Scuze pentru santuri, codeala pentru ditai podul
Faptul ca orasul se gaseste in santier de multa vreme are cel putin doua mari efecte. Unul este cel pozitiv si se va vedea doar ceva mai incolo dupa ce se vor scurge cele cateva saptamani alocate executiei lucrarilor. Celalalt este unu imediat si profund negativ. Asta din urma este si cel care se simte cel mai puternic. Indiferent ca esti la volanul unei masini sau te gasesti in taxi ori pe scaunul unui autobuz, este suficient sa te afli in trafic in anumite zone ca sa resimti din plin disconfortul santierului ce se intinde uneori de-a lungul unei strazi intregi.
Nici macar nu e nevoie sa fie o oara de varf pentru ca sa resimti din plin ce inseamna ca circulatia sa fie concurata de forfota muncitorilor care sapa santuri. Lucrarile aflate in toi pe B-dul 15 Noiembrie au scos deja peri albi celor nevoiti sa treaca pe acolo in anumite ore ale zilei. Traficul lancezeste pur si simplu in dreptul santurile care au sfartecat carnea asfaltului vechi. Suvoiul de masini – mici, mari si foarte mari se gatuie brusc si pune la grea incercare nervii conducatorilor auto. Nimeni n-are rabdare, nimeni n-are intelegere pentru graba celuilalt. Toti vor sa treaca precum berbecii, care se inghesuie printr-o strunga stramta. Daca doi dintre ei apuca sa se mai si tamponeze, blocajul este asigurat pentru o ora-doua.
In astfel de momente, pancarte in culori vesele prin care Primaria si constructorul isi cer scuze pentru deranj nu ajuta la nimic. Nimeni nu apreciaza gentiletea minima a gestului, atata vreme cand fierbe de nervi la volan. Intr-un fel, e normal. Ce rost au scuzele in situatii in care mult mai eficient ar fi fost ca lucrarile sa se desfasoare exclusiv noaptea, cand circulatia e zero? E unul din misterele inca nelamurite ale stilului de lucru de la noi, care preferam lumina zilei cand e vorba sa facem o treaba murdara.
La neajunsurile traficului lent pe soselele in constructie se va adauga in curand o masura de impact mult mai mare. Din acelasi motive de deranj, Primaria se codeste inca sa dispuna inchiderea podului de la Zizin, care face legatura cu cartierul Uzina 2. Pasajul este de departe cea mai periculoasa zona din oras. Ditamai constructia sta sa se prabuseasca in orice moment. Ultimii constructori care au lucrat la pod in urma cu mai multi ani merita din plin puscaria pentru ce au facut acolo. Au turnat asfalt direct peste structura podului, fara sa adauge nici un element de consolidare. Cei care il strabat la pas se ingrozesc la vederea fisurilor uriase care se casca in corpul podului, prin care se poate admira traficul pe calea ferata de dedesubt.
Pentru ca pericolul este iminent, podul va fi inchis in maximum o saptamana. Municipalitatea a gandit deja solutia auto prin care sa mentina legatura cu cartierul ce va ramane izolat. Pietonii vor putea strabate podul pe jos pe durata lucrarilor, preconizate sa dureze cam 3 luni. O perioada imensa, daca ne gandim precum soferii care tranziteaza zilnic pe-aici. Un interval acceptabil si necesar, daca judecam in calitate de cetateni realisti.
Oricum, o situatie mai usor de explicat si de inteles decat scuzele stupide inventate pe pancartele de pe marginea santurilor de pe strazi.
Vifor Rotar
