Sambra Oilor – un ritual ancestral

Sambra Oilor – un ritual ancestral

0 118

In preajma Sangiorgiului (Sfantul Gheorghe) pana intr-o alta zi de sarbatoare, Sfintii Constantin si Elena, crescatorii de oi se aduna in fiecare sat pentru a stabili impreuna unde vor face stanele in acel an, cine le va fi baci si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului.
Termenul sambra semnifica o intelegere, o reglementare gospodareasca, un protocol asupra treburilor majore ale oieritului. Inca de la San¬giorz (Sf. Gheorghe) si pana la sarbatoarea Sf. Constantin si Elena, crescatorii de oi din toate cele 23 de sate osenesti se aduna in fiecare localitate pentru a stabili impreuna unde vor face stanile in acel an, cine le va fi baci si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Tot acum se calculeaza recolta de lapte care va fi distribuita echitabil pe toata durata stanii, proportional cu „cantitatea si calitatea” ovinelor aduse de fiecare sambras.
Sambra oilor este o sarbatoare care inseamna un exemplu de comportament al unei societati sanatoase, iar masurisul este parte din momentul esential, cand oamenii isi predau ciobanilor oile.
La o data fixata de intregul sat, se aleg stanele, bacii si pacurarii (vrajnicerii), se separa oile sterpe de cele cu lapte, se mulg oile si se masoara laptele cu instrumente speciale, crestandu-se pe raboj partea fiecaruia. Masurisul este o activitate exclusiv masculina, femeile participand doar la partea spectaculara a obiceiului: la pranz si la dant.
Magie, picnic, cetera si dans la Sambra Oilor
Dupa masuris, sunt efectuate o serie de acte de magie pastoreasca: sfintitul stanei cu primul lapte, afumatul oilor cu coji de oua rosii etc. Apoi femeile vin grupuri-grupuri cu desagii de sambra (cosurile) pline de colaci, palinca, sarmale si miel umplut, asezandu-le pe iarba, pe sterguri puse una langa alta, formand o masa campeneasca pe doua siruri. Dupa pranz, urmeaza dansul, la care participa toti sambrasii, acompaniati de ceterasi.
Sarbatoarea are loc la hotarul dintre judetele Satu Mare si Maramures – in pasul Huta si atrage la fiecare inceput al lunii mai, zeci de mii de turisti.
In timp ce pacurarii strang oile intre „mreje” (lese de nuiele) pentru a le „baga la strunga”, femeile prezente incep a curata simbolic stana si inventarul pastoral cu agheasma si tamaie. Dupa ce toate oile au fost mulse si laptele fiecarui gospodar a fost „masurat” si inscris pe „raboj”, sub privirile atente ale intregii comunitati, pacurarii reunesc laptele (il „impreuna”) si-i dau cheag. Intre timp, femeile au asternut pe iarba de langa stana fete de mese, iar pe ele au desfacut bucatele si bauturile aduse de acasa. La acest pranz sunt chemati proprietarii si pacurarii, la un loc, sa se bucure de „pornitul stanii”, alaturi de fluierasii, cimpoierii si ceterasii care canta si doinesc, iar cand masa este terminata, ei incep a zice cate o „invartita ciobaneasca” in care nu intarzie sa se prinda fetele si feciorii.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.