„Spălatul banilor” a trecut de Senat. Va trece și de Curtea de Justiție a UE ?

Senatul a adoptat, luni seara, ca primă camera sesizată, proiectul de lege al Guvernului privind prevenirea și combatarea spălării banilor, însă cu o serie de amendamente neagreate de Guvern și contestate de Opoziție.
România are slabe șanse să evite o condamnare, după ce pe 29 august 2018 CE a depus la Curtea de Justiție a UE acțiunea împotrva țării noastre pentru că Bucureștiul nu a transpus în legislația națională directiva privind combaterea spălării banilor.
Proiectul de lege ar urma să transpună în legislația națională o directivă europeană privind prevenirea și combaterea spălării banilor, după ce Comisia Europeană a dat în judecată România la Curtea de Justiție a UE, pentru că nu a transpus directiva, deși avea această obligație încă din iunie 2017.

Reprezentantul Guvernului la ședința de plen de luni a afirmat că solicită să fie adoptată forma inițială a proiectului, întrucât Guvernul nu agreează amendamentele aduse.
Unul dintre aceste amendamente prevede că eliminarea din textul legii a tuturor articolelor  care se referă la „persoanele expuse politic”. Senatorul PSD Robert Cazanciuc, președinte al comisiei juridice, a declarat că această prevedere ar fi fost „evident neconstituţională”.
Proiectul prevede că societățile cu acțiuni la purtător au un an și jumătate la dispoziție să efectueze conversia la acțiuni nomitative (la vedere), iar în caz contrar vor fi dizolvate:

„În termen de 18 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, societățile pe acțiuni și în comandită pe acțiuni înregistrată în registrul comerțului până la această dată efectuează conversia acțiunilor la purtător în acțiuni nominative și depun actul constitutiv actualizat la oficiul registrului comerțului. Neîndeplinirea până la expirarea termenului prevăzut la alin. 1 (…) atrage dizolvarea acestora”, prevede proiectul de lege.

O altă modificare adusă propune măsuri de precauţie privind clientela în momentul în care se efectuează o tranzacţie ocazională a cărei valoare este de „cel puţin 15.000 de euro, indiferent dacă tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele„, față de 10.000 euro cât prevedea proiectul în forma inițială.

Dacă amendamentele aduse de PSD-ALDE proiectului Guvernului PSD-ALDE vor altera transpunerea completă și corectă a directivei din 2015, Comisia Eurpeană va avea argumente în plus în fața Curții de Justiție a UE pentru a obține condamnarea României la plata unor amenzi care doar până acum s-ar ridica la circa 2,7 milioane de euro, cu posibilitatea de a crește, în timpul exercitării mandatului României la Președinția Consiliului UE, în prima jumătate a anului 2019, o situație jenantă pentru țara noastră.

Dăncilă, Toader și Negrescu, la Bruxelles
Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, urmează să se deplaseze miercuri, 26 septembrie, până la Bruxelles, pentru a discuta cu comisarul european pentru justiție, Vera Jourova (Cehia, ALDE Party), despre cauza C-549/18, deschisă de Comisia Europeană la CJUE, pentru faptul că România a nu a transpus Directiva 2015/849/UE pentru prevenirea și combatarea spălării banilor și finanțării terorismului. Slabe șanse, însă, de a mai schimba mare lucru în această fază, pentru că deja Curtea de Justiție a UE a fost sesizată oficial la 29 august 2018 de către CE că România nu și-a îndeplinit obșigația de transpunere de directivei contra spălării banilor.