Sezatorile de iarna – intalniri la ceas de seara in asteptarea Craciunului
Sezonul sezatorilor incepea dupa Lasatul Secului, adica de indata ce incepea Postul Craciunului. Sezatorile erau intalniri comunitare cu caracter lucrativ, dar si distractiv.
Acestea puteau fi organizate ad-hoc, in zilele lucratoare, la una sau mai multe case, si erau de mai multe feluri. Ele puteau sa aiba un caracter de intr-ajutorare, cand mai multe femei sau tinere participau la torsul canepii sau a lanii unei gospodine, lucru care se repeta la casa fiecarei participante sau puteau sa fie intalniri in cadrul carora fiecare participanta isi torcea propriul material.
Sezatorile aveau loc in serile tuturor zilelor lucratoare, locul de desfasurare fiind anuntat din timp. Gospodina in casa careia avea loc intrunirea se pregatea cu bautura si mancare si anunta flacaii, in cazul in care acestia nu se informau singuri de mersul sezatorilor. Casa era dereticata si se pregateau mai multe lavite sau scaune necesare torcatoarelor.
Odata cu lasarea intunericului, femeile porneau cu furca de tors catre casa in care avea loc sezatoarea.
In comunitatea arhaica de altadata, exista o anumita pudoare respectata de fiecare participanta in parte.
Niciodata in sezatori nu se coseau camasi, aceasta operatie facandu-se in mod individual de catre fiecare gospodina sau tanara fata, in casa proprie.
Dupa ce participantele isi primeau „portia”, pentru crearea unei atmosfere placute, ele erau servite cu un paharel de tuica indulcita, de obicei, cu miere de albine. Sezatoarea odata inceputa, participantele faceau schimb de informatii referitoare la viata cotidiana din sat si comentau evenimentele cele mai importante petrecute in propria comunitate sau in localitatile invecinate.
Apoi se rosteau ghicitori, zicale, proverbe, se canta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au pastrat pana in zilele noastre transmise in modul cel mai lesnicios pe aceasta cale. In cadrul acesta institutionalizat, fetele erau integrate si consacrate in colectivitatea femeilor, incepand sa-si insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si spirituale.
