Sfântului Andrei, protectorul României

Sfântului Andrei, protectorul României

0 545
Noaptea Sfantului Andrei este una dintre cele mai importante din an. Fetele masoara 9 cescute cu apa, pline, si le toarna intr-o strachina, care se pune sub icoana.
A doua zi, in zori, se masoara din nou, cu aceeasi cescuta, apa din strachina. Daca va mai ramine pe fundul strachinii apa, fie si citeva picaturi, atunci vor avea noroc; iar daca ultima cescuta va ramine neumpluta cum trebuie, atunci nu vor avea noroc si nu se vor marita.
In noaptea de Sfintul Andrei, ca sa-si viziteze ursitul, fata isi pune sub cap 41 de boabe de griu, si daca viseaza ca-i ia cineva griul, se va marita.
– Unele fete isi pregatesc turta, pentru ea aducind apa cu gura. Pentru acest colac aduc apa neinceputa, iar produsele din care se prepara turta (faina si sare) sint masurate cu o coaja de nuca.
Dupa ce au fost coapte pe vatra, fetele isi maninca turtitele preparate, convinse fiind ca ursitii vor veni, in vis, cu apa sa le potoleasca setea.
– In seara Sfintului Andrei, toti ai casei, mai ales fetele mari si baietii, seamana griu in cite o strachina sau glastra cu pamint. Cui ii va rasari griul mai frumos ii va merge mai bine, va fi mai sanatos si mai norocos.
– Tot in seara de 29 noiembrie, fetele isi impart intre ele usturoiul, pe care il duc a doua zi la biserica, pentru a-l sfinti preotul. Acest usturoi se pune pe policioara la icoane.
– Se spune ca, in aceasta noapte, toate animalele vorbesc intre ele, dar nu este bine sa le asculti.
La miezul noptii se deschid cerurile si, acompaniati de cintecele cocosilor, coboara ingerii inarmati, alungind strigoii si toate celelalte duhuri rele.PATRIARHIE 4

Biserica Ortodoxa Romana praznuieste la 30 noiembrie pe Sfintul Apostol Andrei, “cel intii chemat”, unul din cei 12 Apostoli ai Mintuitorului Christos, care a predicat Evanghelia intr-o parte a teritoriului tarii noastre, Scitia (Dobrogea de astazi), aducind la credinta crestina pe multi stramosi de-ai nostri.
Andrei, iudeu de neam din localitatea Betsaida, era frate cu Simon Petru (devenit si el Apostol al Mintuitorului, tras pe cruce la Roma) si amindoi se ocupau cu pescuitul, alaturi de tatal lor.
Tot impreuna, au fost si ucenicii Sfintului Ioan Botezatorul si au ascultat predicile acestuia in jurul Iordanului.
Dupa recunoasterea lui Isus drept Mesia de catre “invatatorul” lor, ei il urmeaza pe Supremul invatator.
Cu toate ca in Sfinta Evanghelie numele Sfintului Andrei e amintit doar de doua ori (la inmultirea pîinilor si dupa invierea lui Lazar), el, alaturi de ceilalti Apostoli, il va fi insotit pe Isus peste tot si se va fi impartasit din invataturile Sale.
Ca si ceilalti ucenici, el va fi fost trimis de Mintuitorul sa predice Evanghelia la toata faptura (Marcu 16, 15-16).
Urmand cuvintele invatatorului, dupa pogorirea Duhului Sfint – potrivit traditiei – Sfintului Andrei i-a cazut la sorti sa vesteasca Evanghelia la popoarele din jurul Marii Negre (in Scytia). Eusebiu din Cezareea scria: “Sfintii Apostoli ai Mintuitorului, precum si ucenicii lor, s-au imprastiat in toata lumea locuita pe atunci. Dupa traditie, lui Toma i-au cazut sortii sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia …”.
Mai aflam acest lucru si din Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane, care precizeaza ca Sfintul Apostol Andrei “a predicat in Pont, Tracia si Scitia”. in sprijinul acestor afirmatii avem si citeva toponimice din Dobrogea care atesta trecerea sa pe aici (Piriiasul Sfintului Andrei, Apa Sfintului Andrei sau Pestera Sfintului Andrei) si, de asemenea, pomenirea sa intr-o serie de colinde, legende si obiceiuri atit din Dobrogea, cit si din Basarabia.
Prin locurile pe unde trecea, asemeni celorlalti Apostoli, dupa propovaduirea Evangheliei el va fi botezat, va fi hirotonit preot si va fi intemeiat, in acest fel, comunitati crestine. Doar asa se poate explica de ce, cea mai veche episcopie atestata documentar pe teritoriul tarii noastre este cea de la Tomis (Constanta de azi).
De altfel, vechimea si vigoarea crestinismului in aceste teritorii sint dovedite si de numarul mare de martiri din secolele III si IV, de cel al bazilicilor descoperite aici, datind din secolele IV-VI si de numarul de obiecte cu caracter crestin gasite in intreaga Dobroge.
De la noi, Sfintul Andrei a plecat spre sud. A trecut prin Tracia, a ajuns la Byzant, iar de aici, trecind prin Macedonia si Tesalia, a ajuns in orasul Patras din Ahaia (Grecia de azi). in acest oras “cel dintii Apostol al Domnului Hristos” a suferit moarte martirica.
Drept urmare, in sedinta din 13 ianuarie 1994, Sfintul Sinod al Bisericii noastre a hotarit ca ziua de 30 noiembrie, in care il cinstim dupa cuviinta, sa fie insemnata in calendar cu cruce rosie “ca o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc”.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.