Sfantul Ierarh Nicolae – facatorul de minuni (II)

Sfantul Ierarh Nicolae – facatorul de minuni (II)

0 179

„Sfantul batran” se asociaza astfel cu „omul batran acusi terminat cu zile ase ca anu’”, cum cred taranii. De aici, toate fenomenele meteorologice hibernale: soarele scade in luminozitate, serile sunt mai lungi si zilele mai scurte, vine zapada si gheata la inceput si apar viscolele.
De Sanmicori, se incheie ciclul de sarbatori dedicate lupilor si mortilor strigoi, concretizat intr-un sir de manifestari: Filipii de Toamna, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lasatul Postului de Craciun si Noaptea Strigoilor.
Sanmicori se prelungea si in a doua zi, pe 7 decembrie, ceea ce dovedeste prestigiul de care se bucura in panteonul taranesc care-i prelungeste sacralitatea prin manifestari existente si astazi in spiritualitatea folclorica romaneasca in mod difuz, in unele provincii si localitati cum sunt: „Pointra” si „Ciuda Sf. Nicolae”. Era o zi cand nu se lucra si mai mult, femeile tineau „post negru”, fara paine si apa. Aceste sarbatori sunt prelungiri ale lui Sanmicori, acum uitate in satele noastre, dar prezente in trecut intr-un areal mai larg, in sudul Ardealului.
De Sanmicori se pune intr-o oala de lut cu apa neinceputa o ramura de mar, iar daca aceasta infloreste pana la Anul Nou „in primavara ultoaia (livada n.n.) va fi plina de flori si cloambele (crengile – n.n.) s-or rupe de mere” (Bacalete Stefan – din Tustea).
Batranii credeau ca iarna incepe la Sf. Nicolae; din barba alba a Mosului, cand o scutura, se asterne prima zapada; de ninge acum, graul in anul ce vine va fi bogat; „ninsoare multa – iarna grea” spun batranii din satele Vaii Geoagiului.
Sanmicori este o sarbatoare importanta a vremii din Postul Craciunului, o treapta spre sarbatorile Craciunului, incadrandu-se intr-un complex mitic-religios de renovare a anului, a Marii Treceri de la moarte la viata, iar Calendarul Popular este reper fundamental al vietii taranului care si astazi daca, nu mai este un instrument practic, ca in trecut, a ramas in constiinta lui ca ceva suprem si adevarat.

Prof. etnolog Marcel Laptes in ziarul Hunedoreanul

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.