Soros în corzi. Ochii pe Bulgaria ca să înțelegem ce se petrece în România
În România s-a declanșat o tentativă de revoluție în stradă trasă la indigo după cea care a dus la căderea guvernului bulgar, iar la origine sunt aceiași regizori: Soros și Bruxellesul, cu argumente pe care le vom expune mai jos.
Și unii, și alții sunt speriați de presiunea tot mai mare a SUA asupra europenilor, simt că vin vremuri grele pentru ei și încearcă din răsputeri să păstreze ce au: controlul asupra unor state care dau semne că plănuiesc schimbări.
Poate nu e întîmplătoare chemarea intempestivă a lui Nicușor de către Macron, nici prezența lui Fritz acolo, nici declanșarea războiului din justiție.
Vestea proastă pentru unii este că nici la bulgari, nici la noi nu sunt șanse prea mari să le iasă jocurile.
Să o luăm metodic și să explicăm de ce mîna lungă a lui Soros s-a întins recent asupra Bulgariei și a României.
Protestele recente din Bulgaria, declanșate în noiembrie 2025, reprezintă cea mai mare mobilizare după 2020-2021, culminînd ieri cu demisia guvernului Rosen Zhelyazkov.
Acestea au forțat colapsul coaliției minoritare (GERB sprijinit de partidul lui Delyan Peevski, MRF New Beginning), ducînd foarte probabil la alegeri anticipate în 2026 – a opta rundă electorală de la începutul crizei politice din 2021. Manifestațiile au implicat zeci de mii de oameni în Sofia și alte orașe majore, blocînd străzi, parlamentul și autostrăzi, fără violențe majore raportate.
„Revoluția” din Bulgaria a fost opera a ceea ce presa internațională a numit Generația Z, adică tineri furioși sub 30 de ani. În România, le spunem mai simplu tefeliști.
Care a fost motivul oficial al protestelor?
Scînteia inițială se consideră că a fost proiectul de buget pe 2026, care propunea taxe mai mari pentru sectorul privat (inclusiv contribuții sociale sporite) pentru a finanța creșteri salariale în sectorul public, militar și poliție. Altfel spus, tefeliștii bulgari au analizat bugetul și au constatat că nu le place perspectiva.
Imediat au apărut „traduceri” în spațiul public ale bugetului, văzut ca o tentativă de consolidare a controlului guvernamental asupra instituțiilor, favorizînd oligarhi conectați politic.
Și dacă e vorba de oligarhi, e vorba de unii anume: Delyan Peevski (sancționat de administrațiile democrate americane pentru corupție) și figuri asociate lui Boyko Borisov (fost premier și lider actual al partidului de guvernămînt GERB).
De aici s-a ajuns repede la corupție ca principal motiv al protestelor declanșate în toată țara.
Manifestanții au fost coordonați de coaliția de opoziție „We Continue the Change – Democratic Bulgaria”, condusă de Kiril Petkov și Asen Vasilev, cei doi politicieni școliți în SUA și suspectați că sunt creația lui George Soros.
Ei au cerut demisia imediată a guvernului, alegeri anticipate și reformă constituțională, aliniere la standarde europene, închisoare pentru Borisov, Peevski, procurorul-șef Ivan Geshev și primarul Sofiei Yordanka Fandakova, precum și demisia directorului televiziunii publice.
Problema este că nu proiectul de buget ar fi fost motivul real al protestelor, ci cu totul altul – acuzație formulată inclusiv de liderii de guvernămînt.
Mai exact, luna trecută, parlamentul de la Sofia a decis, la inițiativa partidului lui Peevski, înființarea unei comisii parlamentare de anchetă a activității lui George Soros în Bulgaria, decizie cu ample ecouri în presa internațională.
A fost momentul în care grupării Soros i s-a aprins becul roșu de alertă și a decis să acționeze, organizînd protestele cu tinerii bulgari, despre care Peevski susține că erau plătiți cu zeci de euro pe zi de protest.
Faptul că Borisov și Peevski au fost figurile prezente pe bannerele de la proteste nu e întîmplător: ambii au fost oi negre pentru administrațiile democrate americane, apropiați de ruși, dar trebuie spus că Borisov a fost un preferat al germanilor în regimul Merkel, pentru că Germania însăși avea conexiuni solide cu Rusia înainte de invazie.
Cînd Borisov a fost arestat în 2022, PPE a trimis de urgență emisari la Sofia pentru a cere explicații guvernului sorosist Petkov-Vasilev, cei care cîștigaseră alegerile în 2021, dar au plecat de la putere în doar 8 luni.
A cîștigat Soros prin căderea guvernului lui Borisov și Peevski? Greu de spus.
S-ar putea chiar să se întoarcă împotriva sa, pentru că Trump tocmai a anunțat oficial că are de gînd să se implice în alegerile din Europa, ceea ce ar putea include și pe cele care urmează în Bulgaria.
Scenariul bulgar se repetă acum în România.
Brusc, în urma unui reportaj controversat creat de un organ de presă de nișă, unii magistrați și politicieni, plus ONG-uri progresiste, descoperă că nu se mai poate cu corupția și că trebuie schimbată justiția din temelii.
În plină iarnă a sărăciei, cu facturi uriașe bătînd la ușă, cu prețuri explodînd, cu taxe și impozite crescînd ca Făt-Frumos din poveste, s-a găsit problema României: corupția.
Toate sondajele ultimilor ani arată că tema e pe ultimele locuri în temerile românilor, dar musai acum să fie resuscitată pentru a rezolva prăbușirea economico-socială a țării.
Cîteva sute de magistrați, mulți pensionari, (România are 6500 activi), cer schimbări și demisii ale conducerilor ÎCCJ și CSM, vor capul ministrului Justiției – cel care urmează să selecteze viitorii șefi ai Parchetului General și ai DNA –, vor inclusiv capul fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu.
Premierul Ilie Bolojan e băgat într-o anchetă a parchetului lui Kovesi, președintele Nicușor Dan e tot mai atacat de influencerii tefeliști pe motiv de simpatii legionare și altele, se joacă tot mai tare la intimidare.
ONG-urile plătite de USAID, Soros și ambasade străine încearcă proteste de stradă model 2017, deși nu prea le iese, plus că sunt și neautorizate. Tinerii frumoși și liberi nu au ieșit să protesteze pentru pierderea de locuri de muncă, sărăcire accelerată, lipsa de orizont, ies în schimb pentru schimbarea legilor justiției.
Venit în trombă de la Paris, neamțul Dominic Fritz cere marțial schimbarea legilor justiției, despre care spune că ar fi rodul unui troc între partide politice corupte etc.
Legile justiției sunt trei: statutul magistraților, legea CSM și cea a organizării judiciare și au fost adoptate de guvernul Năstase în 2004, ca o condiție a aderării la UE.
La vremea respectivă au primit undă verde de la Bruxelles, la fel și aderarea. Acum Fritz vrea schimbarea lor din temelie și trage în toate direcțiile.
SUA, România, Moldova ori Ucraina au ceva în comun: de ani de zile, justițiile lor au fost impregnate cu magistrați școliți pe bani sorosiști. Acum Trump încearcă să curețe țara sa de acești magistrați ca o condiție esențială a Make America Great Again. Clanul Soros e pus sub anchetă și în SUA.
Dacă Soros, Macron sau Ursula pierd controlul justiției din România prin oamenii lor, devine mult mai complicată subordonarea țării. După 2004, cine a crîcnit împotriva UE s-a trezit cu brățări la mîini sub varii pretexte.
Problema este că, de la preluarea puterii de către Trump, în România se poate întrezări un fenomen: o parte tot mai consistentă a sistemului se repoziționează, conștientă că UE se va duce în cap curînd, iar Trump e pe cai tot mai mari.
Căderile regimurilor comuniste au fost opera serviciilor secrete din acele țări, se știe, iar marea schimbare era pregătită de ani buni.
E de așteptat ca Soros și Bruxellesul să forțeze menținerea controlului din ultimii 20 de ani asupra justiției. Ieșirea promptă a Laurei Kovesi în apărarea magistraților „prigoniți” de Savonea & Co – cu precizarea importantă că o face în calitate de șefă a EPPO – arată că Soros și Bruxellesul mobilizează toate forțele.
Nu lipsește nici Coldea, din umbră, pentru că cine urmărește atent mass-media, influencerii și ONG-urile implicate în susținerea rebeliunii magistraților vede toată rețeaua Coldea-Anaconda de pe vremuri.
Răzvan Ionescu, fondatorul site-ului care a difuzat reportajul despre justiție și acționar la HotNews, a anunțat zilele trecute că o companie occidentală investește bani în HotNews.
Pluralis, amintita companie, are printre membri Soros Economic Development Fund.
Marea întrebare este dacă lui Soros, tot mai rău înghesuit de administrația de la Washington, îi va reuși această manevră a disperării. În ce ne privește, am paria că nu.
În treacăt fie spus, de parcă nu erau de ajuns problemele Ucrainei – altă țară în care Soros a făcut legea în bună măsură –, iată că azi, în Moldova, opoziția a anunțat prin Igor Dodon că ia în calcul declanșarea procedurii de suspendare din funcție a Maiei Sandu, sorosistă deplină.
Nori negri, cum spuneam, deasupra clanului Soros, dar și a Bruxellesului. Se anunță un final de an mai mult decît fierbinte.
Autor: Bogdan Tiberiu Iacob
Sursa: inpolitics.ro
