România-China 2024: Zece ani de absență … pierderea memoriei și prieteniei tradiționale...

România-China 2024: Zece ani de absență … pierderea memoriei și prieteniei tradiționale (1)

1 91

Când îți sunt impuse limite arbitrare, condiții și obligații care nu fac decât să te sărăcească, când îți este interzis să îți păstrezi sau să îți alegi prietenii … ai pierdut noțiunea de libertate și independență. În această situație se află România. O țară în care sub masca democrației se regăsește chipul schimonosit al colonialismului modern impus de partenerii strategici în numele drepturilor și libertăților extinse prin forța loviturilor de stat, invaziilor militare și jafurilor economice.
Urmare a lașității și complicității la toate nivelurile în stat, României îi sunt interzise relațiile de dialog și cooperare cu China. La București, guvernele patronate de președintele Klaus Iohannis au devenit marionete jucate după interesele străine României, așa încât astăzi, 30 August 2024, în relația cu China, marcăm o tristă performanță politică și diplomatică: ZECE ANI de absență la nivel înalt, la Beijing.
Ultima vizită oficială a fost efectuată de premierul Victor Ponta, în perioada 30 August – 2 Septembrie 2014, în cadrul unui turneu extern început la data de 26 August și care a inclus Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan, China.
Mai mult, în August 2024, România marchează un alt record negativ: 16 ANI de la ultima vizită a unui președinte în China, efectuată de președintele Traian Băsescu în August 2008, cu ocazia Jocurilor Olimpice de vară de la Beijing.
În August 2024, nivelul de reprezentare diplomatică și culturală: Ambasadă, Consulate, ICR Beijing, a ajuns rezidual. Ambasada României are șapte oameni, nu are vorbitor de chineză, în timp ce ICR Beijing este la un minim de angajați, cu un buget anual care este la sub 20% din valoarea chiriilor plătite de MAE și Ministerul Apărării de la București pentru rezidentele ambasadorului și atașatului militar.

În democrația impusă la București și tolerată de partidele parlamentare, de liderii acestor organizații devenite grupări de interese împotriva statului și al românilor, dialogul cu China în plan economic și cultural este catalogat și încadrat în limitele abjecte ale ordinelor externe.
Deși, dacă privim statele puternice ale lumii: SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Olanda, Italia etc., toate incluse în parteneriate strategice cu România, observăm că acestea nu au nicio reținere să deruleze și să promoveze cooperările cu aceeași China.
Totodată, o serie de impostori cocoțați în falsa elită politică de la București au făcut o temă predilectă din a ataca și provoca sensibilitățile Chinei, considerând probabil că fac pe plac partenerilor strategici, dar mai ales că au rezolvat toate problemele României încât a venit vremea să se ocupe și de cele chineze.
Acești impostori și analfabeți ai politicii și diplomației sunt incapabili să scoată din marasm propria țară cu doar 19 milioane de locuitori, dar se consideră capabili să rezolve problemele unei țări cu 1,44 miliarde de locuitori.

O scurtă istorie a ultimei vizite
Așadar … la data de 30 August 2014, ultima delegație oficială a Guvernului României, condusă de premierul Victor Ponta, ajungea la Shenzhen, în sudul Chinei, de unde s-a deplasat la Hong-Kong. Programul primelor două zile a inclus întâlniri cu reprezentanţii companiilor Huawei, China Nuclear Electric, ZTE, pentru ca pe data de 1 Septembrie să ajungă la Beijing.
Aici, premierul Ponta și delegația guvernamentală au fost primiți de președintele Xi Jinping, premierul Li Keqiang și de Zhang Dejiang, preşedintele Comitetului Permanent al Adunării Naţionale Populare.
Tot programul era încadrat în răspunsul dat vizitei oficiale efectuate de premierul Li Keqiang în România, în Noiembrie 2013, ocazie cu care la București a fost organizat Summitul liderilor China – Europa Centrală și de Est (ECE).
Proiectele aflate pe agenda discuțiilor România-China în 2014 vizau construcţia hidrocentralei de la Tarniţa-Lăpuşteşti (jud. Cluj), reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Nicopole, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Măcin, cablul submarin România-Turcia, exploatarea miniera Rovinari şi termocentrala Mintia.
Totodată, Victor Ponta avea să ajungă și la Tianjin unde a vizitat parcul tehnologic-industrial cu activități și relații la nivel global în domeniul IT, al componentelor auto, construcțiilor de mașini și produselor bio.
Prezența oficială la nivel de premier și guvern la Beijing se înscria în dialogul de prietenie România-China, în contextul relațiilor bilaterale care, în 2014, marcau 65 de ani de relaţii diplomatice şi 10 ani de la semnarea Parteneriatului amplu de prietenie şi cooperare.

Tarom, ultimul survol deasupra Federației Ruse
Vizita oficială în China a delegației guvernamentale condusă de premierul Victor Ponta a marcat și un eveniment demn de consemnat în cărțile de istorie a aviației române. Urmare a diligențelor făcute și de partea chineză, aeronava Tarom primit drept de survol în spațiul aerian rusesc.

Sabotarea relației bilaterale …
Încă din luna Ianuarie 2011, relațiile România – China au început să fie sabotate de la cel mai înalt nivel, la București. Președintele Traian Băsescu, auto-invitat în ședința convocată de premierul Emil Boc, avertiza miniștrii că nu ar trebui să cadă “în plasa unei povești de genul să luăm niște bani de din China”. România resimțea pe deplin efectele crizei financiare declanșate în SUA, în 2009, criză care a ajuns să afecteze grav inclusiv țările Uniunii Europene (UE).
După preluarea puterii de către președintele Iohannis, parteneriatele cu investitorii chinezi au început să fie sabotate, apoi blocate, pentru ca marile companii chineze să fie alungate din România.
Pentru a îndeplini ordine împotriva intereselor României, guvernele dictate de Iohannis, conduse de Ludovic Orban (PNL), Florin Cîțu (PNL), Nicolae Ciucă (PNL) și Marcel Ciolacu (PSD), au emis ordine de ministru, de premier și decizii prin care au fost interzise cooperările cu companiile chineze din domeniul infrastructurii energetice, rutiere și de comunicații. Dacă în domeniul infrastructurii România are în 2024 companii chineze pe piață este pentru că acestea au dat în judecată statul român și au câștigat!

Primit cu salve de tun, în Piața Tian Anmen
În dimineața de 1 Septembrie 2014, premierul Victor Ponta avea să fie primit de premierul Li Keqiang, în cadrul unei ceremonii oficiale la vel mai înalt nivel, în onoarea delegației de la Bucuerști, în Piața Tian Anmen, fiind intonate imnurile României şi Chinei, pe fondalul vibrant a 24 de salve de tun, și trecută în revistă Garda de onoare.
Sunt convins că vizita dumneavoastră de astăzi va avea un rol important în promovarea relaţiilor chino-europene şi totodată pentru promovarea relaţiilor dintre China şi România. (…) Prim-ministrul Victor Ponta este prietenul meu bun, iar pentru că a venit în China de mai multe ori este un prieten vechi al poporului chinez”, a transmis premierul Li Keqiang.
La rândul său, premierul Victor Ponta a evidenţiat mesajul extraordinar de prietenie şi colaborare bilaterală, subliniind că „România are încredere în nivelul tehnologic pe care companiile chineze îl deţin deja şi în competitivitatea proiectelor pe care le desfăşurăm împreună în domeniul energiei, infrastructurii şi al agriculturii”.
A doua zi, 2 Septembrie 2014, Victor Ponta avea să fie ultimul premier primit la Beijing de preşedintele Chinei, Xi Jinping, care declara “România joacă un rol important în dezvoltarea relaţiilor chino – europene”.

Un dialog cu … 300 Km/ h
Potrivit celor agreate cu echipa de comunicare a premierului Ponta, pe drumul de întoarcere de la Tianjin, am realizat un dialog pe tema vizitei și relațiilor bilaterale dintre cele două țări. În viteza trenului care rula cu 300 de kilometri pe oră, Victor Ponta a subliniat necesitatea de a progresa în proiectele de parteneriat economic și strategic cu China.
Cred că este un moment al relaţiilor politice absolut la superlativ. Acum, din ce în ce mai mult, şi aceasta este şi dorinţa mea şi a Guvernului Chinei, trebuie se ne completăm relaţiile foarte bine. Pentru că, spre deosebire de alte întâlniri la nivel de stat, de data aceasta nu au fost doar discuţii în beneficiul Chinei, ci pur şi simplu au fost discutate proiecte în favoarea statului nostru. Au fost proiecte energetice, de infrastructură, în agricultură, dar şi în alte domenii. De altfel, în primele şase luni ale anului 2014 exită o creştere de 30% a schimburilor bilaterale. În mod evident, încă nivelul este foarte scăzut faţă de potenţialul României, dar s-a pornit în direcţia bună.” – Victor Ponta, 2 Septembrie 2014
La acel moment, deja erau produse tensiunile dintre Rusia și Ucraina, motiv pentru care doream să aflu care este poziţia guvernului de la București în contextul evenimentelor regionale, premierul Ponta arătând că:
România a fost destul de solidară şi responsabilă alăturându-se poziţiilor Uniunii Europene şi Statelor Unite ale Americii, poziţii care au vrut să arate dorinţa de a asigura dreptul Ucrainei, drept avut de oricare ţară din Europa şi din lume, privind inviolabilitatea frontierelor, a respectării teritoriului naţional. Din acest punct de vedere, sprijinul pe care ţara noastră l-a acordat, mai mult sau mai puţin făţiş, a fost evident.”
Cât privește relația România-China, premierul Ponta sublinia, în urmă cu zece ani:
Este nevoie de mai multă bună credinţă, începând de la nivelul instituţiilor româneşti, pentru că am afirmat în numeroase rânduri în cadrul Guvernului că este nevoie ca toate instituţiile care reprezintă România să înţeleagă rolul pe care îl joacă, fie la nivel local, fie naţional, să înţeleagă că este nevoie să fie concentrate eforturile pe proiecte comune şi că China poate fi o şansă de dezvoltare a investiţiilor în România, din poziţia de poartă de intrare a Chinei în Uniunea Europeană.
Cu China nu poţi să devi partener dacă eşti lipsit de viziune, iar asta ne spune că sunt multe de făcut. Din acest punct de vedere, ieri, la finalul declaraţiilor pe care le-am susţinut împreună cu premierul Li Keqiang, am spus că sunt convins că, la aniversarea de 75 de ani, relaţiile diplomatice, în următorii zece ani, 2014-2024, vor fi mult mai bune”.

– Va urma –

Autor Dan Tomozei
Sursa: DanTomozei.ro

COMENTARII

  1. […] După 75 de aniÎn China, chiar și în 2024, oriunde mergi și spui că ești român ești privit cu simpatie, cu o mai mare prietenie, atenție și bunăvoință. Pentru că în China, repet, există memorie, există permanentul respect pentru cei care în momentele grele au venit să sprijine.România a fost una dintre primele țări care au recunoscut Republica Populară Chineză, una dintre puținele țări care s-au implicat în recunoașterea locului de drept al Chinei în plan global și în cadrul Organizației Națiunilor Unite, una dintre țările care au generat o emulație unică în relațiile economice și culturale ale Chinei cu o altă țară. Toate acestea, China nu le uită, chiar dacă mulți din generațiile de români și chinezi care au trudit și au construit totul de la zero au intrat în eternitate.Astăzi, România este cvasi-absentă de pe piața chineză, abia mai respiră diplomatic, iar cultural este reprezentată la limită.Realitatea devine istorie, Istoria devine Legendă, Legenda devine Mit, apoi … totul se pierde dacă nu este cultivat și transmis.Pe fondul răutății absolut deloc justificate cu care se manifestă politica, diplomația și mass media la București, cei zece ani de absență din cadrul relațiilor de prietenie și cooperare sunt echivalentul începerii de pierdere a memoriei, a contactului cu lumea reală, cu prezentul și viitorul unei lumi în schimbare, o lume în care China deja are de spus un cuvânt care echivalează cu pozițiile partenerilor strategici ai României de azi, dacă nu cumva chiar mai mult. Pentru că în timp ce România este ținută în subdezvoltare, în timp ce partenerii săi strategici au obsesia distrugerii și neo-colonialismului, China gândește pentru un mileniu în care au loc toate țările, sub formula unui “viitor cu soartă comună”, ceea ce nu înseamnă ideologie, ci o viață mai bună și mai sigură pentru toți oamenii.Prima parte aici: România-China 2024: Zece ani de absență … pierderea memoriei și prieteniei tradiționale (1) […]

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.