Sarbatorile populare ale lunii iunie (I)

Sarbatorile populare ale lunii iunie (I)

0 59
Sarbatorile populare ale lunii iunie sunt: Vartolomeul graului, Sf. Onufrie (ziua soarecilor), Sf. Eliseu, Sf. Iuda, Jocul Calusarilor, Sanzienele (Dragaica), San-Petru de Vara (Sarbatoarea lupilor), Pietrele lui Sanpetru.
 
11 Iunie: Sf. Vartolomeu
In traditia romaneasca, Sfantul Vartolomeu, numit si Vartolomeul graului, este o sarbatoare de miez de vara. Din acest moment, ziua incepe sa scada, vara trecand inspre iarna. Mai precis, vara se „invarteste” inspre iarna. Verbul „a invarti” (de unde si numele sfantului Vartolomeu) caracterizeaza toata aceasta sarbatoare. Femeile nu trebuie sa toarca (miscarea presupune invartirea fusului). Mai mult, nu se lucreaza in general, intrucat e pericol de vartejuri, de furtuni, sau chiar de ameteli.
 
12 Iunie: Sf. Onufrie
Sarbatoarea Sfantului Onufrie, sau Onufrei, este considerata si ea o zi a miezului de vara. Numita si „ziua soarecilor”, se tine pentru ca viermii si soarecii sa nu manance recoltele. Se spune si ca, daca ploua, nu vor mai fi soareci tot anul. Ca si Sf. Vartolomeu, Sf. Onufrei aduce grindina si vijelii.
 
14 Iunie: Sf. Eliseu
Ziua Sf. Eliseu se serbeaza pentru obtinerea unor recolte de grau bogate. Daca se lucreaza, este pericol de grindina. Jocul Calusarilor Ceremonialul de mare spectacol, precedat de Legatul Steagului si urmat de Spargerea Calusului, in care zeul Calus petrece si se desfata impreuna cu anturajul sau divin, ceata calusarilor, in saptamana Rusaliilor este cunoscut sub numele de Calusari.
Ceremonialul cuprinde practici si formule magice, dansuri si acte rituale executate de o ceata masculina strict ierarhizata: Mut, Vataf, ajutor de Vataf, Stegar, Calusari de rand.
Starea euforica si coeziunea mistica intre participanti, legati prin juramant de credinta si complicate rituri de consacrare, sunt obtinute prin executarea, pana la epuizare fizica si psihica, a dansurilor sacre dupa melodii de joc cantate de lautari.
Muzicantii nu fac parte din ceata si, ca urmare, nu depun juramant de credinta in fata Mutului si Vatafului. Astfel, dansurile calusaresti au acelasi efect cu al betiilor rituale de la Anul Nou (Revelionul, Ingropatul Craciunului, Iordanitul Femeilor).
Jocul calusarilor poarta cu sine functii si semnificatii diferite ca vechime si semnificatie: desfatarea zeului cabalin substituit de o masca purtata de Mut, de o efigie (Steagul Calusului), un totem (Ciocnitul Calusului) in care apar excese, urme ale unor practici orgiastice; transferul magic al fertilitatii divine prin vrajirea, in timpul jocului, a bolovanului de sare, dat apoi vitelor pentru prasire si inmultire, si a blidului cu seminte pentru insamantarea si rodnicia ogoarelor; grabirea casatoriei fetelor si fertilizarea simbolica a tinerelor neveste prin intrarea lor, la incheierea jocului, in hora calusarilor si prin atingerea phalusului purtat de Mut; vindecarea persoanelor "luate din Rusalii", "luate din Calus" etc.
Prin transferul magic al sufletului sanatos de la oala de lut sparta cu batul de Mut sau Vataf, de la puiul de gaina sacrificat violent sau de la calusarul supus unei morti rituale, numita Doborarea calusarilor, la omul bolnav; jucatul copiilor purtati in brate in hora Calusului sau saritul lor, intinsi pe pamant, de catre calusari pentru alungarea bolilor, in special a "frigurilor"; alungarea Ielelor sau Rusaliilor prin amenintarea lor cu diferite arme preistorice (bete, sabii din lemn, arcuri cu sageti), prin scenele razboinice (Razboiul), prin plantele vrajite (pelin, usturoi), prin impetuozitatea dansurilor calusaresti care imita, uneori, mersul la trap sau in galop al cailor, prin formule indescifrabile si zgomote produse de zurgalai si clopotei.
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.