Scoala in alb de creta si negru de ciment
Directorii institutiilor de invatamant au stat ieri in banci si au fost ascultati de autoritatile municipale si judetene la lectia despre deschiderea anului scolar. Reprezentantii Prefecturii, ai Primariei si ai Inspectoratului Scolar Judetean au aflat cu aceasta ocazie ca o sumedenie de scoli nu sunt pregatite pentru ca, la 17 septembrie, sa-si deschida portile pentru elevi. In spatele asigurarilor ca situatia este sub control si ca activitatea scolara nu va avea de suferit din pricina intarzierilor cu care care au fost contractate lucrarile de reabilitare si modernizare a spatiilor de invatamant, se duce acum o activitate febrila. Scoala 17 nu a primit aviz de functionare iar sperantele sa o faca in timp util sunt destul de firave. Liceul de Arta trebuie sa inventeze urgent o solutie pentru a suplini cumva pierderea unui intreg corp de cladire prin retrocedare catre proprietarul de drept. Alte cateva scoli vor fi surprinse in plin santier de sunetul primului clopotel, pentru ca nici macar n-au licitat lucrarile de reparatii.
Cei ramasi in urma cu reparatiile negociaza cu directorii scolilor mai harnice sau, pur si simplu, mai norocoase, solutii de gazduire temporara a propriilor elevilor in spatiile propice studiului din locatiile finalizate.
Peste panica generala s-au suprapus si amenintarile primarului la adresa celor codasi. Asa ca, daca cel mic se intoarce acasa cu uniforma albita din cap pana-n picioare, nu va bucurati prea tare. Nu e neaparat un semn ca ar fi scris constiincios ore intregi cu creta la tabla, ci ca s-a frecat de peretii cu tencuiala si vopseaua neuscate.
Dar nici nu-l certati prea aspru daca vine cu vreun ditamai cucuiul de la scoala. Nu inseamna neaparat ca s-ar fi batut cu colegii. Poate ca doar i-a cazut in cap vreun cancioc sau o mistrie de la zidarii cocotati inca pe scarile lor mobile, cu care blocheaza holurile si toaleta scolii.?
Vifor Rotar
