Sperante fierbinti si dusuri reci in Racadau
In cartierul Valea Cetatii, CET Brasov schimba niste vane si cateva conducte. O lucrare absolut utila,? care se impune in mod imperios, care se inscrie in strategia de innoire a retelei de distributie a agentului termic, etc, etc. Motive dintre cele mai puternice pentru a da peste cap pentru o perioada de timp ritmul normal al vietii pe strada Jepilor din Racadau. Ce nu le-au spus riveranilor cei de la CET este ca, cel putin zece zile, vor avea de suportat un decor pe care numai ravagiile unui cutremur il poate asigura. Iar zgomotele infernale care incep inca de la rasaritul soarelui si se incheie la lasarea serii ii fac pe locatari sa creada ca s-au mutat pe santier.
Strada este efectiv sfartecata de lucrarile de reabilitare. Dintii de fier ai lamelor de buldozere au dizlocat dalele masive pe care se circula pana mai ieri. Conductele vechi, lungi si ruginite, a fost scoase din santuri si stivute pe marginile gropilor, in asteptarea cuiva care se la ia de-acolo si sa degajeze putin strada. Mormanele de pamant extras din sapaturi au inghitit trotuarul si le-au taiat trecatorilor orice posibilitate de a traversa zona. Cat e ziua de lunga, ferestrele zornaie harnice in ritmul picamerelor. Un santier in toata puterea cuvantului s-a instalat la mijlocul strazii Jepilor. Ca in vremurile bune de acum 25 de ani, cand cartierul ce se nastea smulgea padurii metru cu metru, pentru a face loc blocurilor de locuinte.
Primul neajuns al declansarii lucrarilor a fost intreruperea apei calde in tot cartierul. Extrem de neplacut ca, la vremuri de canicula, sa nu poti face macar dusul de dimineata. Dar cei mai napastuiti trebuie ca se simt proprietarii catorva autovehicule, izolate de celalalta parte a santului pana la terminarea lucrarilor. Oamenii stau toata ziua cu ochii pironiti pe geam, tremurand de grija masinilor si sperand ca stiva de tevi sa nu se prabuseasca peste bietele autoturisme.
Cel mai interesant amanunt nu tine, insa, de organizarea de santier. In mod cu totul curios, locatarii zonei nu sunt atat de vehementi incat sa nege necesitatea lucrarilor care le bruiaza viata. Intervievati recent de reporterii unei televiziuni, cei ce locuiesc chiar in zona cotropita de lucratorii CET se plang doar de lipsa apei calde. Oamenii par a fi invatat sa accepte ca pretul oricarei imbunatatiri este pierderea temporara a confortului. Ceea ce ii consoleaza, insa, cu adevarat pe cei de pe Jepilor este speranta ca, la finalul lucrarilor, strada lor – si asa contorsionata de batranete si prea mult trafic, va fi in sfarsit asfaltata, asa cum au promis edilii.
Pana luni, sase august, locuitorii cartierului Valea Cetatii exerseaza dusul cu apa incalzita pe aragaz ori vizitele in baile prietenilor in scop igienic.Am, insa, o mica banuiala ca, odata cu ziua de luni expira si rabdarea intregului cartier.
Vifor Rotar
