duminică, la CN PSD, că nu știe când sau cum dar PSD – ALDE are obligația să dea un OUG pe amnistie și grațiere pentru a fi reparate toate nedreptățile care s-au făcut în Justiție.
”Dacă cineva găsește alte instrumente, alte măsuri legislative, orice alt tip de acțiune care să rezolve în totalitate, să repare toate nedreptățile care s-au întâmplat în România și care se întâmplă în continuare, toate abuzurile din justiție, altele decât grațierea și amnistia, va avea tot sprijinul partidului și al meu personal.
Dacă nu, nu mai ezitați. Nu știu când, nu știu cum, dar PSD, PSD-ALDE are și această obligație, să repare nedreptățile. Ca să nu-și mai taie venele cei din presa cu epoleți și toți cei plătiți de Sorosică prin Bitcoins, ați văzut că toate lucrurile ies la iveală, domnule, inventați ceva, găsiți o decizie CCR, o virgulă într-o decizie a CCR să spuneți – aceste două acte normative, trei, cinci acte normative nu sunt aplicabile lui Liviu Dragnea și închidem subiectul. Ieșiți toți din această capcană în care ei personalizează toate aceste intenții ca și sunt sunt date pentru mine”, a spus liderul PSD.
Horia D.R.

0 353

Linia 110 va face legătura între Stadionul Municipal din cartierul Bartolomeu și cartierul Tineretului din Cristian, pe un traseu de 9 staţii deservit de 2 autobuze

Linia 110 va face legătura între Stadionul Municipal din cartierul Bartolomeu și cartierul Tineretului din Cristian, pe un traseu de 9 staţii deservit de 2 autobuze. Cu biletul de pe linia 110, locuitorii din Cristian vor putea circula şi în Braşov, timp de 50 de minute.
În schimb, de la Braşov spre Cristian, călătorii vor trebui să facă un nou bilet iar călătoria costă 2,5 lei.

Prima cursă de pe linia 110 Braşov-Cristian, în zilele lucrătoare, va fi la ora 5.20, iar ultima la 22.50.
Sâmbăta și duminica se va circula în intervalul 6.00-22.30, cu o frecvența a autobuzelor din 30 în 30 de minute.
Stațiile vor fi semnalizate și bordurile vopsite în galben-negru pentru a nu se confunda cu transportul interjudețean. Săptămâna viitoare va fi montată cabina pentru cumpărarea de carduri și bilete de transport în centrul comunei Cristian.
Costul unui abonament va fi de 85 de lei, exclusiv pe această linie, dar și un card cu 10 călătorii, în valoare de 25 de lei.
Luni, în şedinţa de Consiliu Local de la Cristian va fi supusă aprobării şi acordarea unor facilităţi pe această linie – 20 de călătorii gratuite pentru seniori și transport gratuit pentru elevi.
De la 1 iulie 2019 ar mai putea deveni operaţionale şi liniile spre Ghimbav și Sânpetru – Bod, dacă vor fi prelungite actualele licenţe de transport.

Vifor Rotar

Numarul: 7911 | Data: 2025-12-15


ROMANIA MARE 100 ANI







INFOBRASOV.NET 2004-2024

Aniversam 20 de ani de activitate neintrerupta
Aprilie 2004 - Aprilie 2024

Titlurile saptamanii












SE INTAMPLA IN BRASOV















Noutatile din SPORT