Stejarul(Quercus robur)

Stejarul(Quercus robur)

0 137

?


Termenul stejar este probabil de origine ?tracica. In trecut lingvistii romani i-au atribuit, eronat, origine ?maghiara sau bulgareasca, insa scriitorul Dimitrie Cantemir il mentioneaza in Descrierea Moldovei ca fiind un cuvant inexistent in maghiara sau bulgara.


Este raspandit in Europa, Asia Mica si alte cateva zone asiatice, Africa de Nord. In trecut era mult mai raspandit, de multe ori in amestecuri cu fagul si alte foioase.


Stejarul ?este un arbore din zona temperata, inalt, cu ramuri puternice, noduroase, coroana larga si bogata. Scoarta stejarului este de culoare brun-negricioasa, aspra, adanc brazdata, adapostind adesea o micro-fauna activa (in special furnici si anumite specii de gandaci).? Frunzele sunt lobate, cu 4-8 perechi de lobi. Stejarul infloreste in luna mai. Fructul? se numeste ghinda. Se intalneste mai ales la campie si in zonele colinare, foarte rar la deal.


Denumiri populare: brumat, cretar, gorun, gorin, goron, gradin, gradun, gurun, jip, stejar, stejar alb, stinjer, slodun, trajor, tufan.



  1. Parti utile:

????????? Scoarta de pe ramurile tinete si ghinda.


????????? Se recolteaza scoarta neteda a ramurilor tinere de 3-5 ani, cu grosimea de pana la 10 cm, recoltata in perioada optima din martie-aprilie, cand scoarta se desprinde utor datorita inceperii circulatiei sevei. Recoltarea consta in taieri inelare la distante de 10-30 cm


????????? Se foloseste in combinatie cu alte plante, deorece coaja este astringenta.


????????? Se culeg acum in luna octombrie. Fructele de stejar contin amidon, uleiuri, saruri minerale, vitamine. Pentru a fi folosite se pulverizeaza ca antidiareic sub forma de decoct – o lingurita de ghinda la o cescuta de apa, care se bea dimineata, pe stomacul gol.



  1. Utilizari medicinale:


  • Uz intern:


    • Diaree

    • Hemoragii interne

    • Ciclu menstrual abundent

    • Colici abdominale.

    • Tratarea anemiilor si a rahitismulu

  • Uz extern:


    • amigdalite

    • rani purulente

    • stomatite

    • dureri de dinti

    • faringita

    • hemoragii nazale

    • hemoroizi

    • transpiratii la picioare.


  1. Preparate:



    • Infuzie– 2 lingurite coaja maruntita la 200 ml apa clocotita, din care se beau 4-5 ceaiuri pe zi.

    • Decoct din 3 lingurite la 200 ml apa rece care se fierbe tot 20-30 min si care se utilizeza la gargara de 3-4 ori pe zi ca si pentru comprese si bai de sezut.

    • Gemoderivat de Stejar – muguri- 1 doza de 1,5 ml de 1-2 ori pe zi, diluata in putina apa, cu 15 minute inainte de mesele principale.
      Preparatul diluat se soarbe lent si se tine cat mai mult in gura pentru favorizarea absorbtiei prin mucoasa bucala.
      Se poate asocia cu alte extracte glicerohidroalcoolice, in functie de boala, durata bolii, varsta etc. La indicatiile medicului se pot schimba asocierile. Se recomanda pentru:
      Surmenaj fizic si intelectual, depresii, astenie de primavara, astenie sexuala, frigiditate, impotenta, astenospermie si azoospermie, senescenta precoce, enurezis nocturn, tulburari ale menstruatiei, insuficienta corticosuprarenaliana, hipotensiune arteriala, parodontoza, gingivite, stomatite, alergii, constipatie.



    • Preparate din ghinda:

????????? Pulberea de ghinda – se culeg ghindele si se lasa sa se usuce intr-un loc calduros si bine ventilat, in strat de 2-3 degete grosime, timp de 3-4 saptamani. Dupa ce s-au uscat, se macina cu rasnita electrica de cafea sau se piseaza in piua, iar din pulberea obtinuta se administreaza cate 3-4 lingurite pe zi.


????????? Cafeaua de ghinda – pe o tava incinsa se prajesc, vreme de un sfert de ora, ghinde si seminte de naut (in proportia 2:1), amestecandu-le mereu, asa incat sa nu se rumeneasca prea tare. Se macina si se obtine o pulbere maronie – cafeaua de ghinda. Se pun la o jumatate de cana de apa (150 ml) 1-3 lingurite din aceasta pulbere, dupa care se mai lasa se fiarba 2-3 minute. Se consuma calda.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.