Superstitii si credinte romanesti
Romanii au multe superstitii in ceea ce priveste vremea, obiceiurile, mancarea si oamenii in general.
Superstitia este un virus vechi de veacuri, cu care ne nastem si care se manifesta in diverse moduri: unii isi scuipa in san in vazul lumii, altii isi fac cruce cu limba in cerul gurii, pe ascuns. Si intotdeauna descoperim manifestari noi ale aceleiasi boli populare. Dispar in uitare superstitii demodate, apar altele noi, adaptate vremurilor in care traim, dar suma lor ramane constanta.
Superstitia este o credinta primitiva in forte supranaturale care, cel putin in aparenta, nu are legatura cu sentimentul religios. Ea este manifestarea unei spaime interioare, a unei frici fata de entitati invizibile, pe care oamenii le banuie ca fiind puternice si distrugatoare.
Pe tot parcursul anului, de la Craciun spre Anul Nou si de la Boboteaza catre Pasti, un straniu amestec de descantece, de elemente crestine, de prevestiri fantastice si numere fatidice, de magie alba „pozitiva” si magie neagra „vindicativa” au pretentia sa completeze nefericit sentimentul religios al poporului. Probabil dintr-un anume cult al personalitatii, superstitia, la romani, a pornit chiar de la propriul corp. Daca te mananca nasul, te asteapta un eveniment nedorit, eventual o chelfaneala.
Daca te mananca palma, iei bani, iar daca ai mancarimi in talpa, aceasta inseamna ca pleci la drum. Apoi, o „neliniste” la urechea dreapta sau la cea stanga inseamna, dupa caz, ca esti vorbit de bine sau de rau, iar cand se zbate pleoapa ochiului, primesti veste.
Multe superstitii au la baza situatii perfect reale si verosimile, numai ca explicatiile adevarate ale acestora au disparut cu timpul. Si superstitiosii nu au mai cautat samburele de adevar din aceste mici legende, preferand doar sa creada in ele.
Potcoava aducatoare de noroc
Primii cai care au avut parte de acest porte-bonheur au fost cei ai grecilor antici. Sporirea performantelor la aceste animale nobile, atat de necesare in razboaie, a fost considerata un adevarat noroc de vechii locuitori ai Eladei.
Prin victoriile reusite cu cai potcoviti, grecii au ajuns la concluzia ca bucatile de metal ii pazesc si de duhuri rele, si de zeitati potrivnice. Din cauza raritatii lor, gasirea unei potcoave era si este considerata ca un semn de noroc. Agatata la tocul usii, protejeaza casa de forte malefice, cu conditia sa fie asezata cu curbura in jos, pentru a nu se „varsa” norocul.
Sarea aduce ghinion
Inca din antichitate, acest condiment a fost considerat ca un simbol al prieteniei. Pusa pe masa in fata oaspetilor, era cel mai inalt semn de pretuire din partea gazdelor. O poveste – perfect verosimila, de altfel – spune ca, odata, un invitat a rasturnat din neatentie cupa de sare pe masa. Situatia a fost considerata ca una ofensatoare pentru stapanul casei, care a scos sabia si l-a ucis pe „faptas”. Se pare ca de atunci a ramas superstitia ca varsatul sarii aduce ghinion…
Credinte populare
Superstitiile si credintele romanilor inca din cele mai vechi timpuri sunt multiple. Se spune ca daca ti se imbujoreaza si iti ard obrajii fara motiv, se zice ca cineva vorbeste despre tine, daca te doare puternic capul din senin, casti in continuu, fara sa-ti fie somn, daca iti curge sange din nas sau ai stari de voma fara motiv, daca ti se congestioneaza fata, iti tiuie urechile si ai temperatura din senin, ai putea fi deochiat.
Daca te mananca nasul, anunta suparare. Dar mai exista si varianta ca daca te mananca nasul, cineva vine sa te vada. Daca te mananca nara dreapta, vine o fata, daca e nara stanga, vine un baiat, iar daca te mananca buzele in ziua respectiva vei fi sarutat.
De asemenea, se crede ca daca ti se zbate ochiul drept, anunta curand o nastere in familie. Daca ti se zbate ochiul stang, anunta deces sau o mare dezamagire. Daca iti cade o geana, pune-o in palma si arunc-o peste umar in timp ce iti pui o dorinta. Daca geana zboara, atunci dorinta se va implini.
