România, în criză: Unul din cinci tineri nu este nici angajat, nici studios
România se confruntă cu o situație dramatică în ceea ce privește tinerii care nu sunt nici angajați, nici într-un proces de educație sau formare (NEET), avînd una dintre cele mai ridicate rate din Europa.
Potrivit Eurostat, 19,4% dintre tinerii cu vîrste între 15 și 29 de ani din România sunt clasificați ca NEET, plasînd țara pe locul al doilea în Europa, după Turcia (25,9%) și înaintea Bosniei și Herțegovinei (22,2%).
Această cifră alarmantă este cu mult peste media Uniunii Europene de 11%, evidențiind o criză profundă a integrării tinerilor pe piața muncii și în sistemul educațional, relatează Euronews.
Raportul OECD pe 2025 despre România subliniază că „rezultatele educaționale slabe ale tinerilor reprezintă o preocupare majoră” și sunt unul dintre principalii factori care contribuie la procentul ridicat al tinerilor NEET.
Sistemul educațional din România nu reușește să pregătească tinerii pentru cerințele pieței muncii, ceea ce duce la un decalaj semnificativ între competențele dobîndite și cele necesare pentru angajare.
Această nepotrivire contribuie la marginalizarea economică a tinerilor, mulți dintre ei renunțînd să caute activ un loc de muncă.
Diferența de gen: Femeile, cele mai afectate
Un alt aspect îngrijorător este diferența de gen în ratele NEET din România. În timp ce 14% dintre tinerii bărbați sunt NEET, procentul crește dramatic la 25,2% în rîndul tinerelor femei, reprezentînd o diferență de 11,2 puncte procentuale sau cu 80% mai mult.
Această discrepanță plasează România printre cele trei țări europene cu cele mai mari diferențe de gen în acest domeniu, alături de Turcia și Cehia.
Mai mult, datele arată că 21% dintre tinerele femei din România care nu sunt în educație se află în afara forței de muncă, comparativ cu doar 5,4% care sunt șomere.
Aceasta indică o tendință accentuată de inactivitate economică, multe femei fiind descurajate să caute un loc de muncă sau fiind împiedicate de responsabilități tradiționale, precum treburile casnice sau îngrijirea familiei.
În contextul european, România se numără printre țările din Sudul și Sud-Estul Europei care înregistrează rate NEET cel mai ridicate, alături de Italia (15,2%), Serbia (14,9%), Lituania (14,7%), Grecia (14,2%) și Bulgaria (12,7%).
În contrast, țări precum Olanda (4,9%), Islanda (5,0%) și Suedia (6,3%) au succes în integrarea tinerilor, avînd rate NEET semnificativ mai scăzute.
Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce rata NEET sub 9% pînă în 2030, un țel deja atins de doar 11 din 34 de țări europene.
România, cu aproape unul din cinci tineri în categoria NEET, este departe de acest obiectiv, iar situația necesită măsuri urgente.
Principala cauză a ratei ridicate NEET în România este combinația dintre un sistem educațional inadecvat și lipsa oportunităților pe piața muncii.
Tinerii se confruntă cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă care să corespundă pregătirii lor, iar mulți aleg să nu mai caute activ un job, devenind inactivi economic.
Pentru a aborda această criză, este esențială o reformă profundă a sistemului educațional, care să pună accent pe dezvoltarea competențelor relevante pentru piața muncii, în special în domenii precum științele, tehnologia, ingineria și matematica (STEM).
De asemenea, politici care să încurajeze participarea tinerelor femei pe piața muncii, prin sprijin pentru echilibrul între viața profesională și cea personală, ar putea reduce diferența de gen. (B.T.I.)
Sursa: inpolitics.ro
