Home Romania Mare 100 ani ROMÂNII STRIGĂ: VREM RO EXIT!

ROMÂNII STRIGĂ: VREM RO EXIT!

Romania Mare 100 ani

apr. 6, 2026

3 72

Mișcarea care vrea să scoată țara din UE și NATO prinde amploare în online
RO! „Liberi sau în robie? Alegerea se face acum!”
Zeci de mii de români cer o schimbare radicală de paradigmă.
Pe rețelele sociale, hashtag-ul #ROEXIT devine tot mai vizibil, iar mesajul este unul clar: independență, suveranitate și demnitate pentru România .
Mișcarea RO EXIT, promovată intens pe TikTok și Facebook, nu mai este doar un curent de opinie izolat.
Ea propune un plan concret de reindustrializare și reorganizare a statului român, iar tot mai mulți oameni îi ascultă vocea.

👉Ce vrea RO EXIT?
La baza acestei mișcări stau patru principii fundamentale:
🔺Independența politică – „România trebuie să-și poată decide singură direcția, fără ca interesele unor organizații internaționale să prevaleze în fața interesului național.’’
🔺Independența militară – Prin Constituție, România ar deveni un stat neutru.
Nicio armată străină nu ar mai putea desfășura trupe pe teritoriul național .
🔺Independența financiară – Renunțarea la granturile condiționate și la creditările externe, pentru ca țara să-și asigure singură bunăstarea și dezvoltarea.’’

Planul economic al mișcării prevede:
• Renaționalizarea resurselor strategice
• Naționalizarea terenurilor agricole deținute de capital străin, cu despăgubiri
• Construcția a 400.000 de apartamente mobilate și utilate, închiriate cu doar 5-15 euro pe lună, pentru tineri, cei cu venituri mici și românii care vor să se repatrieze
De asemenea, se dorește reorganizarea administrativ-teritorială în 8 regiuni conduse de guvernatori aleși direct, comasarea comunelor pentru eficiență, iar economiile realizate să fie reinvestite în economia reală .
Reforma școlii este o altă prioritate: „pe lângă educația clasică, școala ar trebui să formeze caracterul elevilor și valori morale’’.

🇷🇴În viziunea ROEXIT, România își va redeschide și consolida relațiile economice și diplomatice cu vecinii săi, dar și cu marile puteri emergente din Asia, Africa și lumea arabă, inclusiv China și Rusia, pe baza respectului reciproc și a avantajului național.

🚨Un val tot mai greu de ignorat
Deși ideea unui „Roexit” a apărut încă din 2018, propusă de un fost ofițer SRI care acuza că Bruxelles-ul „ne fură”, atunci părea o temă marginală, în ultimii ani, discursul suveranist a câștigat teren, alimentat de nemulțumiri reale: scumpiri, birocrație, pierderea controlului asupra resurselor naționale.
Conform Wikipedia, partide precum AUR, iar mai apoi politicieni ca Diana Șoșoacă și Călin Georgescu au preluat și amplificat aceste teme, cerând chiar și organizarea unui referendum pe această temă.
Actorii Dan Puric și Mihai Mălaimare s-au numărat și ei printre susținătorii publici ai retragerii din UE.

👉O mișcare controversată? Posibil. Însă cifrele vorbesc de la sine.
Susținătorii ROEXIT susțin că de la aderarea la UE în 2007 și până astăzi, România a acumulat o datorie externă de peste 230 de miliarde de euro, iar nivelul de trai al românilor de rând, departe de a crește vizibil, a scăzut semnificativ în ultimii ani.
„Milioane de euro din fondurile europene au ajuns în buzunarele celor corupți, iar doar un procent infim din ceea ce s-a numit proiect european, s-a concretizat în infrastructură reală sau în beneficii pentru populație.’’ – spun susținătorii
Criticii spun că ieșirea din UE ar fi un dezastru economic și că renaționalizarea industriilor ar alunga investitorii.
Însă, în mediul online, unde tinerii sunt principalii consumatori de conținut, mesajul RO EXIT prinde tot mai multă amploare.
Iar întrebarea care circulă tot mai des este: a fost aderarea la UE un real beneficiu pentru România sau mai degrabă un deserviciu pe care îl plătim cu vârf și îndesat?
🔺Concluzie
„România, liberă sau în robie? Alegerea se face acum!” – acesta este strigătul de mobilizare al mișcării .
Dincolo de controverse, este clar că un număr tot mai mare de români cer o schimbare de paradigmă.
#ROEXIT nu mai este doar un #hashtag.
Este un semnal de alarmă pe care clasa politică va trebui să-l ia în serios.