Saptamana Patimilor – simboluri si traditii (I)

Saptamana Patimilor – simboluri si traditii (I)

0 57
Pastele este sarbatoarea crestin-ortodoxa care anunta Invierea Domnului Isus Hristos, biruinta omenirii, triumful asupra suferintei si spalarea pacatelor. Foarte multe traditii de Paste sunt pastrate si acum si foarte asteptate de cei mici. Saptamana mare porneste de la Duminica Floriilor, atunci cand Isus Hristos intra in Ierusalim si se termina cu Duminica Pastelui, atunci cand Hristos invie. In aceasta saptamana se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, se fac oua rosii si cozonaci, drob de miel si pasca si tot aceasta saptamana simbolizeaza chinurile prin care trece Mantuitorul, de la tradarea lui de catre Iuda, pana la rastignirea pe cruce pe dealul Golgota, precedata de moartea lui si incheiata cu Invierea. Ultima saptamana a postului mare, Saptamana Patimilor, sau Saptamana Mare este inclusa ?n sarbatoarea Pastelui, desi ?n aceasta perioada postul continua chiar cu o mai mare intensitate. Batranii obisnuiesc sa manance putin ?n seara Duminicii Floriilor, dupa care nu mai mananca pana ?n Joia Mare, cand, de regula, se impartasesc, postul negru fiind continuat apoi pana la Pasti. Cei mai tineri mananca ?n aceasta saptamana doar paine si fructe uscate si nu beau decat apa de izvor. Mai ales ?n trecut, pentru Saptamana Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagane si crestine): pastrarea linistii, a tristetii generale, servicii divine mai frumoase, mai fecvente ca de obicei, focuri rituale, respectarea stricta a postului, interdictia unor importante lucrari casnice, ingrijirea locuintelor, curatenia prin curti, intreruperea provizorie a lucrarilor principale pe camp, confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare, taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori, tocmirea lautarilor pentru hora satului, impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni Primele zile ale Saptamanii Mari In prima zi a Saptamanii Mari e pomenit Iosif cel prea frumos, care a fost vandut de fratii sai pe 30 de arginti unor negutatori Ismailteni, dupa cum l-a vandut Iuda pe Mantuitorul tot pe 30 de arginti, evreilor. E pomenit si smochinul cel neroditor, la care Mantuitorul venind flamand si negasind roade, l-a blestemat, iar smochinul s-a uscat pe loc. Marti, in a doua zi a Saptamanii Luminate, e pomenita pilda celor 10 fecioare, dintre care cinci fiind intelepte, au avut untdelemn de ajuns pentru candelele lor – adica fapte de milostenie – cu care au iesit intru intampinarea mirelui; iar cinci fiind nebune n-au avut untdelemn si s-au stins candelele lor, iar Domnul nu le-a mai prinit. Miercuri: pomenirea femeii pacatoase, care afland ca Mantuitorul se afla in casa lui Simon Leprosul, a luat un vas cu mir inmiresmat, al carui pret era 300 de dinari, ca sa-i toarne pe capul Lui si cu parul capului ei stergea lacrimile ce-i picau din ochi pe picioarele Domnului. Fapta pentru care a fost dojenita de Iuda Iscarioteanul spunandu-i ca «mai bine s-ar fi vandut si banii dobanditi s-ar fi impartit saracilor», iar Mantuitorul i-a raspuns : „Las-o pre dansa ca spre ingroparea mea a facut aceasta ! Pre saraci pururea ii aveti cu voi, iar pre mine, nu ma aveti pururea".
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.