Spaga de la Brasov: 3 destinatari si 3 intrebari
Cazul spagii de 60.000 de euro incasate de fostul sef al CJPC Brasov da prea bine in puzzle-ul coruptiei la nivel de primari PDL din tara pentru ca fitece comentac sa nu incerce sa-l indese in bucatica lipsa. Schema e prea tentanta: primarul Scripcaru ii era superior administrativ lui Spătaru de la Protectia Consumatorului, care i se subordona si pe linie politica. Chiar si fara sa mai punem la socoteala pretinsa prietenie care ii lega, cele doua situatii, asociate foamei de bani cu care vulgul crediteaza orice mahar oranj, sunt considerate suficiente pentru a credibiliza traseul spagii catre pusculita primarului Brasovului.
Daca suspiciunile nu erau suficiente, iata ca vine si o marturie care pare sa certifice cursul mitei. Autorul este un proaspat fost angajat al SRI Brasov – pare-se colonel – Alexandru Musat, care ar fi turnat (e in fisa postului, nu?) ca spaga pretinsa si primita de Spataru urma sa ajunga la Scripcaru, dar si la prefectul Gontea si la seful DSVSA Brasov, Dorin Enache.
Nu e exclus sa fie asa. Poate ca turnatorul are dreptate si schema pe care o divulga e reala. In claritatea deconspirarii, raman totusi in ceata niste aspecte. Intai, calitatea martorului, lansatorul acuzelor, una din cele doua scursuri sereiste care au asigurat intermedierea spagii. Prins in fapt, ditai colonelul SRI n-a fost in stare sa spuna in primul moment decat ca a crezut ca in plicul care trebuia preluat si predat erau carti postale. Asta vine acum, dupa ce s-a scuzat anchetatorilor cu o versiune postala cu timbru lipit cu scuipat, si ne lumineaza traseul spagii. Chiar sa valoreze varianta asta mai mult decat flegma adeziva?
Mai e un amanunt care contrazice flagrant teoria cupiditatii liderilor portocalii, mai ales care conduc orase si, in teorie, taie si spanzura in parohie, fara sa dea cuiva socoteala. Un edil care se potriveste descrierii intiparite in mentalul colectiv contemporan nu imparte cu nimeni spagile. Alfel, nu s-ar bucura de altitudinea prestigiului interlop la care i-a cocotat imaginatia populara.
Nu-ti poti infrana, in al treilea rand, o curiozitate de taraba legata de suma ceruta. 300.000 de lei? Pe ce dracu de mina de aur statea piata aia trista de legume din Stupini de valora trei miliarde de lei vechi reautorizarea? Ce vindeau astia acolo de si-au permis sa se-nvoiasca la suma asta, chiar daca totul a fost o inscenare?
Fie incasatorii de spagi si-au pierdut cu totul simtul masurii la Brasov, fie pietarii au accesat un program nou de finantare europeana a mitei agricole locale.
Vifor Rotar
