Sursa reală a puterii USR(2)

Sursa puterii sale nu este doctrina, nici proiectul și nici liderii. Este rețeaua de ONG-uri politico-morale, armata paralelă a USR-ului – cea mai sofisticată structură de putere informală din România modernă. Nu sunt ONG-uri reale, ci organizații concepute pentru funcții politice precise:
1. Fabrica morală – producția industrială de „bine” și „rău”
Aceste ONG-uri stabilesc cine este „curat” și cine este „corupt”, cine este „democratic” și cine este „nedemocratic”, cine este „pro-european” și cine este „anti-european”.
Ele nu dezbat, ci emit verdicte. Din studiouri, rapoarte, conferințe și comunicate cu aer academic. Creează aura useristă: „noi suntem civilizația, restul sunt barbarie”.
Aceasta nu este retorică politică — ci inginerie psiho-socială.
2. Mecanismul de rușinare – arma preferată a userismului
ONG-urile politico-morale nu critică, ci atacă. Nu analizează, ci denunță. Nu pun întrebări, ci emit sentințe morale.
Structura este perfect disciplinată. USR ridică o temă, ONG-urile sar cu indignare calibrată, presa afiliată amplifică, adversarii sunt decredibilizați în 24 de ore.
De asta se tem PSD și PNL. Nu de USR, ci de ONG-urile care îi vor distruge mediatic dacă ridică vocea.
3. Infiltrarea prin experți – colonizarea tăcută
USR nu are elite autentice. Liderii săi sunt oameni fără identitate, fără putere de convingere, fără proiect. Dar rețeaua de ONG-uri produce „experți”: tineri, vocali, agresivi, disciplinați.
Aceștia sunt livrați la cheie în ministere, consilii de administrație, agenții, think tank-uri guvernamentale. Sunt consilieri ai Premierului și ai Președintelui.
Rolul lor: transformarea statului într-o platformă de implementare ideologică. Nu sunt tehnocrați, ci misionari.
4. Media paralelă – „Ministerul Adevărului” în varianta useristă
USR controlează parțial mass-media clasică. Dar are ceva mai eficient: ecosistemul digital al ONG-urilor – site-uri, bloguri, platforme de fact-checking, think tank-uri, influenceri.
Obiectivul: crearea unei realități paralele, unde USR este „lumina”, iar adversarii sunt „întunericul”. Orice critic devine „putinist”, „corupt” sau „incompetent”.
Acest ecosistem este adevărata gură de foc a userismului.
5. Canalul ideologic de import
ONG-urile sunt canalul prin care România importă directive ideologice străine în politici publice. Fără dezbatere, fără filtru național, fără adaptare la realitate.
De aici vin politicile hiper-ecologiste paralizante, standardele ideologice pentru justiție, presiunile pe Biserică și tradiție, narațiunile despre securitate, energie și război.
USR nu conduce. Este doar interfața electorală a unei agende pre-stabilite.
6. Rețea imposibil de dat jos prin vot
Acesta este cel mai grav aspect.
Poți vota împotriva USR. Dar nu poți vota împotriva ONG-urilor care îl susțin.
Nu poți vota împotriva finanțărilor externe, a dominației morale sau a „experților” infiltrați.
USR poate pierde alegerile, dar rețeaua rămâne.

* * *

De ce PSD, PNL și UDMR sunt paralizate?
Simplu: li s-a inoculat rușinea.
USR nu a câștigat prin forță, ci prin delegitimare morală.
PSD crede că nu are dreptul să vorbească, PNL nu mai știe cine este, UDMR nu vrea să devină ținta Bruxelles-ului.
O țară cu partide rușinate este o țară deschisă capturării.

* * *

De ce poporul român nu explodează?
Pentru că românii au obosit. Au fost mințiți, furați, alungați.
Sunt manipulați, dezamăgiți, certați și disprețuiți.
Au devenit o masă de manevră care nu mai crede pe nimeni și nici în propria voce.
USR exploatează perfect acest abandon civic.

* * *

Verdictul final
USR nu reprezintă progresul, nici modernizarea și nici Europa.
USR reprezintă o operațiune morală de anulare a democrației reale – un psy-op construit pe ideea unei purități inventate într-o țară debusolată.
Situația îmi amintește de Germania anilor 1932–1933. Atunci, un partid mic, marginal, aparent inofensiv, a ajuns la o putere disproporționată.
Cauzele erau asemănătoare: partide tradiționale slăbite, elite obosite, un președinte slab și influențabil, un stat paralizat, o opinie publică manipulată, o administrație penetrată.
Nu spun că useriștii sunt naziști, dar tiparul istoric seamănă. Analogia este structurală.
Ca și Germania de atunci, România de azi este un stat fragil, prins într-o lume dură și într-un timp de răscruce.
USR și rețeaua sa ongistică nu sunt viitorul României.
Ele au fost construite din afară pentru a exploata cu cinism slăbiciunile noastre.
Sunt simptomul unei Rome asediate din interior.
Nu exagerez.
România este într-un moment în care semnalul de alarmă încă poate salva ceva.
Peste trei ani, ar putea fi doar un epitaf.
Dacă nu tragem frâna acum, ne vom trezi târâți într-un model care nu ne reprezintă și care nu ne va mai lăsa să respirăm.
Toate centrele de decizie, toate instituțiile, toate mecanismele politice vor fi fost capturate de agenții USR.
Vom trăi într-o societate orwelliană.
Adevărul trebuie spus cu voce tare, cu furie rece, chiar dacă doare, sperie sau deranjează.
Nu trebuie să ne temem să vorbim despre pericol. Situația internă și complicațiile externe după încheierea războiului din Ucraina ne obligă la luciditate.
Nu mai e vorba de PSD, PNL, USR, Bolojan sau Nicușor Dan.
E vorba de destinul nostru ca națiune și de viitorul copiilor și nepoților noștri — cei care vor mai fi rămas în țară.
Știu că acest text va deranja.
Vor exista reacții mânioase din partea rețelei de ONG-uri.
Dar, la experiența mea nu am voie să tac.
Cine tace acum va plânge mai târziu.
Poate, în ceasul al doisprezecelea, ne vom trezi la realitate.
Acum, mai mult ca oricând, trebuie să strigăm: „România, trezește-te!”
Prima parte aici: Sursa reală a puterii USR(1)

Autor: Cristian Panait Dumitriu
Sursa: facebook.com

Share on Facebook

Tweet

Follow us