SLAVO UKRAINÎ… Așa s-a scandat și în Cernăuți după raptul teritorial...

SLAVO UKRAINÎ… Așa s-a scandat și în Cernăuți după raptul teritorial din 28 iunie 1940, cu înverșunată ură antiromânească!

1 388

Ce-i drept s-a mai scandat cu însuflețire și Slavo URSS…. O dovadă de netăgăduit o reprezintă o recentă postare a neobositului restitutor de istorie națională, Daniel Siegfriedson, care aduce în atenție o inedită fotografie cu înaintași ai idolatrizaților ucraineni de astăzi, precum și cu înaintași coetnici ai președintelui Zelenski. Toți cățărați fericiți pe Monumentul Unirii Bucovinei cu Țara, din Cernăuți, și ridicau isterizați pumnii „victoriei” (ca gest antiromânesc) spre cer. Și asta nu se întâmpla la Kiyv s-au în altă parte a „Ucrainei istorice” ci, în orașul moldav menționat pentru întâia dată (alături de Iași, Tighina, Bacău, Târgu Neamț, Dorohoi și Bârlad), în  documentul emis în 1408 de cancelaria domnitorului Alexandru cel Bun.
Se întâmpla în orașul  vitregit de soartă prin rapturile teritoriale din 1774 și 1940, deromânizat pas cu pas prin colonizările cu evrei polonezi și cu ucraineni, aceștia din urmă ca o consecință a Holodomorului din Galiția și a Holomodorului stalinist al foamei.
Veneticii din Bucovina au apreciat că o fotografie cu mesajul cel mai relevant antiromânesc nu poate fi făcută decât  într-un loc cu valoare de simbol pentru afectul românilor, la  Monumentul Unirii Bucovinei cu Țara.
Monumentul invocat are o istorie scurtă și tristă. A fost ridicat în 1924 (inaugurat la 11. nov. 1924), în  „Piața Unirii”,  pentru a-i cinsti pe cei ce s-au jertfit pentru înfăptuirea idealului sfânt al Unirii Bucovinei cu România, grație eforturilor Comitetului de inițiativă  prezidat de principele Carol al II-lea, din care au făcut parte academicianul Ion Nistor, generalul Ludovic Milescu  și dr. Ion Jianu.
Monumentul a fost proiectat de arhitectul Victor Ștefănescu și realizat de sculptorii Teodor Burcă și Spiridon Georgescu. A fost ridicat sub formă semicirculară, având în partea centrală, un piedestal cu un grup alegoric ce reprezenta un soldat român cu un steag în mână, la ale cărui picioare era îngenucheată o fată (Bucovina) recunoscătoare pentru că a fost în sfârșit salvată.

BUCOVINA , CERNAUTI , MONUMENTUL UNIRII 11 NOIEMBRIE 1924 | arhiva Okazii.ro


Pe latura stângă a monumentului, un basorelief ce-l prezenta pe Dragoș Vodă (descălecătorul de țară) în luptă cu bourul. De asemenea pe această latură era și un medalion cu scena uciderii domnitorului Grigore al III-lea Ghica, fanariotul vrednic de pomenire, ucis de turci pentru că s-a opus cedării Bucovinei austriecilor.
Pe latura stângă a monumentului erau scene din luptele de la Mărăști și Mărășești, precum și un medalion cu regele Ferdinand, Întregitorul neamului.
În spatele acestui arc de cerc era dispusă o statuie din bronz, cu valoare de simbol, ce reprezenta un zimbru ce strivea cu copita vulturul bicefal austriac (ideea este de reținut).
Dezvelirea monumentului a avut loc la 11 noiembrie, la 6 ani de la intrarea trupelor române comandate de generalul de artilerie Iacob Zadik în Cernăuți.
La eveniment au participat regele Ferdinand I cu membrii Casei Regale, primul ministru Ion Brătianu, miniștri Văitoianu, Duca, Inculeț, Lepedatu, Nistor, generalii Prezan, Zadik (eroul din Bucovina), Coandă (tatăl marelui savant)…, înalți reprezentanți ai clerului, primarul Flondor, și alte personalități.

Monumentul Unirii din Cernăuți, inaugurat la 11 noiembrie 1924 | ROMÂNIA în  imagini de ieri şi azi

În 1940 monumentul a fost dărâmat de ocupanți (de beligeranții de astăzi) și refăcut  (parțial, unele basoreliefuri ne mai fiind recuperate) de statul român, în august 1941, după eliberarea Bucovinei.
În 1944, după ocuparea acesteia de către înaintașii beligeranților slavi de astăzi,  monumentul a fost demolat a doua oară, cu aceeași înverșunare…
În locul său a fost ridicată o statuie a lui…Lenin.
Începând cu anul 2013, aceasta a fost înlocuită cu statuia scriitorului ucraineanului Taraș Șevcenko, ce nu a avut nicio legătură cu orașul Cernăuți.
De aceea, în acest context istoric dat, pentru românii cu simțire autentic românească, „Slavo Ukrainî” nu poate avea rezonanță afectivă! Oricât s-ar strădui unii de aici sau mai de la vest. Coetnicii nederutați, ce nu se duc pe fentele propagandistice ale luptei de putere, străine de interesul național, deplâng sincer poporul ucrainean greu încercat de invazia rusă, expus iresponsabil de deciziile politice ale liderilor săi, dar nu pot să nu deplângă totodată politica agresivă antiromânească a Kiev-ului.
A-ți iubi țara, a dezavua deromânizarea sistematică din teritoriile istorice românești din Ucraina nu înseamnă că ești pro-rus și implicit anti-ucrainean în conflictul slav.
Ești doar un român ce nu poate uita masacrul barbar  de la Fântâna Albă! Ești un bun și grijuliu primitor de refugiați,  indignat totuși că piețele și străzile Cernăuțiului românesc au primit denumiri în limba celor ce scandează „Slavo Ukrainî”: Piața Ghica Vodă (Soborna), Strada Eminescu (Gorki), Strada Sfânta Treime (Hmelnițki), Strada Sextil Pușcariu (Vovciuk), Strada Română (Ruska-sic!), Strada Regele Ferdinand (Holovna), Strada Hurmuzachi (Zankovețka), Strada General Prezan (Skilna), Strada Miron Costin  (Celuskințiu), Strada Ciprian Porumbescu (Ceaikovski), Strada Constantin Brâncoveanu (Ivan Franko), Strada Neagoe Basarab (Stern), Strada Coșbuc  (Hotelna), Strada Cuciurul Mare (Eroii Maidanului – ca să vezi!), etc.
Neacceptarea tuturor acestor gesturi de evident etnocid înseamnă că ești, putinist, trădător (al cui?), troll? Poate numai  din perspectiva progresistă,  maidanistă  a derutaților autohtoni, degrabă arboratori de drapele galben-albastre … 

Ion Romanul

COMENTARII

Dă-i un răspuns lui Anonim Anuleaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.