Regionalizarea înseamnă disputa dintre partide și baronii locali?

Regionalizarea înseamnă disputa dintre partide și baronii locali?

0 368

Se spune că primarul Sibiului ar fi intrat în PNL pentru ca oraÈ™ul său să ia locul BraÈ™ovului, de capitală regională. În PSD, lupta se dă între Mazăre È™i OpriÈ™an. Unde să fie capitala regiunii: la ConstanÈ›a sau la FocÈ™ani? Cine să o conducă: un om al baronului din Tomis sau al baronului de Vrancea? UDMR presează pentru o regiune constituită după criterii etnice, ale cărei graniÈ›e amintesc românilor de coridorul creat prin Dictatul de la Viena. PDL nu prea contează. FeriÈ›i de spectacolul de pe scena politică, în culisele regionalizării experÈ›ii lucrează intens. Se pare că Guvernul a înÈ›eles miza regionalizării. Dacă nu reuÈ™eÈ™te procesul, nu vor mai fi atraÈ™i bani europeni, iat È›ara reintră în blocaj financiar, ca în anii 90.

Culisele regionalizării: Cum și-au pierdut Mazăre și Iohannis capitalele. Har-Cov, imposibil. București, 5 milioane de locuitori

Specialiștii comisiei de regionalizare consideră că proiectul lui Traian Băsescu, din 2011,a eșuat fiindcă a propus desființarea județelor, odată cu apariția regiunilor, iar populația a respins ideea.

Baronii nu vor să dea regiunii nimic din puterea lor.MenÈ›inerea judeÈ›elor va îngreuna reforma numai în măsura în care ”baronii” refuză să transfere din atribuÈ›iile lor către regiuni. Ei vor încerca să frâneze procesul sau să manipuleze publicul, folosind tema patriotismului local. (De fapt, cetățeanul nu pierde nimic, doar conducerile judeÈ›elor ar rămâne fără o parte din ”robinetele de bani”) .În prezent, se creionează harta noilor regiuni, urmând ca în faza a doua să înceapă discuÈ›iile despre atribuÈ›ii. Desenarea hărÈ›ii se poate face doar pe baza unor criterii tehnice, împărÈ›irea puterii se va tranÈ™a politic, de către decidenÈ›i.

Hunedoara, în regiunea Banat. Criteriile È›in cont de istorie, de cultura comunităților locale, dar È™i de realitățile socio-economice din prezent. De exemplu, judeÈ›ul Hunedoara nu face parte din regiunea istorică Banat. Oamenii din Hunedoara È™i Deva nu È›in, însă, cont de asta È™i îÈ™i caută de lucru în TimiÈ™oara. Fluxurile comerciale urmează aceeaÈ™i direcÈ›ie. Ca urmare, judeÈ›ul Hunedoara s-ar dezvolta mai rapid alături de TimiÈ™oara, nu în regiunea sa istorică. Modelul regiunilor de dezvoltare presupune ca aceste grupări de judeÈ›e să fie funcÈ›ionale, să aibă un centru de atracÈ›ie urbană, industrializat, care să fie plasat în centrul geografic al zonei.Un astfel de centru urban ar putea să contribuie financiar, dar mai ales cu specialiÈ™ti, la proiecte de anvergură, inaccesibile micilor orășele sau municipiilor dezindustrializate. Pe acelaÈ™i model, în Moldova nu are sens o regiune în care nu este prins municipiul IaÈ™i, locomotiva care poate trage zonele periferice, sărace.

Capitala GalaÈ›i-Brăila, nu FocÈ™ani sau ConstanÈ›a. În regiunea de sud-est, baronii de ConstanÈ›a È™i de Vrancea se luptă pentru a deÈ›ine capitala. Nu au nicio È™ansă. GalaÈ›i-Brăila este zona industrializată, dominantă economic È™i plasată în centrul regiunii, spre deosebire de ConstanÈ›a, care e la periferie È™i de FocÈ™ani, mai slab industrializat.Nicăieri în Europa, regionalizarea nu s-a făcut pe un singur criteriu, de pildă cel identitar, spun experÈ›ii. Cu alte cuvinte, nu se pot contrui regiuni pe criteriul etnic. Nici omogenitatea nu este de dorit: s-ar grupa, astfel, săracii cu săracii È™i bogaÈ›ii cu bogaÈ›ii, accentuîndu-se decalajele.

Regiunea Centru, cu capitala în BraÈ™ov, dezvoltă Har-Cov-ul. Astfel, UDMR nu are argumente pentru a susÈ›ine o regiunea Har-Cov sau o variantă gen Dictatul de la Viena. Regiunea Centru ar grupa judeÈ›ele Alba, BraÈ™ov, Sibiu, MureÈ™, Covasna È™i Harghita. Iar capitala ar fi în centrul geografic, adică în BraÈ™ov, nu în Sibiu, situat prea departe de Harcov. În ciuda opÈ›iunii politice a dlui Iohannis, migraÈ›ia forÈ›ei de muncă, sau a elevilor se face dinspre Sibiu spre BraÈ™ov, nu invers. Economic, BraÈ™ovul este polul de forță al regiunii, amplasat, cum spuneam, mult mai convenabil.

BucureÈ™ti, o capitală regională cu 5 milioane de locuitori.Un alt rezultat inedit al studiilor privind regionalizarea priveÈ™te regiunea BucureÈ™ti-Ilfov. Conform criteriilor, regiunea Muntenia ar trebui să cuprindă toate judeÈ›ele învecinate. Astfel, s-ar grupa BucureÈ™ti, Prahova, ArgeÈ™ DâmboviÈ›a, IalomiÈ›a, Teleorman, Giurgiu È™i CălăraÈ™i. Regiunea ar avea 5 milioane de locuitori, la fel ca regiunea VarÈ™ovia. Normele europene recomandă regiunilor de rangul II să aibă ÎN MEDIE 0,8-3 milioane de locuitori, deci conforma regulamentului, este posibilă o astfel de zonare. FuncÈ›ional, nici nu se discută avantajele acestei mega-regiuni. Capitala ar atrage în proiecte de mare anvergură toate judeÈ›ele învecinate, care nu au nici fonduri, nici capital uman care să susÈ›ină astfel de dezvoltare explozivă.

Modelul polonez, explicaÈ›ia unui succes european. UE finanÈ›ează mari proiecte de infrastructură pentru a reduce decalajele între regiuni. Până acum, într-un sistem dirijat de guvern È™i de administraÈ›iile locale (CJ sau primării), decalajele s-au accentuat. Modelul polonez, în care s-au creat câteva mari regiuni, a reuÈ™it cea mai mare rată de absorbÈ›ie a fondurilor nerambursabile, bani cu care Polonia a realizat creÈ™tere economică în ciuda crizei.

 

COMENTARII

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.