Sambata lui Lazar-dinaintea Floriilor.

Sambata lui Lazar-dinaintea Floriilor.

0 119

Este o sarbatoare cu data mobila, fixata in a sasea sambata din postul Pastelui. Are loc un ziua de sambata inaintea Floriilor (anul acesta este in 31 martie). Este dedicata zeului vegetatiei, fiind un dans al tinerelor fecioare conduse de Lazarita (o fata imbacata in alb) si spune povestea tanarului ciobanas care a plecat cu oile si a murit. Sora lui il cauta, il gaseste si il boceste pana moare langa frate-sau. Se zice ca de atunci ar fi ramas obiceiul de a jeli mortii.


Este ziua cand florile, plantele de orice fel incep sa-si dezvaluie virtutile magice. In aceasta zi, numita si Sambata lui Lazar se practica datina Lazarelului, practica care aminteste de un stravechi zeu al vegeta?iei ce murea si renastea la inceputul fiecarei primaveri.


Fetele merg impodobite cu coronite din salcie, canta si primesc oua, pe care apoi le rosesc. In alta varianta, una din fete supranumita Lazarita se imbraca in mireasa. El s-a dus cu oile la padure, s-a suit pe o creanga sa scuture frunze oilor, cand a inceput sa bata vantul si s-a rupt creanga, iar el a cazut si a murit. Cele trei surori ale lui, l-au gasit, l-au adus acasa, invelit in frunze de nuc (de Florii este obiceiul de a imparti pa langa crengi de salcii si frumze de nuc, daca sunt) l-au scaldat in lapte dulce, au aruncat apa la rafdacina nucului, si l-au inmormantat. Uneori se face referire si la moartea logodnicei Lazarita.


In aceeasi zi erau si Mosii de Florii, acum obisnuindu-se sa se dea de pomana placinte, in amintirea unui Lazar care ar fi murit de pofta placintelor. Tot in sambata Floriilor se face si parastasul lui Lazar. Atunci merg fetele impodobite cu coronite din salcie si canta si primesc oua pe care apoi le rosesc.
Traditii si obiceiuri:


·        cu ocazia Mosilor de Florii, femeiele coc placintele pe care le dau de pomana saracilor ca sa nu moara de dorul lor, asa cum a patit mama lui Lazar. Legendele spun ca oamenii care nu serbeaza ziua lui Lazar se vor umple de pistrui ca jidanii.


·        se duc la biserica crengi de salcie.


·        daca ploua de Sf. Gheorghe, va fi an manos; daca pica ?n sec (post) va fi laptele slab.


·        oamenii se scalda dimineata ?n r?u, se spala cu roua, se cantaresc, se urzica, beau vin rosu pentru a fi sanatosi si vioi tot anul.


·        Se da lapte de pomana (Mosii).


·        se aduc sanjorji (crengi de fag) care se pun la portii pentru aparare de rau si belsug ?n casa.


·        gunoiul pus la pomii ?i ajuta la rodire, se seamana busuioc pentru noroc si dragoste.


·        se tocmesc ciobanii.


·        bunaoara, acum se scoate martisorul primit cadou de 1 martie si se agata intr-un maces sau intr-un alt pom inflorit


·        se aerisesc hainele si zestrea si multe altele.


·        ramurile de salcie (inlocuitoare locale ale ramurilor de palmier din Ierusalim), simbol al fertilitatii si al renasterii naturii primavara, se duc la biserica pentru a fi sfintite, dupa care se folosesc la impodobirea icoanelor, a usilor si a ferestrelor sau la tratarea simbolica a bolilor, de-a lungul anului, uneori chiar si pentru… vraji si descantece.


·        se fac pomeni, curatirea mormintelor si a cimitirelor, infigerea in morminte a ramurilor de salcie, invocarea spiritelor mortilor in felurite acte de divinatie etc.


·        Una dintre vechile comunitati de greci din Romania se afla in satul Izvoarele, de langa Tulcea, stabilita in urma cu doua sute de ani. Oamenii de aici si-au pastrat frumusetea obiceiurilor aduse din Grecia. Un obicei grecesc este de cel Florii, la Lazarel, cand fetele de pana la 16 ani canta si primesc oua, bani, faina, si la final rostogolesc sita, pentru ca vara sa fie bogata.

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.