Rodica Popescu – Bitanescu la REDUTA cu
Cinci femei de tranzitie
Centrul Cultural Reduta va gazdui un spectacol de exceptie pe care nu trebuie sa-l ratati.
Teatrul National I.L. Caragiale prezinta piesa de teatru “Cinci femei de tranzitie” care va avea loc pe 1 martie, ora 19, la Centrul Cultural “Reduta”.
Iubitorii de teatru pot viziona comedia a carei regie este semnata de Rodica Popescu Bitanescu. Din distributie fac parte: Aimée Iacobescu, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitanescu, Vivian Alivizache, Tania Popa si Iuliana Calinescu.
Aceasta piesa se joaca cu casa inchisa de cativa ani buni.
Cinci remarcabile actrite ne descopera cu har, haz si sensibilitate, tipologia feminina de ieri, de azi si de maine: femeia de tranzitie.
Dialoguri simple si adevarate, conflicte omenesti, intrebari existentiale si destainuri tulburatoare, ca intre prietene, la o sueta. Un evantai multicolor de stari si sentimente, intr-un party al revelatiilor.
Taine, frustrari, suferinte ni se dezvaluie treptat, in timpul unei petreceri prilejuita de ziua de nastere a gazdei, la care un paharel de palinca „dezleaga” limbile si indeamna la marturisiri, unele triste, altele purtand o incarcatura de umor amar.
„Fiecare dintre interpretele amintite construieste un portret uman credibil, toate laolalta alcatuind o tipologie a femeilor din perioada prelungitei noastre tranzitii. Prospetimea jocului, firescul dialogului, situatiile de viata recognoscibile sunt si secretul succesului acestui spectacol, de la care publicul nu pleaca fara sa mediteze la dramele si bucuriile existentei. Va fi, cu siguranta, un spectacol de serie lunga.” – Eugen Comarnescu, Cronica Romana
„Atat gazda cat si invitatele sale ataca, in replici acide, cam tot ce starneste comentarii critice in ultima vreme: succesul in afaceri al smecherilor, cameleonismul politicienilor, insuportabila vulgaritate promovata in mass-media, decaderea invatamantului, standardizarea tinutei si a limbajului dupa model american (prin contrast cu anii ’50, cand modelul era rusesc). (…) Adevarurile dure revelate in duelul verbal nu sunt insa rostite cu acea jubilatie a catastrofei, de care sufera unii contemporani de-ai nostri. Finalul lasa loc pentru speranta si pentru reconciliere, ceea ce face sa creasca sarmul piesei in fata spectatorilor”. – Dana Duma, Ecart
