Slovacia – o ţară europeană demnă

Slovacia – o ţară europeană demnă

0 410
Maniera intransigentă,dar corectă ÅŸi europeană în care Slovacia a rezolvat problema neorevizionismului maghiar intern – care ameninţă siguranÅ£a sa naÅ£ională –  genereaza un sentiment de admiraÅ£ie  ÅŸi de respect faţă de această Å£ară. Slovacia dovedeÅŸte Europei  că, deÅŸi este un stat mic ca teritoriu ÅŸi populaÅ£ie, posedă o splendidă calitate, specifică  statelor puternic consolidate ca democraÅ£ii, a unei impresionante demnităţi naÅ£ionale.
Principiul care a generat o asemenea  atitudine politică ÅŸi naÅ£ională a Slovaciei nu este o invenÅ£ie a acestei ţări, ci este unul vechi decând lumea ÅŸi la îndemâna oricărei ţări care doreÅŸte cu adevărat să-ÅŸi apere interesele naÅ£ionale fundamentale. A fost ÅŸi este un principiu axat pe patriotism, demnitate naÅ£ională ÅŸi apărareaa intereselor de stat.
Rememorarea câtorva acÅ£iuni întreprinse de statul slovac împotriva neorevizionismului revanÅŸard,  ÅŸi exclusivistm etnic, practicat  de Ungaria, se impune pentru noi românii. România este, la fel, o Å£intă a politicii extremist – revanÅŸarde a Budapestei iar atitudinea Slovaciei ne oferă modul în care această Å£ară a ÅŸtiut să contracareze acÅ£iunile revizioniste ÅŸi să se protejeze.
Un exemplu elocvent în acest sens l-a reprezentat refuzul autorităţilor slovace de a permite, în august 2009, intrarea în Å£ară a preÅŸedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, cu intenÅ£ia de a inaugura o statuie a „Sf. Stefan”, în localitatea Komarno, cu concentraÅ£ie de etnici maghiari.
Refuzul Slovaciei a avut o motivare inatacabilă anume că vizita preconizată coincidea cu împlinirea a 41 de ani de la invazia trupelor Tratatului de la VarÅŸovia, între care ÅŸi cele ale Ungariei, în Cehoslovacia. Întrucât  nu s-a Å£inut seama de  anunÅ£ul făcut  pe canale diplomatice că „vizita nu este binevenită”, Laszlo Solyom a fost oprit la graniÅ£a statului slovac fiind nevoit să facă cale întoarsă; a fost declarat „persona non grata”!
Prin această decizie autorităţile slovace au preîntâmpinat organizarea pe teritoriu slovac a unor manifestări cu caracter revizionist ÅŸi ÅŸovin maghiare, ce erau preconizate a se desfăşura cu prilejul vizitei lui Slyom.
De asemenea, Slovacia a făcut faţă cu succes intenÅ£iei Ungariei de a acorda cetăţenia ungară etnicilor minoritari maghiari de pe teritoriul naÅ£ional slovac prin adoptarea de către parlamentul ungar a unei legi în acest sens (mai 2010). ReacÅ£ia a fost una la fel de fermă, neezitantă ÅŸi perfect legală prin adoptarea legii care prevede că se interzice dubla cetăţenie iar etnicii maghiari care deÅ£in cetăţenia ungară nu pot ocupa funcÅ£ii publice în Slovacia.
Atitudinea statului slovac, în acest caz, a fost una logică fiind arhicunoscut faptul, probat nu de puÅ£ine ori de-a lungul istoriei, că loialitatea nu poate fi împărÅ£ită, ea poate fi doar una ÅŸi faţă de o singură Å£ară. Cu atât mai mult cu cât politica Ungariei faţă de  Slovacia este una revanÅŸardă, de revizuire a tratatelor de pace, de după Primul Război Mondial, care au consfiinÅ£it crearea statului Cehoslovac ÅŸi de realizare a iluzoriei Ungarii Mari!
Semnificativă în această situaÅ£ie a fost solidarizarea cu Slovacia a lui Vaclav Klaus, preÅŸedintele Cehiei. La fel, în baza aceluiaÅŸi principiu al primordialităţii interesului naÅ£ional, autorităţile slovace au implementat regionalizarea respingând organizarea administrativ-teritorială pe criterii etnice, evitând astfel apariÅ£ia acelei „mici Ungarii” pe teritoriul său, atât de mult dorite de Ungaria.
Subordonarea intereselor acestor posibile enclave etnice Ungariei, nu numai în cazul de faţă dar ÅŸi în cel al României, Ucrainei, Serbiei, etc., peste tot unde există o minoritate maghiară,este un plan vechi al revizionismului maghiar,mai ales in Ardeal.
Deosebit de consecvent în planul contracarării acÅ£iunilor neorevizioniste, extremiste, revanÅŸarde ÅŸi de amestec în problemele sale interne, iniÅ£iate în prezent de Ungaria, statul slovac a interzis desfăşurarea pe teritoriul său, la Komarno, în ziua de 27 iunie 2012, a ÅŸedinÅ£ei unei comisii a Parlamentului Ungariei.
Åži în acest caz, ca ÅŸi în altele, Ungaria fidelă „principiului” care guvernează politica sa externă în raport cu ţările pe teritoriul cărora există etnici minoritari maghiari, prin  amestecul nerusinat în treburile interne ale acestor state, a intenÅ£ionat organizarea ÅŸedinÅ£ei menÅ£ionate fără a consulta, în prealabil, autorităţile slovace. În acest context, mai amintim de faptul că trupa rock Karpatia, din Ungaria,care isi face de cap la Tg.Secuiesc , este interzisă pe teritoriul Slovaciei,datorită mesajelor extremiste, ÅŸovine, xenofobe, rasiste ÅŸi  de susÅ£inere a refacerii aÅŸa zisei Ungarii Mari,cuprinse în repertoriul ei.
O menţiune se impune, anume că măsurile aplicate de Slovacia, la care am făcut referire, nu au fost criticate de ţările membre ale Uniunii Europene, ele nefiind considerate nici nelegale, nici antidemocrate, nici antieuropene, nici antimaghiare!
Dar Slovacia n-a avut un presedinte  sa depinda de votul alegatorilor maghiari,sau care tinea PDL la guvernare!Tradica realitate!!
Fie ÅŸi la o simplă privire este evidentă asemănarea izbitoare a modului de acÅ£iune practicat de Ungaria, în virtutea doctrinei hungariste a neorevizionismului, extremismului, exclusivismului etnic, separatismului teritorial ÅŸi ÅŸovinismului, în cazul Slovaciei ÅŸi României! Toate situaÅ£iile din Slovacia, enumerate mai sus, s-au petrecut copie la indigo în  România ! 
Trebuie spus, însă, că în timp ce Slovacia a rezolvat, ferm, logic, fără ezitare, în favoarea sa această situaÅ£ie, România, datorită atitudinii de espectativă ÅŸi ezitante a autorităţilor statului, a fost umilită ÅŸi sfidată de Ungaria! Din această perspectivă, comparativ, vorbim de un stat slovac puternic apărat printr-o  demnitate naÅ£ională  impresionantă ÅŸi de un stat român vulnerabil în care această calitate esenÅ£ială,
patriotismul conducatorilor, pare să nu mai existe.
Autorităţile ţării mele, România, nu au considerat până în prezent necesar să găsească ÅŸi să aplice soluÅ£ii la aceaÅŸi problemă. Cu siguranţă că nici nu au fost interesate, în acest sens, dacă este să Å£inem seama numai ÅŸi  de faptul că  modelul slovac era aproape ÅŸi la îndemână!
Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.