Resursele negre de la Polul Nord

Resursele negre de la Polul Nord

0 160

Uriasele zacaminte de gaze si petrol de sub calotele polare au declansat lupta pentru teritoriile albe.
Pe masura ce portiuni uriase din calotele polare se topesc vazand cu ochii, uriase zacaminte de gaze naturale si petrol aflate sub fundul oceanelor de la Poli devin pentru prima oara accesibile si creeaza dispute teritoriale acerbe. Paradoxul face astfel ca incalzirea globala, provocata in principal de uzul combustibililor fosili, sa creeze o noua sursa de zacaminte cu efecte negative asupra mediului.
Manevre militare, proiecte de cercetare stiintifica si alte actiuni de marcare a teritoriului par sa insufleteasca tot mai mult tacutele intinderi de gheata, relateaza Gratie efectelor catastrofale ale incalzirii globale, mult mai acute in Arctic decat orice alt loc, in parte din cauza unghiului in care cad razele soarelui asupra zapezii, regiunile polare devin din ce in ce mai accesibile.
Ca la un semn, zona arctica a devenit epicentrul goanei dupa aurul negru. Potrivit Institutului american de Cercetari Geologice, aproape un sfert din resursele nedescoperite de petrol si gaze ale globului zac in subsolul Polilor. Resursele de combustibili fosili, insotite de vaste zacaminte minerale, sunt mai mari decat resursele Arabiei Saudite, considerate cele mai mari din lume la ora actuala.
Mai mult decat atat, topirea calotei glaciare este pe cale sa deschida navelor comerciale, pentru intreg anul, strategica Trecatoare Nord-Vestica, ruta marina care leaga Oceanele Atlantic si Pacific. Exploratorii secolului XIX visau la o asemenea ruta. Daca va deveni realitate, aceasta va schimba dramatic modul de transport naval, scurtand la jumatate, spre exemplu, distanta dintre Japonia si nordul Europei.

Este ironic faptul ca in¬calzirea globala, provocata de arderea combustibililor fosili, va scoate la suprafata un zacamant urias de combustibili fosili. Insa in industria petroliera nu-i loc de gluma, dovada si indrazneata miscare a Rusiei din august, anul trecut, cand a trimis un spargator de gheata si doua submersibile pentru a infige steagul rusesc pe fundul Oceanului Arctic.
Moscova a revendicat o suprafata pe fundul oceanului de peste un milion de kilometri patrati, de cinci ori suprafata Marii Britanii.

Al cui e Oceanul Arctic?
Prezenta militara canadi¬ana in Oceanul Arctic, aflata in prezent la circa 100 de soldati, se va mari de peste 10 ori in urmatorii ani. Ministrul de externe canadian, Peter MacKay, s-a aratat iritat de obiceiul unora de „a infige steaguri pe unde trec”, aratand ca asta nu inseamna nimic din punct de vedere teritorial. In replica, omologul sau rus, Serghei Lavrov, a explicat sec: „Noi am facut exact ceea ce fac si alti exploratori”.
In paralel cu misiunea de explorare, Rusia a ordonat bombardierelor sa survoleze Oceanul Arctic, pentru prima oara dupa prabusirea URSS. „Este probabil cea mai complexa problema de granite din lu¬me”, afirma o avocata britanica specializata in do¬meniu. In limbajul diplomatiei internationale, oceanele aflate dincolo de controlul vreunui guvern sunt cunoscute sub denumirea vaga de „Zona”.
Atunci cand o tara vrea sa revendice o bucata din „Zona”, potrivit regulilor ONU, aceasta trebuie sa dovedeasca faptul ca fundul oceanului este, in fapt, o extensie a propriei platforme continentale. Acest lucru presupune colectarea unei imense cantitati de date geologice. Principala neintelegere intre natiunile arctice este iscata de Lantul Lomonosov, o formatiune muntoasa de pe fundul oceanului, lunga de 2.000 de kilometri, care leaga Siberia de insulele Ellsmere din Canada. Comisia ONU urmeaza sa stabileasca daca Lantul Lomonosov face parte din platforma asiatica, asa cum pretinde Rusia, sau cea nord-americana.
Situatia Oceanului Arctic este totusi dramatica. Anul trecut, calota polara s-a micsorat la un nivel fara precedent, ajungand la jumatate din marimea pe care o avea acum 50 de ani. Unii climatologi cred ca polul ar putea ramane fara gheata, pe timp de vara, in urmatorii 20 de ani.
Ca sa fie totul si mai complicat, topirea promite sa scoata la iveala o uriasa bogatie de resurse, iar inuitii, aborigenii din nordul extrem al Canadei, se vor folosi de asta. Foamea insatiabila de combustibil a facut din indepartatul Ocean Arctic un centrul al atentiei si disputelor, bogatiile sale uriase fiind prea tentante pentru a le rezista cineva.

ecomagazin.ro

Iza M.

COMENTARII

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.