Senatorul de Brașov, Daniel Zamfir, imbatabil – proiectele privind plafonarea dobânzilor și conversia creditelor au trecut de comisiile reunite

Cunoscut pentru atitudinea sa impotriva monopolului instituit de Sistemul bancar sub tutela BNR, senatorul Zamfir revine cu un nou proiect legislativ prin care dorește să impună plafonarea dobânzilor la creditele date de bănci, conversia creditelor în valută la cursul inițial plus cel mult 20% din devalorizarea leului (”în cazul imposibilității consumatorului de a accepta majorarea dobânzii sau de a suporta șocul valutar”, precizează proiectul) dar și dreptul consumatorului de a răscumpăra creditul pe care banca i l-a vândut, la prețul ”real”. Proiectele similare pe care Zamfir le-a depus au fost declarate neconstituționale.
Potrivit documentului, dacă va deveni lege, ea se va aplica și în cazul creditelor în derulare.

Proiectele senatorului socialist Daniel Zamfir (fost liberal, fost ALDE) au trecut marți ca prin brânză în comisiile reunite ale Camerei Deputaților, iar eventualii contestatari ai proiectelor au fost rapid reduși la tăcere de președintele ședinței, Nicușor Halici. Nimic nu a contat: nici faptul că proiectele similare au fost declarate neconstituționale, nici lipsa punctelor de vedere ale părților implicate, nici lipsa studiilor de impact. Totul părea să fie ”reglat” dinainte. Cei care au îndrăznit să introducă amendamente au fost rapid reduși la tăcere.

Pozitia Băncii Naționale
”BNR își manifestă disponibilitatea de a colabora cu structurile parlamentare și cu autoritățile relevante pentru reglementarea judicioasă a problematicii în discuţie, prin introducerea unor praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare”, se arată într-o scrisoare trimisă de Guvernatorul BNR în momentul în care Parlamentul discuta despre plafonarea dobânzilor. El chiar a transmis o propunere de metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar romănesc.

Plafonarea o practică europeană
Plafonarea ratelor de dobândă la creditele bancare sau non-bancare este întâlnită în 14 state ale Uniunii Europene, scopul fiind, în special, protejarea consumatorilor din perspectiva solicitării unor dobânzi excesive. Între aceste 14 state ale Uniunii Europene, 11 stabilesc plafoane asupra DAE. Astfel:
a) 9 ţări prezintă plafoane asupra ratei DAE în cazul creditelor acordate de sectorul bancar (Belgia, Estonia, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Portugalia, Spania, Slovacia),
b) 2 țări prezintă plafoane referitoare la rata DAE aplicabilă creditelor acordate sectorului nebancar sau entităţilor moneylenders (Slovenia, Irlanda),
c) o ţară prezintă plafoane asupra ratei maxime de dobândă pentru capital (Polonia),
d) 2 ţări prezintă plafoane absolute asupra ratei de dobândă la creditele nebancare, fie sub formă absolută, fie guvernate de diverse excepţii (Grecia, Malta).
Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.
Diferenţierea plafoanelor impuse asupra ratelor DAE trebuie realizată în funcţie de caracteristicile şi riscurile specifice produselor de creditare, ce nu se limitează doar la separarea între credite ipotecare şi credite de consum.

Ce propun specialiștii BNR legat de plafonarea dobânzilor
Metodologia propusă este derivată din metodologii aplicate de alte state europene(de exemplu Franța, respectiv Italia), adaptată la specificul sectorului bancar românesc (caracterizat de un cadru macroeconomic semnificativ mai volatil).
Metodologia este fundamentată pe o serie de principii.
În primul rând, stabilirea unui nivel maxim al ratelor de dobândă se va face o singură dată, la momentul acordării creditului (consecință directă a faptului că în cazul creditelor cu dobândă fixă, ratele de dobândă nu suferă modificări, în timp ce orice modificare a ratelor de dobândă în cazul creditelor cu dobândă variabilă este o consecință directă a variației exclusive a indicilor de referință, reflecție a condițiilor monetare din piață).

În al doilea rând, ținta este plafonarea DAE, indicator care permite compararea la momentul acordării unui credit a costurilor totale inițiale suportate de consumator.

În al treilea rând, plafoanele trebuie implementate diferențiat pe monede (lei, valută) și tipuri de credite:
i) credite pentru locuințe;
ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont);
iii) credite de consum de tip card de credit;
iv) credite de consum garantate.

În al patrulea rând, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior, diferențiați în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului.

Plafoanele determinate presupun aplicarea unor coeficienți asupra nivelului dobânzii anuale efective medii publicate de BNR pentru creditele de consum și creditele pentru locuinţe. Coeficienții aplicați au fost selectați prin observarea valorii maxime a raportului dintre percentila 95 a distribuţiei ratei DAE pentru creditele nou acordate trimestrial şi rata medie a DAE publicată de BNR pentru ultima lună a trimestrului anterior observației.

Conform analizei de impact derulate de Banca Națională a României, efectul potențial al aplicării pragurilor propuse prin această metodologie BNR în cazul creditelor acordate în perioada 2016-2017 asupra solvabilității este unul marginal, pierderea înregistrată de bănci echivalând cu 0,02% din fondurile proprii în anul 2016 și 0,03% din fondurile proprii în anul 2017.

Share on Facebook

Tweet

Follow us