Solidaritatea specialiştilor din întreg spaţiul românesc, în jurul unui valoros proiect identitar

Solidaritatea specialiştilor din întreg spaţiul românesc, în jurul unui valoros proiect identitar

0 652

Interviu cu dr. Ioan Lăcătuşu, Directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita
Pe tot parcursul anului 2015, Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan a fost gazdă generoasă pentru o gamă  diversă de acţiuni ştiinţifice, culturale şi civice,  fiind locul de întâlnire şi coordonare a activităţilor asociaţiilor cultural-creştine şi civice reunite în cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Am stat de vorbă cu dl.Ioan Lăcătuşu, doctor in stiinte istorice, care ne-a vorbit despre multitudinea de activităţi organizate împreună cu Centrul European de Studii Covasna-Harghita.

Ioan Lăcătuşu: Incununam anul 2015 cu bilantul unei munci sistematice din ultimii 25 de ani.Un bilant fructuos, în munca de păstrare, prelucrare şi valorificare a documentelor, arhive care au înfruntat vitregiile vremurilor . Vreau de la început să subliniez  parteneriatul excepţional existent între Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita  precum şi prestaţia profesionistă a părintelui dr. Sebastian Pârvu, directorul Centrului , sprijinul permanent acordat de Episcopie, de catre Preasfinţitul Părinte Episcop Andrei care continuă înl mod exemplar sprijinul nemilocit al IPS Ioan, actualul mitropolit al Banatului. Ioan Lăcătuşu 1
Totodată subliniez parteneriatul celor două Centre cu principalele asociaţii şi fundaţii,  membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM), şi rezultatul unei strategii pe care noi am început-o în urmă cu 25 de ani,in cercetarea istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei.. Dacă acum 25 de ani, cineva întreba în spaţiul public local despre mitropoliţii Nicolae Colan şi Alexandru Nicolescu, episcopii Justinian Teculescu şi Veniamin Nistor, despre protopopii Petru Pop, Constantin şi Spiridon Dimian, Aurel Nistor sau Ioan Rafiroiu, despre toata suita de personalităţi locale româneşti, nu am fi găsit o serie întreagă de pagini importante din istoria locală, evenimente din viaţa bisericilor ortodoxe şi greco-catolice, şcolilor în limba română, instituţiilor şi asociaţiilor culturale – mă refer la istoria locală românească şi la convieţuirea cu concetăţenii maghiari.De aceea,  prin organizarea unor manifestări devenite tradiţionale, cum sunt Zilele Andrei Șaguna, Zilele Nicolae Colan, Colocviul Naţional I.I. Russu sau Sesiunea Naţională de Comunicări Românii din sud-estul Transilvaniei Istorie, Cultură, Civilizaţie, manifestări la care am atras specialişti de înaltă clasă: muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi, demografi, preoţi, profesori din principalele centre culturale ale ţării, dar şi din ţările vecine.Numai la cele 21 de ediţii ale Sesiunii amintite au participat peste 1500 de asemenea specialişti;

Referitor la manifestările ştiinţifice organizate, care sunt principalele acţiuni de spiritualitate ortodoxă, de istorie şi de cultură românească (35 la număr – n. red.), ele vizează în principal,  continuarea prelucrării bazei de date şi îmbunătăţirii ei,  valorificarea, punerea la dispoziţia celor care elaborează lucrări de masterat sau doctorat, de licenţă sau lucrări monografice. Puteti concretiza?
Ioan Lăcătuşu: Dintre acestea amintim aici: Continuarea acţiunii de prelucrare arhivistică şi transpunerea în format electronic a bazei de date şi a fondurilor documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, cu sprijinul Societăţii Ștefadina Comserv SRL din Bucureşti; Continuarea proiectul Evidenţa informatică a cărţilor din Biblioteca Centrului Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan, cu sprijinul aceluiaşi generos partener; Continuarea digitizării cărţilor vechi şi bibliofile aflate în păstrarea Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, pe baza unui proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, cu sprijinul specialiştilor de la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;ROMANI FG Actualizarea bibliografiei tematice selective referitoare la românii din Covasna şi Harghita, instrument de lucru pus la dispoziţia cercetătorilor, care redă, într-o formulă sintetică, informaţii referitoare la volumele de istorie locală, la monografiile unor localităţi, la personalităţi şi instituţii, la cercetările etnografice şi sociologice, eseuri şi lucrări de memorialistică, precum şi la un număr important de manuscrise din valoroasa Colecţie de documente aflată în arhiva Centrului  Mitropolit Nicolae Colan din Sfântu Gheorghe. prin implicarea şi parteneriatul stabilit cu societatea de arhivare particulară ȘTEFADINA din Bucureşti, una dintre cele mai performante societăţi de arhivare din peisajul românesc actual , realizand în aceşti ani, prelucrarea arhivistică, digitizarea, formarea unei baze de date cu utilizator multiplu la nivel european.
Până acum, ne uitam cu admiraţie  la ceea ce a făcut Biserica Evanghelică din Sibiu printr-un asemenea Centru de documentare, de arhivare, de valorificare a istoriei comunităţii germane, la ceea ce fac specialiştii de la Biserica Neagră din Braşov sau cei de la Muzeul Bisericii Sfântu Nicolae din oraşul de sub Tâmpa. Si iată că prin acest parteneriat cu Ștefadina SRL, prin care s-a realizat o bază de date, prelucrată în format clasic şi informatic,  la ceea ce înseamnă exigenţele arhivistice actuale, şi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei stă la aceeaşi masă cu profesioniştii de excepţie.  După cum este cunoscut, istoria ultimilor 100-150 de ani nu a fost deloc generoasă cu comunităţile româneşti din Transilvania – cele două războaiele mondiale, schimbările de teritorii, regimurile potrivnice unei dezvoltări democratice şi-au cerut tributul lor în ceea ce înseamnă pierderea unor cantităţi imense de arhive şi, de aceea, ceea ce am moştenit şi am păstrat, împreună cu ce se păstrează la Arhivele Naţionale Covasna, reprezintă un patrimoniu deosebit.Acta Carpatica nr. 1,

Știu că au avut loc multe activităţi cultural ştiinţifice…
Ioan Lăcătuşu: Da, Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan a organizat, în anul 2015, un număr de 24 de manifestări cultural-ştiinţifice, începând cu Ziua Culturii naţionale – sub zodia lui Mihai Eminescu, 15 ianuarie 2015 şi terminând cu Seară românească, organizată la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă Sf. Gheorghe, în 30 noiembrie 2015. Bineînţeles că am participat, la rândul nostru, la multe manifestări organizate în întreaga ţară – Bucureşti, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, Bacău, Braşov, Iaşi, Albac, Satu Mare, Timişoara, Deda ş.a. -, până la partenerii noştri statornici din zonă, din Miercurea-Ciuc, Topliţa, Bilbor, Covasna, Întorsura Buzăului, Vama Buzăului, Vâlcele ş.a. Această participare a noastră ne-a permis ca prin studiile publicate în reviste de specialitate să facem cunoscute realităţile din zonă, în istorie şi contemporaneitate, prin valorificarea informaţiilor din arhive referitoare la românitatea din sud-estul Transilvaniei şi la principalele dimensiuni ale convieţuirii interetnice româno-maghiare. Am avut bucuria, în cursul anului trecut, să particip la mai multe lansări ale unor cărţi editate de Editura Europcarpatica.

-Spuneţi-ne, vă rog, câteva cuvinte despre această activitate.
Ioan Lăcătuşu: Un capitol deosebit de rodnic îl reprezintă volumele apărute la editurile Grai Românesc şi Eurocarpatica. In acest context – iată sunt 27 de titluri într-un an de zile – aspectul cantitativ trebuie completat cu aspectele calitative. In primul rând aş aminti noua revistă Acta Carpatica nr. 1, un volum de peste 800 de pagini care cuprinde zeci de studii de foarte mare importanţă din istorie, etnografie, sociologie, recenzii şi prezentări de cărţi şi o serie de alte noutăţi. Publicaţia a fost foarte bine primită de mediul academic românesc. Precizez faptul că, noua publicaţie va apărea în paralel cu revista Angustia, anuar care rămâne în continuare să fie editat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Satisfacţii deosebite ne-a adus apariţia volumului Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.Angustia Datorită prezentării elogioase în paginile revistei Formula As, cu tirajul cunoscut în mass media românească, volumul a fost distribuit în câteva sute de exemplare în întreaga ţară, şi iată că acum recepţionăm comenzi pentru un nou tiraj. Ne bucură faptul că volumul a fost propus pentru a primi un premiu al Academiei Române, în 2016. Un alt volum important este lucrarea Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc din Transilvania. FCRCHM 2005-2015, volum îngrijit şi coordonat de dr. Ioan Sabău-Pop şi subsemnatul – o adevărată cronică a preocupărilor societăţii civile româneşti pentru dăinuirea românească, în cele trei judeţe. . Fără aceste contribuţii, percepţia publică despre ceea ce înseamnă zona noastră ar fi incompletă; pe lângă volumele editate de concetăţenii maghiari, iată venim noi cu această zestre culturală care rotunjeşte, care întregeşte profilul cultural al zonei şi imaginea de zonă multiculturală, multietnică şi pluriconfesională, şi nu aşa cum în unele lucrări editate, încă, de o parte dintre liderii maghiari se prezintă realităţile unui aşa-zis ţinut secuiesc în care românii nu sunt prezenţi.

– Mai mult decât în anii anteriori, în 2015 v-am urmărit luările de poziţie prezentate în mass-media scrisă şi audio-vizuală.
Ioan Lăcătuşu: Vreau să subliniez faptul că media, de regulă, caută senzaţionalul şi foarte greu pătrund ştirile pozitive care dau sentimentul unei anumite normalităţi în judeţul Covasna, în ceea ce înseamnă percepţia publică. Si totuşi, iată că am acordat aproape 30 de interviuri la Radio Tg. Mureş, Radio România Actualităţi, Radio şi Televiziunea Trinitas, TVR România Actualităţi, Antena 3, etc. Aş vrea să subliniez, după ce ani de zile am fost neglijaţi, iată că în anul 2015 au venit spre noi, solicitându-ne interviuri, ziarişti din afara graniţelor ţării – Steven Piek din Olanda, Zohoran Csaba, cercetător din Ungaria, Martin Woker, publicist la Neue Zurcher Zeitung AG din Austria ş.a., publicişti care au fost interesaţi şi de prezentarea punctului de vedere pertinent al cercetătorilor români privind convieţuirea interetnică, al societăţii civile româneşti, , pentru că ani de-a rândul opinia publică internaţională,s-a raportat şi a perceput realităţile din zonă unilateral, doar prin canalele concetăţenilor maghiari şi ale celor din Ungaria.. Am avut întotdeauna o slăbiciune faţă de studiul mass-mediei româneşti, în ultimul secol. In acest sens, avem un proiect prin care ne propunem să recuperăm, prin digitizare, ziarele în limba română care au apărut în fostul judeţ Treiscaune, perioada interbelică, inclusiv ziarul Cuvântul Nou din perioada regimului trecut, cu materiale deosebite privind istoria, etnografia, folclorul, cercetările privind cultura populară, aşa cum sunt astăzi cele din paginile Mesagerului de Covasna.Almanahul Grai Românesc

-Ce planuri aveţi pentru noul an 2016?
Ioan Lăcătuşu: Împreună cu părintele Sebastian Pârvu, cu ceilalţi colegii de la Centrul Ecleziastic  şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita prefigurăm priorităţile pentru anul 2016 ; marcarea, în aprilie 2016, a 20 de ani de la înfiinţarea Centrului de Documentare Mitropolit Nicolae Colan.,o nouă ediţie a Almanahului Grai Românesc/2016, publicaţie în care să trecem în revistă ceea ce a însemnat această instituţie de cultură românească din subordinea Episcopiei Covasnei şi Harghitei în cei 20 de ani, Fără un cadru instituţional adecvat nu se pot realiza lucruri perene şi durabile. De aceea, consider că în anul 2016, dacă va fi linişte şi pace, – şi trebuie să subliniez şi o anumită deschidere a Consiliului Judeţean Covasna şi a Consiliului Local Sf. Gheorghe spre asigurarea cofinanţării unor proiecte ale noastre,pentru punerea în evidenţă, păstrarea, prezervarea şi afirmarea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei, respectiv din judeţele Covasna şi Harghita.

La final, vă mulţumesc pentru oportunitatea oferită de a informa cititorii despre aceste izbânzi, precizând încă odată faptul că nu ne fură valul şi nu am prezentat aceste aspecte într-un mod triumfalist, cu conştiinţa responsabilităţii că trebuie să lăsăm celor care vin după noi urmele perene ale românităţii sud-est transilvane. In tot cea ce am făcut noi ne-am raportat cu echilibru şi bun simţ, cu obiectivitate la aspectele privind convieţuirea interetnică din judeţ. Am apreciat întotdeauna şi ne raportăm pozitiv la istoria, la cultura concetăţenilor maghiari, dar nu acceptăm acele lucrări şi puncte de vedere care exclud, diminuează, marginalizează prezenţa, continuitatea şi perenitatea culturii româneşti din zonă. (Maria Graur)

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.