Sfintii Constantin si Elena – obiceiuri populare

Sfintii Constantin si Elena – obiceiuri populare

0 115
An de an, pe 21 mai, atat biserica ortodoxa, cat si cea romano-catolica ii sarbatoresc pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei "intocmai cu apostolii". Trecutele lor vieti sunt considerate adevarate modele de urmat, Constantin ramanand in istorie ca imparatul roman care a acordat adevarata libertate crestinismului. Prin Edictul de la Milano, Constantin devine un adevarat protector al crestinismului, toate deciziile sale politice demonstrand acest lucru.
Astfel, sub conducerea sa au fost adoptate mai multe masuri in favoarea Bisericii, preotilor le-au fost acordate subventii si au fost scutiti de anumite obligatii municipale. Spiritul crestin a influentat si sistemul legislativ: s-a renuntat la pedepsele mult prea aspre, viata celor din inchisori s-a imbunatatit, eliberarea sclavilor a fost simplificata (dandu-li-se dreptul episcopilor si preotilor de a-i putea declara liberi in biserici).
Legea a fost modificata in scopul de a ii proteja pe saraci, pe orfani si pe vaduve. De asemenea, tot imparatul Constantin a fost cel care a generalizat in intreg Imperiul Roman, in anul 321, considerarea duminicii drept zi de odihna. Astfel, aceasta a devenit o sarbatoare saptamanala, in care pana si soldatii asistau la slujbe.
De aceea, la vremea respectiva, a fost numit "Roma cea noua", stralucind mai puternic decat Roma antica. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se usuca si ca cine va imparti cruciulite astazi va iesi invingator din orice incercare. De asemenea, in ziua celebrarii acestor sfinti, in calendarul popular apare o sarbatoare dedicata pasarilor de padure, numita Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune ca, in trecut, pentru a preintampina distrugerea strugurilor de catre grauri, multi podgoreni nu lucrau in ziua dedicata acestora. Praznicul Sfintilor Constantin si Elena coincide in traditia populara cu momentul in care se crede ca pasarile padurii isi invata puii sa zboare. Patronul lor este Constantin Graur (sau Costandinu Puilor).
Ziua se serbeaza pentru apararea recoltelor. Se spune ca in trecut, pentru a preintampina distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului, nu se muncea pamantul, iar celor care lucrau in aceasta zi li se ardeau bucatele pe cimp.
Este ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta data se usuca si cine va imparti cruciulite va iesi invingator din orice incercare.
Podgorenii nu lucreaza nici ei, pentru a proteja strugurii de grauri. Acum pastorii hotarasc cine va fi baci si unde se fac stanele, se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia si se fac ritualuri menite sa apere stana si ciobanii de fortele malefice: aprinderea Focului Viu, afumarea, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui.
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.