Românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu...

Românii plătesc cele mai mari rate bancare din Europa în raport cu venitul disponibil

0 467
Românii plătesc cele mai înalte rate bancare din Europa în raport cu veniturile disponibile, cu o medie de aproape 20%, ceea ce înseamnă că băncile va trebui să se orienteze mai mult către finanÅ£area companiilor, unde perspectivele sunt mult mai bune, afirmă economistul ÅŸef al BNR, Valentin Lazea.
"Ponderea datoriilor gospodăriilor în PIB este în regulă, sub 20%, dar ponderea datoriilor în venitul disponibil este deja la media europeană, pentru că venitul este mic. Dacă mergem la serviciul datoriei în venitul disponibil, deja situaÅ£ia este total invers, gospodăriile din România stau cel mai prost în context european (cu 20% – n.r.)", a arătat Lazea la un seminar privind modelul de afaceri al băncilor organizat de FinanÅ£iÅŸtii la Banca NaÅ£ională a României.
Din datele prezentate de Lazea, românii care au atras credite plătesc lunar la bancă aproape de două ori mai mult din veniturile încasate decât un francez, italian sau spaniol, ÅŸi de trei ori mai mult decât un neamÅ£.
"Ca tendinţă generală, sectorul companiilor are o mai bună capacitate de a accesa noi credite comparativ cu sectorul gospodăriilor. Îmi pare rău, asta este", a afirmat Lazea. El a explicat că, dincolo de unele erori făcute de bănci în trecut, printre care enumeră ÅŸi creditarea excesivă a populaÅ£iei, există fatori exogeni, independenÅ£i de bănci, care îngreunează creditarea în acest moment.
Lazea s-a întrebat retoric cum ar putea băncile să crediteze când există atâÅ£ia salariaÅ£i care au salariu minim pe cartea de muncă, firme profitabile care raportează pierderi, primării care acumulează arierate. Economistul ÅŸef al BNR a arătat că la nivelul companiilor singurul sector cu probleme este real estate, iar celelalte nu par supraîndatorate, nici serviciile, nici comerÅ£ul ÅŸi nici industria prelucrătoare.
Lazea a arătat că băncile ar putea să se orienteze mai mult către finanÅ£area de proiecte, dând ca exemplu domeniul energetic ÅŸi în acordarea de credite punte pentru proiectele finanÅ£ate cu bani europeni. El a găsit ÅŸi aici piedici, arătâtnd că multe primării sunt insolvabile ÅŸi că ar exista "o cultură a nerambursării", stimulată de legislaÅ£ia favorabilă debitorului.
Oficialul BNR, care a Å£inut să precizeze că opiniile sunt personale, a dat ca exemplu ÅŸi creditele de studii ÅŸi împrumuturile pentru reparaÅ£ii, finanţări de niÅŸe încă slab exploatate.
Soldul creditului neguvernamental acordat de instituÅ£iile de credit a scăzut în februarie cu 0,3% faţă de ianuarie, la 222,7 miliarde lei, ca urmare a reducerii atât a împrumutuirlor în lei, cât ÅŸi a celor în valută, potrivit datelor anunÅ£ate marÅ£i de Banca NaÅ£ională a României. În termeni reali, scăderea a fost de 0,6%.
În perioada menÅ£ionată, creditul în lei a scăzut cu 0,3% (-0,6 la sută în termeni reali), la 84,4 miliarde lei, în timp ce creditul în valută exprimat în euro s-a redus cu 8,9 milioane euro (exprimat în lei, creditul în valută s-a redus cu 0,3%), la 138,3 miliarde lei.
Faţă de februarie 2012, în luna similară din acest an, creditul neguvernamental a înregistrat o creÅŸtere de 0,1% (în termeni reali a scăzut cu 5,2%), pe seama majorării cu 5% a componentei în lei (-0,6 la sută în termeni reali) ÅŸi a diminuării cu 2,6% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 2,9%).
Împrumuturile în lei acordate populaÅ£iei au scăzut în februarie, faţă de ianuarie, cu 0,5%, la 34 miliarde lei, în timp ce creditele în lei pentru firme s-au redus cu 0,1%, la 50,3 miliarde lei. În aceeaÅŸi perioadă, împrumuturile în valută pentru populaÅ£ie s-au diminuat cu 0,2%, la 68,8 miliarde lei, iar cele pentru firme au coborât cu 0,4%, la 69,5 miliarde lei.
 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.