Steagul secuiesc, ca si Tzinutul cu acelasi nume, este doar o facatură!

Steagul secuiesc, ca si Tzinutul cu acelasi nume, este doar o facatură!

0 838

Dupa cum se stie , smecheria cu  „drapelul secuiesc”, donat ca  intr-o „sceneta” de opereta ieftina  conducerii  Consiliului Județean Covasna de către liderii P. C. Maghiar în luna februarie, a fost regizata anume pentru ca  noua „gaselnitza” iredentista sa fie introdusa si arborata ilegal  în sala festiva de ședințe a Consiliului.
Exista insa prevederi legale , recunoscute inclusiv in tarile U.E. , care stabilesc clar regimul simbolurilor nationale. Deoarece steagurile nerecunoscute legal de autoritatile unui stat ,  nu pot fi arborate pe clădirile publice ori în incintele acestora, lucru confirmat și de o serie de sentințe judecătorești rămase definitive.
Ori inventarea si folosirea, de putina vreme, a steagului  unui asa zis „Tinut secuiesc” (care, istoric si administrativ n-a existat niciodata!) se situeaza in afara realitatilor social – economice si politice din Romania.

Acad. Pál Antal Sándor a arătat pe scurt cum a apărut acest steag: ”A fost creat în anul 2004 din iniţiativa Consilului Naţional Secuiesc şi a fost conceput ca formă de un muzeograf din Sfântu Gheorghe, Konya Adam. A fost inspirat dintr-un steag din anul 1601, a pedestraşilor secui din Armata lui Mihai Viteazul, conduşi de Moise Secuiul, singurul principe transilvan de origine secuiască. Steaua cu opt coluţuri este o inovaţie si mai nouă. O asemenea stea nu a fost folosită niciodată, erau folosite stelele cu cinci sau şase colţuri. Ea ar reprezenta, in mintea unora, cele opt …scaune secuieşti din zona secuimii. Iar semiluna este cea tradiţională”.STEAG SECUIESC
”Dar puţină lume ştie că unele semne secuieşti sunt comune si cu cele de pe stemele Principatelor Române medievale,
a spus Pal Antal Sandor: Eu aştept răspuns din partea istoricilor români în legătură cu aceasta”.
Doar infierbintati ca Kulcsar Terza Jozsef, o tin una, că cererea Prefecturii este ”revoltătoare” și că nu înțelege de ce steagul secuiesc adus la Sf.Gheorghe   nu este… arborat și în Parlamentul României, unde secuii sunt reprezentați de către parlamentarii UDMR…
Deşi vechi, simbolurile naţionale ale secuilor nu au fost folosite neîntrerupt de către aceştia. Ele au fost „ajustate” în funcţie de contextele istorice.
Pal Antal Sandor: ”În decursul secolelor, secuii de origine nemaghiară s-au maghiarizat datorită sarcinilor militare şi au avut un regim aparte în cadrul populaţiei maghiare în general.  În timpul revoluţiei din 1848, secuii au renunţat la acele drepturi care îi deosebeau de restul maghiarilor şi din interes s-au integrat în naţiunea maghiară. În octombrie 1848, după adunarea de la Lutiţa, adunările generale ale scaunelor secuieşti  au recunoscut  legile Ungariei şi s-au recunoscut ca parte în unica naţiune maghiară. De atunci, secuii nu s-au mai gândit să folosească în cadrul Ungariei un steag propriu.
După 1918, când s-a format România Mare, pe stema acesteia au intrat şi simbolurile secuieşti ca parte a stemei Transilvaniei. Dar puţină lume ştie că unele semne secuieşti sunt comune cu cele de pe stemele Principatelor Române medievale. Pal Antal Sandor: ”Eu aştept răspuns din partea istoricilor români în legătură cu aceasta. Dar se pune întrebarea: oare aceste însemne ce origine au?  Normal că aceste însemne au apărut şi în heraldica Ţării Româneşti. Probabil astfel de influenţe există şi în însemnele Moldovei. Nu spun categoric, dar pun această întrebare. Semiluna este peste tot, dar în loc de soare s-ar putea să întâlnim o stea.”
Conducerea partidelor maghiare  este consternată vis-a-vis de faptul că, la 25 de ani după 1990, autorităţile locale sunt obligate, prin Lege, să denumească una din străzile localităţii pe care o gestionează: «1 Decembrie», iar în amintirea Marii Uniri din 1918,si să organizeze manifestări specifice de sărbătoare privind Ziua Nationala. Legea, adoptată de Parlament şi promulgată de preşedinte, ţinteşte, fără echivoc,tinut-secuiesc NU localităţile din Ţinutul Secuiesc, fiindcă, în afară de acestea, aproape în toate oraşele din România există o stradă cu denumirea menţionată”, a spus Zsold Szilagyi. Potrivit acestui sovin obsedat, legea adoptată „are un efect negativ asupra normalităţii relaţiilor româno-maghiare(!!), pentru că nu ţine cont de faptul că nu pentru fiecare cetăţean  data de 1 decembrie reprezintă o sărbătoare! Probabil, cum nici pentru toti romanii 15 martie nu reprezinta ceea ce simt maghiarii.
Dar Statul Roman respecta aceasta zi,in ciuda consecintelor nefaste petrecute ulterior in Transilvania ! Cu atat mai mult această lege nu are cum sa  prejudicieze autonomia autorităţilor locale prevăzută de Constituţie, pentru că dispune cu privire la denumirea unei străzi şi cu privire la organizarea de manifestări locale, chestiuni asupra cărora  nu trebuie să decidă strict doar autorităţile locale, subordonate firesc autoritatilor centrale.
Pur si simplu, pentru ca himera istorica a unui Tinut Secuiesc, practic n-a existat si nu exista !!

Prof.Deak Andrei

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.