Republica Moldova în NATO: de ce provoacă Maia Sandu colosul rus?
O mișcare greu de înțeles, cel puțin bizară: cu un război în coasta țării sale provocat de un stat agresor nemulțumit de intenția lărgirii NATO spre est, Maia Sandu aruncă pe tapet intrarea Moldovei în alianța nord-atlantică. O manevră foarte greu realizabilă altfel decît pe termen lung și care nu poate avea decît efectul capei roșii fluturate în fața taurului deja furios. Ce urmărește, oare, mult cîntata președintă a Moldovei, în afara inflamării și mai rău a spiritelor în estul Europei? Și în beneficiul cui?
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat într-un interviu pentru Politico acordat la Davos că în ţara sa s-a declanșat o discuție foarte serioasă legată de posibilitatea intrării într-o mare alianță militară. Nu numește NATO direct, dar ghici ciupercă ce-e?
„Există o discuție serioasă despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. Şi dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia, ca naţiune, că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic” a spus Sandu. „Moldova este o ţară paşnică. Nu Moldova este cea care a pornit un război împotriva vecinilor săi. Propaganda rusă a reuşit să convingă o parte a populaţiei că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investeşti în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă că nu faci nimic şi nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greşit”, a mai spus ea.
Recent, Maia Sandu a solicitat sisteme antiaeriene pentru Moldova: „Înțelegem că Ucraina este o prioritate, dar sperăm să primim și noi”.
Să o luăm metodic.
Constituția Moldovei prevede că țara e neutră militară și, în consecință, nu permite sub nicio formă, spre exemplu, agresiuni armate ori aducerea de trupe străine pe teritoriul său.
Procedura de schimbare a Constituției e nițel diferită la moldoveni decît la noi.
Articolul 142 spune că ”Dispoziţiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale”.
Dincolo de referendum, parlamentul trebuie să voteze schimbarea Constituției cu două treimi dintre voturi.
Partidul Maiei Sandu, cu toată victoria strălucită din 2021 de 52%, nu are cele două treimi necesare.
Încă mai complicat, sondajele de luna trecută relevau că PAS, formațiunea ei, a ajuns la doar 24% în opțiunea de vot, surclasată de partidele pro-ruse, cu peste 30%. Într-un an și jumătate, partidul lui Sandu a pierdut peste jumătate dintre voturi. Nu e clar la ce procente s-ar putea ajunge pînă în 2025, la viitoarele alegeri. Ori dacă Sandu mai cîștigă prezidențialele în 2024.
În fine, 54,5% dintre moldoveni nu susțin aderarea țării la NATO, în timp ce numărul celor care mai susțin integrarea în UE a scăzut la 51%.
Să mai adăugăm un ”mic” ingredient: pe teritoriul Moldovei există un conflict militar înghețat cu autointitulata Republică Moldovenească Nistreană, în care Rusia are trupe militare consistente.
Referendumul ipotetic al Maiei Sandu ar trebui să se deruleze și în Transnistria, pentru că aceasta face parte, conform Constituției, din teritoriul Moldovei, dar s-ar putea ca rușii și transnistrenii să fie de altă părere și să refuze scrutinul, generînd probleme de ordin juridic.
Pe de altă parte, Moldova nu ar putea intra în NATO cu respectivul conflict pe teritoriul său, pentru că ar însemna să bage Transnistria în alianță cu tot cu trupele rusești, adică aberația supremă.
Intrarea Moldovei în NATO, fără a fi imposibilă, nu poate fi decît o manevră pe termen lung, de mulți ani de aici încolo. Nici măcar nu am putea vorbi de o manevră electorală a la Băsescu ori Iohannis, mai exact cuplarea unui referendum pentru NATO cu alegerile, pentru că legea referendumului din Moldova interzice respectivul cuplaj cu 3 luni înainte sau după alegerile generale.
În aceste condiții, de ce a ținut Maia Sandu să lanseze hodoronc-tronc ideea aderării Moldovei la NATO, în cel mai prost moment cu putință, din toate punctele de vedere, cînd singura consecință ar fi să dea apă la moară retoricii kremlineze și să complice și mai mult situația din estul Europei e o întrebare cu răspuns dificil de dat.
Bogdan Tiberiu IACOB
Sursa: inpolitidc.ro
