Romania în topul corupției europene!
Fenomenul corupției se arată ca unul global. Este monitorizat anual de către Transparency International, o renumită organizație neguvernamentală, pe baza unui indice de percepție a corupției în sectorul public .
Scala de percepție are 100 de trepte, de la 0 (foarte corupt) la 100 (puțin corupt).
La bază evaluarii stau opiniile experților și ale oamenilor de afaceri, nu ale publicului larg.
Sunt evaluate cu acest indice 180 de țări și teritorii, folosindu-se 13 surse de date externe, inclusiv studii derulate de Transparency International, de Banca Mondială și Forumul economic mondial.
În clasamentul global, România a ocupat locul 65 din 180 de țări monitorizare in 2024.
Scorul obținut de țara noastră a fost de 46 din 100, fără să înregistreze progrese față de anul precedent.
Din nefericire, scorul cu pricina se situează sub media UE de 62 /100, în declin și aceasta cu doua puncte față de 2023.
În anul trecut, România s-a situat in „top trei” cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, alaturi de Bulgaria și Ungaria.
Iată, deci, motive serioase pentru care președintele Nicușor Dan, în consens cu demersurile întreprinse de țările UE, a alocat combaterii corupției un capitol de sine stătător in Strategia Națională de Apărare, pentru 2025-2030, care va fi prezentată Parlamentului până la sfârșitul lui noiembrie curent.
Cu certitudine, corupția în sectorul public a devenit, prin amploare și implicații, o vulnerabilitate la adresa Securității Naționale a României, mai cu seamă acum, când atacurile hibride se înmulțesc exponențial.
Cu toate acestea, legislația aferentă domeniului, în special cea referitoare la Serviciile de Intelligence, nu este actualizată de decenii bune, depășită fiind din multe puncte de vedere.
Din ce pricini, oare, se tot întârzie cu actualizarea acesteia și cine profită de pe urma acestei situații?
Pirau Toma
