Să contribuim și noi la „victorioasa” campanie electorală a liberalilor actuali… la...

Să contribuim și noi la „victorioasa” campanie electorală a liberalilor actuali… la Brașov!

Aducand  in atentie o postare  despre o carte interesantă a lui Mattei Dogan, scrisă in 1946, despre campaniile electorale interbelice, evident fără să sugerm ceva…

Cartea pe care o semnalam: mai intâi, anul aparitiei – 1946, anul
 alegerilor trucate de după Razboi. Am crezut la inceput ca este o carte scrisă de un propagandist al regimului comunist sau chiar de un reprezentant al partidelor istorice…
Mi-am adus aminte apoi că intalnisem  numele lui Dogan in referirile la elitele politice, la „mandarinii Europei occidentale”, in lucrări de sociolologie politică franceză. Cartea a fost scrisă de el cand era la vârsta de 26 de ani. Probabil o teză de doctorat? Ea are si un amplu rezumat in franceză. Este intre cele mai documentate analize a sistemului electoral interbelic pe care am citit-o. O analiză foarte critică, insotită de zeci de tabele si grafice.

Termenul de „democratie originală” pentru Romania, nu a fost inventat după Revolutie. L-am regasit, spre exemplu, in volumul publicat de Matei (Mattei) Dogan, in 1946, la Bucuresti, volum intitulat „Analiza statistică a  democratiei parlamentare din România”.
M-a intrigat apoi că Mattei Dogan, decedat in 2010, important sociolog francez de origine română fusese ales, in valul „entuziasmului” francofon  din 1992, si membru de onoare al Academiei Române.
După expunerea sistemelor electorale romanesti, arhaice si discriminatorii de până la primul război mondialDogan examinează noile scheme electorale precum si rezultatele voturilor din cele 11 operatiuni electorale interbelice. Asa cum arată el, pentru acea perioadă, „mecanismul democratiei românesti este redat lapidar de cuvintele lui Petre Carp: ‘Dati-mi puterea si vă dau parlamentul”… 

Povestea fraudelor electorale în România din 1870 încoace. „Revoluţia  statului împotriva cetăţenilor săi”

După ce factorul constitutional (Regele, n.n.) insărcina un partid politic sau o grupare politică cu formarea guvernului, acesta „facea’’, după câteva săptămâni, alegeri parlamentare si intotdeauna obtinea, in aceste alegeri, majorităti covârsitoare, astfel incât partidul de la guvernare reusea intotdeauna sa-si formeze in Parlament o majoritate a sa, guvernamentală. 
Regulile clasice ale parlamentarismului după care guvernul trebuie să fie o emanatie a Parlamentului au fost inversate in aplicarea principiilor democratice in România, unde … parlamentul este expresia guvernului. In practica electorală românească nu s-a intâmplat niciodată ca guvernul sa fie pus, in alegeri, in minoritate”…
„Rotativa guvernamentală”, pentru acea perioadă, arată minunat… Spre exemplu, PNL, fiind in opozitie, a obtinut la alegerile din 1920 – doar 6,8% din voturi; dar in 1922, fiind la guvern, obtine 60,3 %! 
In 1926, tot in opozitie, obtine 7,3 %, dar in 1927, fiind la guvernare, obtine 61,7 % ! 
In 1928, ajungand in opozitie, obtine 6,5 % ; insa in 1931, fiind la guvern, obtine 45%.
In 1932, in opozitie, obtine 13,6% , iar in 1933 obtine, la guvern fiind, 51% (pag. 28). Nu e minunat cum functiona democratia românească inter-belică??

01 | mai | 2011 | ALIANTA DREPTEI

Analiza lui Dogan  este aceea că pentru perioada interbelică, se  poate vorbi de „originalitatea democratiei aplicate românesti” (p.108), caracterizată printr-o „rotativă guvernamentală in formă parlamentară”. De aceea, afirmă Dogan, la finalul analizei sale bazată pe cifre amănuntite, „nu se poate 
sustine ca in România, in perioada dintre cele două războaie mondiale a existat… un autentic regim democratic” (p.110).

Atrag  atentia criticilor  de pe forumuri că nu noi am afirmat aceste lucruri;
doar le-am readus in atentie, stiind că această carte nu va fi republicata curand … Se prezintă si sistemul zestrei guvernamentale, functionarea primei majoritare, evolutia voturilor pe judete si pe regiuni istorice. Sunt analizate prezenta la vot, initiativele legislative vs proiecte de legi venite de la guvern, situatia intrebarilor, interpelărilor parlamentare, participarea la dezbateri (inclusiv… falsificarea listelor de prezentă!), cvorumuri, lipsa dialogului politic intre majoritate si opozitie, votul de partid, activitatea de control a parlamentului (foarte firavă).
Cum se vede, nimic nou azi…(Dumitru D. R.)

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.