Superstitii de Anul Nou in intreaga lume

Anul Nou este un moment al schimbarii, al trecerii si, ca orice moment de rascruce, este marcat de evenimente importante. In multe culturi si in orase ca Berlin, New York, Sydney, Londra, Paris, Rio de Janeiro, Toronto, Praga si Tokyo, artificiile si zgomotele produse cu ajutorul diverselor obiecte fac parte integranta din spiritul acestei sarbatori, existand credinta generala ca sufletele mortilor si spiritele rele revin acum pe pamant.

Ajunul Anului Nou este declarat zi nelucratoare in multe tari, printre care Australia, Argentina, Brazilia, Grecia, Noua Zeelanda, Filipine si Venezuela. Superstitiile si prezicerile se imbina in toate culturile astfel incat petrecerea de Revelion prinde nuante cat se poate de diverse.

Astfel, in unele parti din Elvetia si Austria localnicii se costumeaza pentru a sarbatori ajunul zilei de Sfantul Silvestru.

In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, ca si la noi, la ortodocsi, acest sfant fiind celebru pentru bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile langa semineu in noaptea de Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun (asa cum la romani, copiii il asteapta pe Mos Nicolae).

In Scotia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar in unele sate sunt aprinse suluri de smoala, ce sunt apoi lasate sa se rostogoleasca pe strazi. Astfel, anul vechi este ars si celui nou ii este permis sa vina. Scotienii cred ca prima persoana care va intra in casa de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Spaniolii sunt si ei destul de superstitiosi.

Un obicei de Anul Nou este sa mananci cate o boaba de strugure la fiecare din cele 12 batai la ceasului care vestesc trecerea in noul an, acestea reprezentand dorinte pentru fiecare luna a anului urmator. La Napoli, in Italia, Anul Nou este intampinat printr-un obicei special, care consta in a arunca pe fereastra obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut si a innoirii. Astfel, obiecte de mobilier, vase, haine etc. ajung in strada, spre nefericirea gunoierilor, care trebuie sa treaca in timpul noptii pentru a face curatenie. In ebraica, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este o perioada sacra, cand oamenii se gandesc la ceea ce au facut rau in trecut si promit ca vor fi mai buni in viitor.

In calendarul islamic, care se bazeaza pe miscarile Lunii, data noului an este devansata cu 11 zile in fiecare an. In Iran, Anul Nou se sarbatoreste pe 21 martie. Cu cateva saptamani inainte de aceasta data, oamenii pun seminte de grau la incoltit, in vase speciale. Pana la sosirea anului nou, graul creste si simbolizeaza primavara si viata noua care incepe.

Anul Noul chinezesc este celebrat candva intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua, „Yuan Tan". El este sarbatorit de chinezii din intreaga lume prin procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne.

Pentru japonezi, Anul Nou, „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sarbatori si un simbol al innoirii. In decembrie, sunt organizate „petreceri de uitat anul” sau „Bonenkai”, prin care oamenii lasa in urma problemele si grijile anului pe cale sa se incheie si se pregatesc pentru un nou inceput.

Si romanii au o serie intreaga de superstitii, despre care o sa vorbim pe larg intr-un articol viitor. Dintre acestea, amintim pe scurt:

-Buzunarele goale si cestile goale de Revelion vor aduce un an sarac;

-Prima persoana care intra in casa ta iti poate influenta tot anul care urmeaza. Ideal este ca primul venit sa fie brunet, inalt, chipes si ar fi bine sa aduca mici daruri cum ar fi un banut de argint, un pic de paine, o crenguta verde si niste sare.

-Este ghinion sa lasi un foc aprins afara de Revelion;

-Iti poti asigura un noroc pe cinste in anul urmator daca iti scurgi ultimele picaturi dintr-o sticla;

-Este bine sa iti platesti toate datoriile pentru a nu fi in datorii tot anul urmator, etc.