Sambata Rusaliilor sau Sambata Mosilor

Sambata Rusaliilor sau Sambata Mosilor

0 79

Caracterul funerar al sarbatorii Rusaliilor, manifestat in intreg complexul de festivitati (Todorusalele, Ispasul, Lunea Ratacita) este sustinut de Sambata Mosilor. Oamenii continua sa se fereasca de duhurile necurate prin impodobirea locuintelor cu leustean, tei, usturoi s.a. precum si prin imbunarea acestora si a mortilor cu ofrandele specifice. Pentru a grabi plecarea de pe pamant a demonilor, in aceasta zi se desfasuta obiceiul intitulat Goana Rusaliilor, care avea ca tema principala alungarea Rusaliilor de pe pamant.
Credinciosii praznuiesc an de an, in duminica din a opta saptamana de la Invierea Domnului, mai precis dupa cincizeci de zile, Pogorarea Sfantului Duh, zi numita in popor si Cincizecime sau Duminica Mare, precum si Duminica Rusaliilor, datorita suprapunerii cu sarbatoarea precrestina cu acest nume.

Credinte populare
Mosii se zice ca au fost noua unchesi batrani, care, pe unde mergeau, numai bine si minuni faceau. In aceste zile se desteapta toti mortii si se duc pe Valea cu Dor. Acolo gasesc tot ce li s-a dat de pomana in cursului anului. Cine nu gaseste nimic ia tarana in poala si se intoarce mahnit. Oalele se impart, pentru ca cei morti sa aiba cu ce bea apa pe lumea cealalta. In zilele de Mosi se lucreaza orice, dar nu se toarce, caci se crede ca se intorc colacii de la morti indarat. Acum nu se dau laturile afara, ca bietii morti stau cu gurile cascate in aceasta zi, asteptand colaci, si laturile le dau in gura lor. Nu se matura, ca se da praf in ochii mortilor, care stau dupa usa, pana a doua zi, cad, dupa terminarea liturghiei, isi iau zborul catre cer.
Ca sa fii ferit de furtisaguri si pierderi peste an, este bine ca cea dintai palcinta pe care o faci sambata, pentru a doua zi, s-o dai de pomana ori s-o manaci in casa, sa o pui la cuptor intai si s-o scoti pe urma, sa o rupi in trei parti si s-o imparti la saraci.
Se da de pomana pentru morti, preparata din porumb rasnit (pasat) fiert in apa sau in lapte, amestecat cu untura incinsa sau branza. Se fac colaci si se dau cu lapte, de pomana pentru morti, cu ceapa si usturoi verde. Aceasta o fac ca sa fie feriti de boale din apucate si a merge bine la zarzavaturi in gradina.
La Mosii de vara se aseaza masa, pe care se pun gramezi de cirese, flori si colacei, apoi se impart la oameni si copii ce sunt chemati inadins. Ca cineva sa imparta trebuie ca mai intai sa nu fi gustat cirese pana in momentul acela.
E o zi in care femeile gospodine fac bucate bune cu carne de miel, placinte, alivenci, lapte cu tocmagi etc. si dau de poaman in blide noi, linguri noi si vase noi, cu apa de la fantana lor proprie sau cumparata cu parale, daca nu au fantana. Dau de pomana parintii la fii si nepoti, nasii finilor, cumatrii, rudele si prietenii unii altora. Pomana o duce o fata sau femeie imbracata in straie de sarbatoare. Blidul cu mancare si vasul cu vin sau cu apa e impodobit cu trandafiri, minta si calapar, si colac si lumanare. Intra in casa, pune pomana pe masa, aprind lumanarea si o da celui in drept zicand: „Tine de sufletul lui…”. Cel in drept o ia si spune „Bodaproste” (sau Bogdaproste).

Goana Rusaliilor
Ceata fecioarelor, in varsta de opt-paisprezece ani, intotdeauna in numar fara sot, se constituia sub juramant solemn: „Am sa implinesc Goana Rusaliilor pana voi iesi la hora si nimeni decat mine si ai mei sa nu stie, altfel Rusaliile sa ma pedepseasca!”. In dimineata zilei de vineri dinaintea Rusaliilor se intalneau si mergeau in taina in padure sau pe camp pentru a strange flori, confectionau din ele cununite, cingatori si buchete si tineau post negru pana a doua zi. In noaptea de sambata, dupa cantatul cocosilor de miezul noptii, fetele se sculau, se imbracau in alb, mergeau fara sa vorbeasca, in camp, in locul unde confectionasera cu o zi inainte cununile. Primele cuvinte se pronunta in momentul sosirii ultimei surate: „Buna dimineata, surata! – Buna dimineata, fete curate! Sa pornim goana Rusaliilor”. Cea mai mare surata incheie dialogul cu cuvintele: „Gonim lucrurile necurate, sa ne ramana vetrele curate ca roadele de roua din cer picate!”. Dupa impodobirea cu cununile si cingatorile de flori aduse de acasa, fetele deveneau foarte vesele, incepeau sa cante, se prindeau intr-o hora navalnica si inconjurau vatra satului; apoi fetele se intorceau acasa, mancau si beau apa, incheind postul negru. (sursa: www.traditii.ro).

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.